Page 89 - 1963-05

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILE, IJNIŢI-VÂ ! înapoierea delegaţiei
Marii A dunări Iraţion ale a

R#P. Rom îne c a r e a făeaaâ o vizitfă

• Creşterea productivităţii în U niunea S o v ietică
muncii, iactor de bază în spo­
rirea producţiei Joi dimineaţa s-a înapoiat în Ca­ Tibor, rectoi el Institutului medico-
pitală, venind de la Moscova, dele­ farmaceutic din Tg. Mureş, ing.
(pag. 2-a) ; gaţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Gheorghe Dogarii, directorul Uzine­
Romîne, care a făcut o vizită în lor „Rulmentul“ din Braşov, Viorica
• Problemele de producţie Uniunea Sovietică, la invitaţia So­ Pilip, director al şcolii medii din co­
vietului Suprem al U.R.S.S'. muna Negreşti, regiunea Iaşi, Gheor­
— nelipsite din planurile te­ ghe Belu, Erou al Muncii Socialiste,
Delegaţia a fost alcătuită din de­ maistru raiinor, Gheorghe Maitei,
matice de instruire a agita­ putaţii acad. Athanase Joja, membru Erou al Muncii Socialiste, preşedin­
al CC. al P.M.R., membru al Consi­ tele gospodăriei agricole colective
torilor ; liului de Stat, conducătorul delega­ „Drumul lui Lenin“, regiunea Bacău.
ţiei, Virgil Cazacu, membru supleant
(pag. 3-a) ; al C.C. al P.M.R., prim-secretar al La sosire, în Gara de nord, dele­
Comitetului regional de partid Iaşi, gaţia a fost intlmpinală de tovarăşii
• De peste hotare Clement Rusu, membru al C.C. al Ştefan Voitec, preşedintele Marii
(pag. 4-a). P.M.R., preşedintele Comitetului exe­ Adunări Naţionale, Gheorghe Peie,
cutiv al Sfatului popular regional adjunct al ministrului afacerilor ex­
tm M » w,'i m a ë i â m eecE A d M sm îâm o. Cluj, Cornel Fulger, membru su­
pleant al C.C. al P.M.R., secretar al terne, deputat!.
Să organizăm din timp recoltarea tinetelor Comitetului orăşenesc de partid Au fost de fată G. E. Cebotnriov,
Bucureşti, acad. Mihai Beniuc, pre­
Sursa principală de furaje în şedintele Uniunii scriitorilor din R.P. ronsilier al ambasadei Uniunii Sovie­
regiunea noastră o constituie pa­ Romină, prof. univ. Andrasofszky tice in R.P. Romină si alţi membri
jiştile naturale, care ocupă o su­ ai ambasadei.
prafaţă de peste 279.000 hectare.
Din această suprafaţă, fîneţele (Agerpres)
naturale de la şes şi munte cu­
prind 115.800 ha. Sporirea pro­ Iată de ce este necesar ca în ciclu de patru ani, finul să se Vizifele deSegafiei de activişti
ducţiei de fînuri constituie una acest an să fie luate măsuri din cosească în faza de coacere a se­
din cele mai importante căi de timp pentru organizarea recoltă­ minţelor. Prin cosirea finului în ai P.C.U.S.
asigurare a furajelor fibroase, rii finului în epoca optimă. In faza de înspicare pînă la înflo­
necesare unei bune hrăniri a a- primul rînd, trebuie avut în ve­ rire timp de trei ani consecutiv, Continuîndu-şi călătoria prin ţară, In timpul vizitării marilor unităţi
nimalelor în perioada de stabu- dere faptul că prin cosirea finu­ delegaţia de activişti ai P.C.U.S., în industriale din Oneşti, delegaţii s-au
