Page 9 - 1963-05

3A 9Q -eieop?u nj_j
Echipa de bobinatori condusă deŞtefăncscu loan de la atelierul elec­
tric al C.S.H. execută rebobinarea unui motor electric de 1.000 lua.
L a întreţinerea c u ltu r ilo r
Terminarea însămînţărilor de
primăvară a permis ca în ul­
timele zile atenţia colectivişti­
lor din raionul Haţeg să se în­
drepte spre efectuarea unor lu­
crări de întreţinere a culturilor
de toamnă.
La G.A.C. din Boşorod, de
pildă, consiliul de conducere al
G.A.C., avînd sprijinul sfatului
populai comunal a mobilizat la
muncă un mare număr de co­
lectivişti. Ca urmare, în scurt
timp, aici — din cele 430 ha.
semănate în toamnă cu grîu —•
au fost grăpate 360 ha., iar pe
118 ha. s-a executat primul pli­
vit.
Şi colectiviştii din Berthelot,
Tuştea, Clopotiva, Ostrov, To-
teşti şi Cîrneşti lucrează acum
din plin la plivitul griului. In
numai cîteva zile ei au execu­
tat această lucrare pe 950 h a .;
cei din comuna Toteşti efectuînd
şi spartul crustei cu grapa pe
aproape 300 ha.
Potrivit situaţiei operative
transmisă Consiliului agricol ra­
ional, pînă în ziua de 6 mai
a.c., colectiviştii din raionul Ha­
ţeg efectuaseră plivitul pe 2.264
ha şi grăpatul pe 1,646 ha.
Rezultatele puteau fi însă şi
mai bune dacă toate consiliile de
conducere ale G.A.C. mobilizau
pe colectivişti la executarea a-
cestor lucrări. Din cifrele ra­
portate de sfaturile populare
din Pui, Bara Mare şi Demsuş,
rezultă însă că Ia gospodăriile
Orele de practică în atelier sînt pline de învăţăminte. Aici elevii Grupului şcolar profesional Hunedoara
dobindesc bogate cunoştinţe legate de meseria aleasă. Petru Goţia, din anul 1 H — strungari — dovedeşte
acest lucru, mînuind cu pricepere strungul. N ota 9, obţinută p e cel de.-nl doilea trimfstru la Practica, este răs-
fyşlţ’ strădaniilor, hţi "(le. ă-şi însuşi temeinic M i « noi cunoştinţe.
Vizitele secretarului general
F oto: V. ONOIU
colective de pe raza acestor co­
mune s-au plivit doar 72 ha şi
că grăpatul nu s-a executat de-
eît pe 151 ha. Este necesar ca
în viitor consiliile de conduce­
re ale unor G.A.C. cum sînt a-
celea din satele Livadia, Pui,
Galaţi, Demsuş şi Peşteana să
acorde importanţa cuvenită e-
fectuării la timp a acestor lu­
crări.
Ccc ce
LACREŞTEREAPRODUCTIVITĂŢII MUNCII?
Acordînd o mai mare atenţie
organizării producţiei
îndeplinirea ritmică a planului,
creşterea productivităţii muncii
şi îmbunătăţirea calităţii mine­
reului extras au la bază organiza­
rea temeinică a fiecărui loc de
muncă. De aceea eforturile co­
lectivului mostra au fost canali­
zate şi în direcţia asigurării u-
nei mai strînse colaborări între
sectoarele productive şi auxiliare:
de întreţinere şi aprovizionare. In
acest scop, pentru evitarea gîtui-
rilor de producţie şi a supra­
aglomerării minereului în silozuri
sau la staţia de sortare, au fost
întocmite grafice de stocuri tam­
pon. Concomitent, s-a urmărit ca
utilajele şi accesoriile de bază să
8|BUO|6í>y
R ie^ u a-o 03»K5||?|!§JROLETARf O rsr TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
Prin irigare se asigură
ereşterea producţiei păşunilor
In complexul de măsuri ce s-au
aplicat anul trecut în raionul
Orăştie pentru creşterea produc­
ţiei de masă verde pe păşuni, un
loc de seamă l-a ocupat irigarea
pajiştilor. Cu ajutorul unui agre­
gat de tipul A.A.J.-60-T.4 s-a irigat te, iar efectul lor asupra produc­
prin aspersiune o suprafaţă de
250 ha. pe trupurile de păşune
Zatîng, Peret şi Dumbrava ale
gospodăriilor colective din Şibot,
Pricaz şi Beriu. La irigaţii ne-am
orientat să folosim agregatul în
primul rînd pe păşunile situa­
te în apropierea surselor de apă
şi îndeosebi Ia gospodăriile co­
lective care au o încărcătură mai
mare de animale faţă de supra­
feţele de păşune ce le au în fo­
losinţă.