laţie. De aceea, numeroase uni­ lui în faza fenologică potrivită iar în al patrulea an la coacerea frunte cu N. V. Podgornîi, împreu­ interesat de activitatea desfăşurată
tăţi agricole din regiune, cum sînl (de la înspicare pînă la înflorire), seminţelor, cantitatea de buru­ nă cu tovarăşul Nicolae Ceauşescn, de organizaţiile de partid pentru în­
gospodăriile colective din Pricaz, se realizează cel mai mare spor ieni şi ierburi cu slabă valoare au sosit joi la Oneşti — oraşul pe­ deplinirea planului de stat, pentru
Berghin, Cîlnic, Apoldul de Sus, de masă vegetativă la unitatea de nutritivă se reduce simţitor. trochimiei de pe Valea Trotuşului. educarea oamenilor muncii. Membrii
Miercurea, Teiuş, Galda, Lăsau şi suprafaţă. Făcînd prima coasă delegaţiei au avut cuvinte de înaltă
altele au acordat o atenţie spo­ în faza de înspicare pînă la înflo­ O rezervă importantă pentru La intrarea în regiunea Bacău, oas­
rită ridicării producţiei de fînuri rire se creează posibilitatea de ob­ sporirea producţiei de furaje o peţii au fost înlîmpinaţi de tovarăşii apreciere pentru construcţiile indus­
naturale, prin efectuarea pe pa ţinere a celui mai favorabil ra­ Gheorghe Roşu, membru al C.C. al triale de la Oneşti şi Borzeşti.
jişti a o serie de lucrări de ame­ port între cantitatea de fin şi constituie fîneţele de munte. In P.M.R., prim-secretar al Comitetului
liorări funciare, îngrăşări, cură­ otavă la unitatea de suprafaţă. general, acestea se cosesc o sin­ regional de partid Bacău, Ştefan Bo- Colectivele de muncitori, tehni­
ţări de buruieni etc. Otava e mai valoroasă decît fi­ gură dată deoarece ele sînt folo­ boş, preşedintele Comitetului execu­ cieni şi ingineri din întreprinderile
nul la prima coasă, deoarece are site ca păşuni pînă la topirea ză­ tiv al Sfatului popular regional Ba­ vizitate au făcut oaspeţilor o caldă
In afară de măsurile luate pen un coeficient de digestibilitale pezii pe păşunile situate la o al­ cău şi Gheorghe Marin, secretar al primire.
tru creşterea producţiei la hec­ mai mare. De aceea, trebuie să Comitetului orăşenesc de partid O-
tar, organizarea recoltării la timp urmărim ca raportul cantitativ titudine mai mare. neşti. După vizită, membrii delegaţiei au
a fîneţelor constituie o acţiune de între fin şi otavă să fie cît mai Chiar dacă producţia acestor fi­ participat la o masă oferită in cins­
cea mai mare importanţă în asi apropiat, ceea ce corespunde re­ După ce a vizitat noile construcţii tea lor de Comitetul regional Ba­
gurarea unei baze furajere co­ coltării finului în faza de înspi­ neţe e mai scăzută, calitatea nu­ •ale oraşului Oneşti, delegaţia de ac­ cău al P.M.R.
respunzătoare dezvoltării efecti­ care pînă la înflorire, cînd pro­ treţurilor e mult mai bună atunci tivişti ai P.C.U.S. s-a îndreptat spre
vului de animale. Rezultatele cer­ ducţia de otavă se ridică la peste cînd cositul se face cînd grami- Combinatul de cauciuc sintetio. Di­ ?
cetărilor ştiinţifice, verificate în 50 la sută din cantitatea totală neele sînt la începutul înspică- rectorul general al combinatului, Pe­ In drum 6pre Bucureşti, oaspeţii