Cu toate condiţiile de secetă
excesivă din vara anului trecut,
s-a constatat că pe cele 250 ha
păşune irigată, producţia de ma­
să verde a fost de 11.000 kg. la
ha, faţă de 4.550 cît s-a realizat
de pe aceleaşi trupuri de păşune
neirigate.
Calculele făcute arată că nu­
mai cu sporul de producţie re­
zultat de pe cele 70. ha irigate,
la G.A.C. din Pricaz s-a asigurat
hrana necesară pe întreaga pe­
rioadă de păşunat pentru un nu­
măr de 80 bovine mari.
De asemenea, pe suprafeţele
de păşune irigate la Beriu şi Şi-
bot s-a asigurat întreţinerea în
plus a unei unităţi vită mare la
fiecare hectar.
Analizele făcute arată că iriga­
rea, concomitent cu aplicarea
unui complex de lucrări de îm­
bunătăţire a păşunilor, contribuie
la schimbarea compoziţiei floris­
tice a pajiştilor, favorizînd dez­
voltarea gramineelor şi trifolie-
nelor valoroase şi, totodată, per­
mite obţinerea unor producţii de
masă verde constante şi ridicate.
Cele mai bune rezultate s-au în­
registrat atunci cînd irigarea s-a
făcut consecutiv 5-10 zile, timp
în care suprafaţa respectivă se
exclude de la păşunat.
In afară de cele arătate mai
sus, irigarea păşunilor cu ajuto­
rul agregatului A.A.J.-60-T.4 m af
fie folosite la capacitatea lor ma­
ximă.
O dată cu asigurarea acestor
condiţii — hotărîtoare pentru
creşterea productivităţii muncii
— s-a trecut la reorganizarea bri­
găzilor, a echipelor şi a forma­
ţiilor tip de lucru în subteran.
In trecut o echipă era alcătuită
din 7—8 oameni. Intrucît con­
diţiile de exploatare a zăcămân­
tului prezentau dese neregulari-
tăţi, nici formaţiile de lucru în
abataje nu puteau fi aceleaşi.
Pentru a ne acomoda condiţiilor
existente treceam la mărirea sau
micşorarea efectivului brigăzilor
şi echipelor după nevoi. Desele
prezintă un avantaj în plus, da­
torită faptului că o dată cu iri­
garea se poate face şi îngrăşa-
rea păşunii, îndeosebi cu îngră­
şăminte greu solubile ca nitro-
calcar şi superfosfat, care admi­
nistrate în condiţii obişnuite sînt
asimilate mai greu de către plan­
ţiei se resimte cu întîrziere.
Pe baza experienţei acumulate
ne-am propus ca în acest an să
irigăm prin aspersiune o supra­
faţă de 400 ha. păşune, din care
250 ha în trupurile „Dumbrava"
şi „Valea Sibişelului" ale G.A.C.
din Beriu, 92 ha la Pricaz şi 58
ha la Şibot. Pentru folosirea a-
grcgatului şi pe păşunile mai în­
depărtate de sursa de apă vom
procura 400 m.l. ţeavă. Irigarea
păşunilor va începe o dată cu
scoaterea animalelor pe păşune
şi va continua nînă la sfârşitul
perioadei de păşunat.
De asemenea, în acest an, cu
litiu experimental, ne-am propus
să irigăm prin revărsare pe braz­
de (pe curbe-de nivel) o supra­
faţă de 35 ha păşune situată în
zona alpină. In anii următori, atît
primul sistem de irigare, prin
aspersiune, cît şi cel de-al doilea,
prin revărsare, vor fi extinse şi
mai mult.
Prin aplicarea unui complex
de măsuri de îmbunătăţire, de
pe cele 400 ha ce le vom iri­
ga în acest an vom obţine
o producţie de cel puţin 11.000
kg. masă verde la ha. Calculele
făcute arată că numai cu sporul
de iarbă realizat de pe suprafaţa
ce se va iriga, se poate asigura
hrana necesară pe întreaga pe­
rioadă de năşunat pentru un nu­
măr de 550 vaci cu lapte, de la
care se pot obţine circa 825.000
litri lapte, sau un venit de circa
700.000 lei.
Iată de ce şi în viitor Consi­
liul agricol raional Orăştie va
acorda o atenţie din ce în ce mai
mare irigării păşunilor.
S. CRĂCIUN
tehnician cu baza furajeră
la Consiliul aqricol raional tru mine invitaţia de a vizita a-
Orăştie
_ cipalele funcţii ale O.N.U. sînt ară­
fluctuaţii aveau ca efect o pro­
ductivitate scăzută. La pro­
punerea comitetului de partid,
conducerea tehnico-administrati-
vă a hotărît înfiinţarea unor for­
maţii cu 4 pînă la 8 muncitori
şi permanentizarea lor în echipe
şi brigăzi.
Apoi s-a trecut la repartizarea
judicioasă a cadrelor tehnico-in-
ginereşti pe locurile de produc­
ţie. Inginerii, tehnicienii şi maiş­
trii au fost împărţiţi proporţio­
nal pe toate cele trei schimburi,
fapt ce a condus la îmbunătăţi­
rea asistenţei tehnice. Drept ur­
mare, în schimburile II şi III,
productivitatea muncii a început
să crească simţitor.
O altă rezervă importantă de
creştere a productivităţii muncii
este folosirea din plin a timpu­
lui de lucru prin eliminarea unor
operaţiuni inutile şi a stagnări­
lor provenite din cauza întreru­
perilor temporare de aer compri­
mat, lipsă de vagonete goale, sau
neevacuarea la timp a celor pline.
De aceea aprovizionarea ritmică
cu scule şi lemn de mină la
locurile de muncă a fost lăsată
exclusiv în seama secţiilor auxi­
liare. In felul acesta oamenii di­
rect productivi au cîştigat o can­
titate mare de timp ce-1 folosesc
pentru operaţiile de bază. De a-
semenea, a fost îmbunătăţită
mult planificarea operativă. Ins­
truirea muncitorilor se face în
aşa fel ca ei să cunoască din
timp sarcinile de producţie ce
le revin pe fiecare lună şi zi.
Mai trebuie ârătat că datori­
tă muncii politico-educative
desfăşurată de organizaţia de
partid în rîndul salariaţilor, nu­
mărul absenţelor nemotivate
este în continuă scădere. Dacă
în cursul anului 1962 procentul
absenţelor nemotivate, din fon­
dul de timp maxim disponibil,
a fost de 0,7 la sută, în primul
trimestru al a.c. el a scăzut la
0,4 la sută.
Pe viitor colectivul nostru se
va strădui să perfecţioneze şi
mai mult metodele de muncă, de
planificare şi organizare a pro­
ducţiei, va face din aceste re­
zerve pîrghii importante de
creştere a productivităţii muncii.
Ing. ERANCISK MERA
şeful serviciului producţie
al E. Cyjelfsf
al O .N .U., U Than!
Primirea la Consiliul de Stat al R.P. Romine
Preşedintele Consiliului de Slat al R. P. Romîne,
Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Consiliului
de Miniştri, Ion Gheorghe Mgurer, au primit luni la
ora 10, la Palatul Consiliului de Slat al R. P. Ro­
mîne pe U Thanl, secretarul general al O.N.U.