practică, arată că recoltarea în de masă vegetativă obţinută pe rii, iar leguminoasele la începu­ tru Bunea, a prezentat oaspeţilor un sovietici s-au oprit la staţiunea ex­
epoca optimă duce la ridicarea unitatea de suprafaţă. scurt istoria al construirii combina­ perimentală viticolă Valea Călugă­
simţitoare a producţiei şi cali­ tul înfloririi. tului, realizările în producţie ale co­ rească, unde au fost întimpinati de
tăţii finului. Neţinînd seama de Studiile efectuate arată că a- Pentru a obţine un fin de bună tovarăşii Dumitru Balalia, membru al
acest lucru, în anul trecut unele legerea epocii optime de cosit lectivului de muncitori şi tehnicieni, C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­
gospodării colective cum sînt cele are o influenţă holărîtoare asu­ calitate, pe lîngă respectarea epo­ proiectele de dezvoltare a acestei mitetului regional de partid Ploieşti;
din Livadea, Clopotiva, Şerel, ra­ pra calităţii nutreţului. Astfel, cii optime de recoltare, e nece­ mari unităţi industriale. şi Gheorghe Stan, preşedintele Sfa­
ionul Haţeg, Răduleşti, raionul pe măsură ce speciile componen­ sar ca uscarea şi păstrarea finu­ tului popular al regiunii Ploieşti,
Ilia, Săsciori, raionul Sebeş şi te ale covorului vegetal înaintea­ lui să se facă în condiţii cores­ In continuare delegaţia a vizitat Ing. Iuliu Laslo, directorul staţiunii;
altele, au întîrziat acţiunea de ză în vîrstă (deci se întîrzie co­ Combinatul chimic Borzeşti. Tov. a vorbit oaspeţilor despre activitatea
recoltare a finului, ceea ce a situl), creşte simţitor procentul punzătoare. acestui cenlru viticol.
dus la diminuarea producţiei cu de celuloză, în detrimentul pro­ Ţinînd seama de faptul că pes­ Costache Sava, director general, a Seara, delegaţia de activişti ai
teinei şi al substanţelor minerale. P.C.U.S. s-a înapoiat in Capitală.
cîteva sute de kg. la ha şi tot­ te puţin timp fîneţele vor ajunge înfăţişat oaspeţilor aspecte din pro­
De o deosebită importanţă pen­ (Agerpres)
odată la deprecierea calităţii nu­ în faza optimă de recoltare e ne­ cesul de producţie al combinatului.
tritive a acestui furaj. tru ridicarea potenţialului de cesar ca de pe acum să fie luate
In perioada 1—22 mai, brigada de mineri condusă de Nicolae măsuri pentru o bună organizare In raio n u l H a ţe g
producţie al pajiştilor s-a dovedit a acestei acţiuni. Consiliile agri­
Andrei de la E.M. Teliuc a dat peste plan 239 tone minereu. cole raionale şi orăşeneşti trebuie Ritmul lucrărilor de întreţinere
a fi alternarea cosirii finului în a culturilor trebuie intensificat
In foto: Şeful brigăzii discutând cu unul din schimburi des­ să sprijine şi să îndrume conduce­
diferite faze fenologice. De aceea, rile gospodăriilor agricole colec­
pre calitatea producţiei. Foto: V. ONOIU
este recomandabil ca pentru re­ tive pentru ca acestea să facă o
repartizare cît mai judicioasă a
generarea pajiştei, o dată la un forţelor de muncă, astfel încît
paralel cu continuarea lucrărilor

agricole în cîmp să fie dusă la
îndeplinire în mod exemplar şi

acţiunea de recoltare şi depozi­
tare a fînurilor de pe pajiştile

de şes şi de munte.

t i—i,—*/—>/—1/—11—¦/—¦/—¦i—1i * r~ ' /—¦/—'r-'r Haţeg însămînţarea culturilor prăşit<>a- să fie executate la timp. Cunoscindu-
re s-a făcut intr-un timp scurt. In se acest lucru, în m ajoritatea unităţi­
A 46-a isiovaţle Economiile şoferilor mai puţin de 10 zile a fost însămin- lor agricole din raion au fosl luate
lată o suprafaţă de aproape 10.300 măsuri organizatorice care permit des­
Zilele trecute la cabinetul tehnic îş i în d e p lin e s c Cu două locomotivo în Eoc de trei întrecerea şoferilor de Ia autobaza ha, din care cu porumb 7.410 ha, iar făşurarea in ritm susţinut a acestor
al uzinei „Victoria" din Că'.an a fosl Deva a fost deosebit de animată în cu cartofi 2.034 hectare. In afară de lucrări. Mai există însă G.A.C. unde
înregistrată cea de a 45-a inovaţie a n g a ja m e n t e le Zilele trecute, trenul de Rudean u se consultă cu m e­ primele 4 luni ale anului. Aşa se semănatul culturilor în epoca optimă, nu se acordă atenţia cuvenită între­
din acest an. Printre cele mai va­ Minerii din Teliuc s-au angajat să realizeze in anul m arfă 2606 trebuia să canicul N icolae Popa şi explică depăşirea planului ia tone pentru obţinerea de recolte sporite c ţinerii culturilor, lată cîteva aspecte
loroase propuneri de inovaţii făcute 1963 peste prevederile planului o economie la preţul urce de la staţia Pui, la holăriră să urce numai cu kilometri convenţionali cu 9,8 la necesar ca şi lucrările de întreţinere din munca ce se desfăşoară în aceas­
de muncitorii, inginerii şi tehnicie­ de cost de 500.000 lei, 300.000 lei beneficii şi 1.900 Bănila cu 3 locomotive. două locomotive. Ii comu­ sută, Ia călători kilometri cu 8,30 la tă direcţie.
nii de aici amintim inovaţia unui lone metal. La finele primelor patru luni, situaţia se Cea de a treia locomotivă nicară impiegatului de miş­ sută şi Ia călători transportaţi cu
colectiv de inovatori de Ia secţia prezintă a stfe l: 476.000 lei economie suplimentară la însă nu putea sosi la timp. care. Acesta îi felicită din 14,5 la sută. G ospodării colective fruntaşe
furnale din care fac parte Ioan preţul de cost, 400.000 lei beneficii peste plan şi Urma deci ca trenul să toată inima şi le dădu cî­
Stoicoi şi Nicolae Pilly : „Cuvă fără 620 tone metal în plus în minereul livrat furnaliş- plece cu o întîrziere apre­ teva indicaţii. Era pentru Un obiectiv important al între­ Consiliul de conducere al G.A.C. tofi, întreaga suprafaţă cultivată cu
pene de răcire", aplicată cu ocazia ciabilă. Şi, ceea ce era mai prima dată cînd un aseme­ cerii lor a fosl însă şi reducerea din Boşorod, îndrum at' de către or­ iloapea-soarelui, precum şi 120 de
reparării furnalului nr. 2 şi care a tilor. rău, că din această cauză, nea tren urca spre Baniţa preţului de cost. Prin buna întreţi­ ganizaţia de partid, şi avînd spri­ ha cu porumb din cele 293 cultivate
adus însemnate economii. Aceasta este urmarea unei mund susţinute, desfă­ ar fi întîrziat tot atil de numai cu două locomotive. nere a maşinilor, exploatarea lor jinul inginerului agronom Sloian cu această plantă.
mult alte 3 trenuri cu ple­ Dar, curajul şi priceperea raţională şi reducerea consumurilor Stancu, imediat după terminarea în-
C. SAVU şurată de organizaţia de partid in rîndul mine­ cări ulterioare. Situaţia era celor doi mecanici au făcut specifice şoferii au realizat economii sămînţărilor a organizat munca în Rezultate asemănătoare au obţinut
corespondent cit se poate de d ificilă... ca el să sosească la desti­ însemnate. Ioan Beraru bunăoară a vederea desfăşurării lucrărilor de şi colectiviştii din Haţeg, Silvaşul
rilor pentru îndeplinirea angajamentelor anuale şi înregistrat o economie de 3.480 lei, întreţinere. Drept rezultat, colecti­ Inferior, Băitşli şi Riul Alb.
aplicării unor măsuri lehnico-organizatorice eficiente. Ioan Lazăr de 1.336 lei, iar Victor viştii de aici, folosind fiecare zi
bună de lucru in cimp, au aplicat Răm ase în urmă
GH. FĂGARĂŞANU Văzînd cum stau lucru­ naţie în grafic. Circu de 2.637 lei. corespondent praşila întîia pe mari suprafeţe. A st­
corespondent rile, mecanicul Francisc I. CRIŞAN corespondent P. JURCONI fel, pînă în prezent ei au terminat In unităţile în care munca n-a fost
de prăşit cele 4 ha. cu mentă şi sfe­ însă bine organizată, nici rezultatele
j, Jt—J \—i K—tu_/v—i ,—11 Îi t \ . !i__/1 fu J\ — t i_f vJ u / u J u J u J c J U t clă, 10 ha cu legume, 34 ha cu car­ nu sînt cele dorite. La G.A.C. Sar-
misegetuza, de exemplu, din cele