Au fost de faţă Corneliu Mănescu, ministrul aface­ tivitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, s-a desfăşurat
rilor externe, Grigore Geamănu, secretarul Consiliu­
D e ju n u l oferit în c in s t e a lui U T h a n t la S n a g o v
Preşedintele Consiliului de Statal
R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-
Dej, a oferit, luni, la palatul de la
Snagov un dejun in cinstea secre­
tarului general al O.N.U., U Thanl.
I.a dejun au luat parte Ion Gheor­
ghe Maurer, preşedintele Consiliului
de Miniştri, Alexandru ¦Bîrlădeanu,
vicepreşedinte al Consiliului de Mi­
niştri, Corneliu Mănescu, minislrul
afacerilor externe, Grigore Gea­
mănu, secretarul Consiliului de Stal,
Mihai Dalea, preşedintele Consiliu­
Cuvîntu! preşedintelui Consiliului de Stat
al R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej
EXCELENŢĂ,
DRAGI OASPEŢI,
Este un prilej de satisfacţie de a
avea in mijlocul nostru pe distinsul
oaspete al ţării noastre. Secretarul
general al Organizaţiei Naţiunilor U-
nife, Excelenta sa U Thant.
Republica Populară Romînă acordă
Organizaţiei Naţiunilor Unite o mare
importanţă. împărtăşim părerea potri­
vit căreia misiunea principală şi în­
săşi raţiunea de a exista a Organi­
zaţiei Naţiunilor Unite este de a con­
tribui la soluţionarea problemei fun­
damentale a zilelor noastre — salv­
gardarea şi consolidarea păcii.
Datoria supremă a tuturor guverne­
lor, pătrunse de simţul răspunderii
pentru soarta propriilor popoare este
de a milita pentru rezolvarea proble­
melor majore internaţionale pe cale
paşnică, de a acţiona pentru înfăp­
tuirea dezarmării generale şi loiale,
pentru interzicerea tuturor experien­
ţelor cu arma nucleară, pentru lichi­
darea definitivă a ultimelor rămăşiţe
ale colonialismului şi consolidarea in­
dependentei economice a noilor state
libere, pentru dezvoltarea colaboră­
rii multilaterale între state, fără în­
grădiri şi discriminări.
Cuvînful secretarului general al O.N.U., U Thant
Domnule preşedinte,
Excelenţele voastre,
Consider un mare privilegiu pen­
ceâstă inimoasă ţară, Romînia, şi fap­
tul că mi se acordă o ospitalitate a-
tît de caldă. întotdeauna voi păstra o
amintire plăcută a şederii mele in a-
cesl frumos oraş.
Pe bună dreptate, Excelenţa voas­
tră aţi arătat diferitele funcţii ale
Organizaţiei Naţiunilor Unite. Prin­
tate în Cartă. Prima funcţie a Naţiu­
nilor Unite este de a feri generaţii­
le viitoare de calamităţile războiu­
lui. Naţiunile Unite s-au născut ime­
diat după încheierea celui de-al doi­
lea război mondial. Fireşte, principa­
la idee a statelor fondatoare ale
O.N.U. a fost aceea de a realiza
împiedicarea războiului. Carta su­
bliniază în mod explicit că această
organizaţie mondială trebuie să facă
lot ce-i stă în putinţă pentru a îm­
piedica războiul şi a promova pacea,
să devină un instrument eficient
pentru conciliere şi înţelegere inter­
naţională. In ceea ce mă priveşte,
sînt recunoscător că eu am fost nu­
mit în funcţia de secretar general,
pe baza acordului unanim al mem­
brilor organizaţiei.