239 ha cu culturi prăşitoare nu s-a

aplicat praşila I-a decît pe o supra­

SĂ G O SPO D Ă R IM CUM E T A L U Lfaţă de 6 ha. Consiliul de condu­
cere al G.A.C. al cărui preşedinte
este tov. Ion Nichifor, poartă o p are
răspundere pentru această rămînere

îp urmă, mai ales datorită faptului

Anul 1963 este o verigă de bază în lanţul şesenalului. De aceea oţelarii Realizări, pe măsura posibilităţilor! că nici pînă în prezent n-a pus la
punct organizarea muncii echipelor
depun eforturi deosebite pentru creşte rea indicilor de utilizare a agregatelor, şi brigăzilor. De asemenea, la G.A.C;
Bretea Strei (preşedinte, Medrea Ioan
a producţiei şi a productivităţii mun cii. Buna gospodărire a oţelului con­ Luna trecută a fost analizată pre­ ales în luna aprilie. Aceasta dove­ sificată propaganda tehnică. In acest Niţă şi inginer agronom, Maria S'lac-
stituie o verigă importantă In lupta ocuparea biroului organizaţiei de deşte că nu s-a urmărit cu sufi­ sens se vor susţine mai multe refe­ nic), lucrările de întreţinere sînt
Una din rezervele principale de îmbunătăţire a realizărilor lor este şi pentru economisirea metalului. De bază din schimbul A în această cientă atenţie eficacitatea măsuri­ rate tehnice, cuprinzînd cele mai rămase în urmă. Aici, din cele 214
buna gospodărire a metalului. In acest sens colectivul O.S.M. nr. 1 a C. S. aceea comitetul de partid i-a acor­ direcţie. Cu aceaslă ocazie s-a lor luate. noi metode tehnologice şi de muncă ha cultivate cu prăşitoare n-au fost
Hunedoara a acumulat o experienţă bogată. Îndrumaţi îndeaproape de că- dat o atenţie deosebită. încă în luna constatat că au fost întreprinse o folosite la elaborarea oţelurilor. Va prăşite decît 34 ha.
tre organizaţia de partid, oţelarii de aici şi-au perfecţionat continuu melo- ianuarie, în cadrul unei şedinţe, a seamă de acţiuni eficace în vede­ Noi nu trebuie să ne limităm doar ti impulsionată munca cu cartea.
dele de muncă, au organizat mai bine procesul de producţie şi întrecerea analizat activitatea conducerii teh- rea reducerii pierderilor de metal. la a ne încadra in cifrele admise. Astfel se va îmbogăţi continuu ba­ O mare întîrziere în întreţinerea
socialistă. In felul acesta au reuşit ca în primul trimestru al anului să înre- nico-administrative in această di­ Au fost organizate şedinţe opera­ Avem posibilitatea de a gospodări gajul cunoştinţelor profesionale ale culturilor se observă şi la gospodă­
recţie şi măsurile ce trebuiau luate tive atunci cînd s-au manifestat cu mult mai bine oţelul şl o vom oţelarilor şi va creşte interesul lor riile din Sălaşul Inferior, Sîntămărie
gistreze o pierdere de metal mai mică decit cea admisă. pentru evitarea pierderilor de metal. abateri de la instrucţiunile tehnolo­ face. Comitetul de partid va stabili pentru perfecţionarea căilor de spo­ Orlea şi Livadea. La Sîntămărie Or-
Atunci s-a stabilit un plan de mă­ gice, s-a discutat cu oamenii. Unele noi măsuri care să conducă la în­ rire a producţiei. In plus, birourile
Dar succesul înregistrat este depa rte de a-i mulţumi. Ei sînt convinşi tărirea în continuare a simţului de lea, lucrările puteau fi înaintate dacă

că au posibilitatea de a reduce şi mai mult pierderile de oţel. exista mai multă preocupare şi din

In cele ce urmează redăm cîteva aspecte din activitatea desfăşurată de suri bine chibzuit. cazuri au fost dezbătute în şedin­ răspundere a] maiştrilor, şefilor de organizaţiilor de bază vor fi îndru­ partea ing. Petru Cristea, care stă
ei pînă acum în vederea unei cît mai bune gospodăriri a metalului şi ceea Felul in care a prins viaţă acest ţele de birou ş.a.m.d. Totuşi, nu s-ar echipă şi a tuturor muncitorilor faţă
ce şi-au propus să facă pentru viitor.i* putea spune că s-a făcut totul. de soarta producţiei. Va fi mobili­ mate să urmărească cu toată minu­ prea puţin în mijlocul colectiviştilor;
plan de măsuri a fost urmării îndea­ N-au fost eliminate în întregime zat într-o măsură mai mare colec­
proape de către comitetul de partid. perforările de praguri, elaborările tivul de agitatori. Cu ajutorul lor ţiozitatea eficacitatea măsurilor sta­
de şarje reci, erupţiile şi astfel s-a
’© Ie i p e f l e c a r e f a ş ă — c a l e s i g u r ă pierdut o cantitate destul do în­ se va explica oamenilor pe larg, bilite în adunările generale ale or­
semnată de oţel. ganizaţiilor de bază şi în şedinţele
a siiccesiflltai care este însemnătatea reducerii proprii.
Acelaşi lucru de altfel se poate
pierderilor de metal şi căile prin GHEORGHE FURTUNA
generaliza Ia întreaga secţie, mai secretarul comitetului de partid
care se poale realiza. Va fi inten­
de la O.S.M. nr. 1
O canlilale însemnată de otel s-a
pierdut anul acesta şi din cauza Şi după aceasta am avut cazuri Bădescu, care urmăresc cu minu­ Respectînd în to cm a i instrucţiunile
noastră, a lucrătorilor din hala de de erupţii, fie din cauza nebătăio- ţiozitate fiecare fază de montare,
ririi suficiente a şpanului la canale, lucrează fără grabă şi cind au greu­