Cu acest prilej vreau să vă asigur
o tr a ă a
t—'i—‘r-' r-* i—r
L
L
L
l O străduţă liniştită, ce încolăcea
t ca un braţ o bună parte a parcu­
t lui „Filimon Sirbu“, apoi se pre­
t lungea în voie pc lingă poalele Ce­
C tăţii pînă în şoseaua naţională, acolo
l unde acum se află staţia nouă a
l benzinăriei.
t Era, pînă nu demult o stradă
L liniştită. Circulaţie puţină. Mai pu­
l ţin zgomot de maşini. CU despre
l motociclete... nici vorbă. Rar, la dis­
l tanţe de cîteva case, dacă se re­
L cei care vor înfrumuseţa prin mun­
l vărsa o melodic de la vreun apa­
rat de radio. Din curtea şcolii pro­
t fesionale, la anumite ore, un clopot
t rii viitorului învaţă pe lingă mese­
l anunţa începerea unei noi zile de
l muncă pentru elevii ucenici. Prin
l parcul oraşului, trecătorii grăbiţi
l spre casc, nu deranjau dc loc liniş­
l tea celor cîţiva pensionari, ' care pe
l o bancă discutau cile ceva din
L vremuri trecute, sau despre viitor.
l De la o anumită distanţă, stră­
t duţa aceasta se contopea cu un Ioc
L viran cu copaci bătrîni.
l Da... Străduţa aceasta a fost li­
niştită. Ca ca au mai fost poate şi
L altele, nu numai in oraşul meu. Şi
i în alte oraşe.
lL Era poale o linişte nefirească. O
linişte care, pe cei dornici dc înnoi­
r '
re îi indispunea, li indispuneau şi
L gropile mari din stradă, băltoacele
Í ce se formau in urma ploilor.
l Liniştea aceasta s-a dus. Noul
l şi-a pus amprenta şi aici.
l Emoţionat si bucuros trec azi pe
l strada mea. O stradă înnoită de pe
Í care s-a dus liniştea apăsătoare. Şi...
1 cît de multe spune strada asta.
l Zîmbcşle. Freamătul ei înnoitor îl
l simţi la lot pasul. Se reflectă şi-n
L ochii trecătorilor.
L
Să pornim de la capătul ei. A’ ici,
L
l a casă nou construită, altele, reno-
t 'J tal i&l v»ZWfi w/IvfjraU
lui de Stat, şi Mihail Haşeganu, reprezentanţii per­
manent al R. P. Romîne Ia O.N.U.
întrevederea, în cadrul căreia a avut loc un schimb
de vederi în legătură cu unele probleme actuale ale
situaţiei internaţionale, precum şi în legătură cu ac­
într-o atmosferă deosebit de cordială.
lui Superior al Agriculturii, Dumi­
tru Simulescu, Constantin Tuzu, Voi-
neă Marinescu şi Ştefan Bălan, mi­
niştri, Constanta Crăciun, preşedin­
tele Comitetului de Stat pentru Cul­
tură şi Artă, Mihail Haşeganu, re­
prezentantul permanent al R. P. Ro­
mîne la O.N.U., membri ai Consiliu­
lui de Stat, reprezentanţi ai condu­
cerii Asociaţiei pentru Naţiunile U-
nite şi ai Comisiei naţionale pentru
U.N.E.S.C.O. din R. P. Romînă, con­
Vă sînt cunoscute eforturile Re­
publicii Populare Romîne de a con­
tribui la rezolvarea acestor impor­
tante probleme ale prezentului şi la
statornicirea unui climat favorabil
soluţionării lor atît în zona geogra­
fică de care aparţine cit şi în lumea
întreagă.
încă din 1957 Republica Populară
Romînă a propus realizarea unei în­
ţelegeri balcanice. Transformarea Bal­
canilor într-o zonă a păcii şi colabo­
rării, iără arme nucleare şi rachete
ar fi în interesul tuturor popoarelor
din această regiune geografică şi ar
reprezenta un aport însemnat la des­
tinderea internaţională.
Cerinţele de bază ale vieţii inter­
naţionale acluale impun mai mult ca
oricînd ca relaţiile dintre state să fie
întemeiate pe principiile coexistenţei
paşnice, cooperării reciproc avanta­
joase şi prieteniei între popoare. In
acest sens, contactele personale şi
vizitele între conducătorii diferitelor
state joacă un rol de seamă.