pregătire a ansambleior de turnare, fie a montării necoreole a pîlniilor tăţi vin şi cer ajutor, obţin rezul­ tehno lo g ice
in mare. această categorie de pier­ etc. De fiecare dată însă, strîngeam tate bune, pe cînd celelalte nu. Iar
deri a avut două provenienţe. Una,
din cauza calităţii necorespunzătoare oamenii din echipa care a executai ca o dovadă concretă a eficacităţii Zilele trecute la cuptorul nr. 1 lului normal al vetrei, lucru ce se rea corectă ş.apLd. Aceasta o spun ¦»
i utilajului : poduri ovale, pi inii ce montarea ansamblului şi le arătam noului sistem de lucru, însoţit de un s-au pierdut circa 2.500 kg oţel. realizează prin neintroduceiea din din proprie experienţă. Iată, în luna
unde au greşit şi cum trebuiau să control permanent si discutarea cu Cauza î S-a mers cu el la o tem­ timp, în timp, în cuptor, a unei oa­ mai, pînă în prezent, la cuptoarele > O.S.M. nr. 2 a C.S, Hu- Í
nu se puteau monta destul de etanş facă. oamenii a fiecărei nereguli, o con­ peratură scăzută, rece — cum spu­ recare cantităţi de dolomită, 3, 4 şi 5 de care răspund, nu s-a
şi a doua din lipsa de atenţie, pri­ stituie faptul că în a doua jumătate nem în limbajul nostru. înregistrat nici o pierdere. De ce ? ** nedoara. Se ajustează un
cepere sau graba cu care se lucra. Totuşi, rezultatele cele mai bune a lunii trecute (de cînd l-am Impus Se mat întîmplă apoi că, la tur­ Mi-am concentrat atenţia mai mult
Prima cauză este întrucitva o- am începui să le obţinem atunci cînd cu toată seriozitatea) n-am înregis­ Desigur, acest incident putea fi nare, nu se apreciază cu suficientă ca oricînd asupra respectării întoc­
hiectivă, deoarece apatline conslruc- am introdus metoda controlului pe trat nici o pierdere, iar în luna a- evitat, sau, mai bine zis, nu trebuia atenţie cantitatea de otel ce se in­ mai a Instrucţiunilor tehiologlce.
tornlni. Spun întrucitva, pentru că fiecare fază de operaţiune. Şi acest reasta, foarte puţine. să aibă loc. Era necesară însă o troduce în oaie şi atunci apar di­ M-am îngrijit îndeaproape ca toate
atunci rinrl îti dai lot interesul pop control ii execut personal, atit cit supraveghere mai atentă a parame­ ferente la turnarea în lin gotiere; cuptoarele să nu meargă real, să 6e
!mi permite timpul. In mod deosebii Un sprijin substanţial insă in îm­ trilor de funcţionare a cuptorului. lingouri incomplet turnate. Or, tot Introducă dolomită la timp, să nu
lucra cu utilajul în starea respec­ insă ii execută şefii de brigadă şi bunătăţirea pe mai departe a cali- Mai concret, trebuia respectată în­ la această operaţiune, din cauza se încalce reţeta de dozare şi tur­
tivă destul de bine. Şi noi am pro­ de echipă. Lor le-am cerut să ur­ lătii muncii noastre ni-1 pot acorda tocmai temperatura de elaborare. grabei sau neglijentei, se lasă otelul nare, să se facă totul cu atenţie,
cedat astfel adesea. Cum am reuşiţi' mărească cu toată atenţia întregul serviciu] C.T.C prin executarea unui să curgă pe jos. fără grabă. Bineînţeles, pe lîngă fap­
Mai intii, rînd atn început să lucrăm proces de montare a, ansambleior control mai amănunţit şi mai com­ Am început cu acest exemplu
cu asemenea utilaie, (am procedai de turnare şi pentru orice abatere petent pe faze de operaţiuni pre­ pentru a ilustra faptul că principala Vreau să arăt că un rol deosebit tul că am supravegheat personal
aşa deoarece ne-am dat seama că ii trag la răspundere. cum şi conducerea combinatului prin cauză a pierderilor de oţel constă in preîntimpinarea tuturor acestor
prin rebutarea unui pod se pierd in n'respectarea Instrucţiunilor teh­ deficiente îi revine maistrului oţe- toate aceste operaţiuni, am cerut şi
cîteva zeci de mii de lei), am exe­ La concluzia că este bine să 6e luarea de măsuri în vederea nive­ nologice. Dar elaborarea şarjelor
cutat eu toate operaţiunile, aiâlîn- procedeze astfel m-a condus expe­ reci este numai un aspect al pro­ lar. EI*“este acela care trebuie 6ă şefilor de ephipă să le efectueze aşa
du-ie oamenilor cum trebuie să facă. rienţa. Am văzul că echipele con­ lării liniilor C.F. din hale şi exte­ blemei. La pierderi însemnate con­
rior. vegheze Ia respectarea parametri­ cum se cuvine.

Apoi, cînd i-am lăsa) pe ei, i-am ur­ duse de Filaret Belehuz, Lăpăduţ GHEORGHE CROITORU duc şi perforările de praguri. Aces­ lor de funcţionare a cuptorului, DUMITRU ERUJAN cuptor. "¦

mării cum execută fiecare fază. Stuparu, Ioan Eremie şi Oolavian maistru la hala de pregătire tea provin din nemenţinerea profi­ menţinerea profilului vetrei, turna­ maislru la elaborare auaaaaaa