îmi amintesc cu satisfacţie de vi­
zita pe care ani întreprins-o anul tre­
cut într-o serie de staie din Asia,
printre care şi în Birmania, patria
oaspetelui nostru U Thanl. Am avut
că alita timp cit voi îndeplini func­
ţia de secretar general al O.N.U., e-
fortul meu permanent va urmări sus­
ţinerea şi apăiarea principiilor stabi­
lite în Cartă.
A doua funcţie a O.N.U., după
cum prea bine ştiu excelenţele voas­
tre, este dezvoltarea condiţiilor eco­
nomice ale oamenilor. Nu poale e-
xista o pace durabilă atît timp cît
unele popoare sînt sărace. Aşa că
una din principalele funcţii ale
O.N.U. este aceea de ridicare a ni­
velului economic ai popoarelor.
A treia funcţie a Naţiunilor Uni­
te este de a elibera popoarele din
robia colonială. Acesta a fost sco­
pul instituirii Consiliului de iulelă,
La Expoziţia filatelică-O.N.U. şi la Muzeul
de Artă al R.P. Romîne
Secretarul general al O.N.U^ U
Thant, însotit de Corneliu Mănescu,
ministrul afacerilor externe, şi de
Mihail Haşeganu, reprezentantul per­
manent al R.P. Romîne la O.N.U., a
vizitat luni la amiază Expoziţia fila-
telică-O.N-U. şi Muzeul de Artă al
R.P. Romîne.
La expoziţia filatelică-O.N.U., U
vale complet. S-au schimbat şi oa­
menii şi casele. Şi .strada s-a schim­
bat. Acolo unde era un loc viran,
au apărut trei blocuri de toată
frumuseţea. Apartamente spaţioase,
cu, geamuri şi flori. în aglastr•e, —care
¦azbal spre lumina printre arbuşti
ş7i. pfionmiriii norrnnnammee>nntfanlli>. !NV»u/ m ai vezi
gropile şi băltoacele de altădată. A-
cum, se circulă pc strada asfaltată,
străjuită de stîlpii din a căror înălţi­
me radiază lumina fluorescentă. Ce
frumoasă este strada mea, seara la
lumina neonului, h i faţa şcolii pro­
fesionale a apărut ca din pămînl un
părculeţ în care cresc merişori de
japonia şi flori de toate felurile.
Este de-a dreptul îmbietor să treci
acum prin faţa scolii. Aici se for­
mează viitorii constructori de blocuri,
ca lor, interioarele locuinţelor noas­
tre. Şi ţi-i mai mare dragul să-i
auzi în timpul liber chitind la a-
cordeon ori la chitară. Constructo­
ria aleasă şi alte lucruri plăcute şi
utile.
Clopotul cel mare şi spart a dis­
părut şi cred că nimeni nii-l păs­
trează ca piesă de muzeu. Locul lui
a fost luat dc soneria electrică. Dar
si aceasta nu pentru mult timp, d e­
oarece una din însuşirile vecinilor
mei — elevii ucenici ¦— este punc-
lualilalca.
uIni coil\ţuiul tăcut admin parc, acolo
unde se adunau doar cînlăreţele pă-
durii, acum s-a amenajat un loc dc
joacă pentru copii. Leagănele, „că-
luţn , bunele d e balans, sînt mult
cautale d e cei mici. Mulţi pensionari,
se slrîng aici, privind la jocul mi-
cuţilor, care s-au născut în aceşti
anii
I r i W W b W k l - W i . .<*/wJw / W V u lM U U V J
(Agerpres)
ducători ai unor instituţii centrale.
Au luat parte de asemenea se­
cretarul personal al lui U Thant,
Donald Thomas, şi ataşatul său do
presă, Ramses Nassif.
In timpul dejunului, preşedintele
Consiliului de Stat al R. P. Romîne,
Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi secreta­
rul general al O.N.U., U Thant, au
rostit toasturi.
Dejunul s-a desfăşurat într-o at­
mosferă cordială.
(Agerpres)
prilejul de a cunoaşte mai îndeaproâJ
pe harnicul şi talentatul popor bir-
man, de care poporul romîn, in ciu­
da distanţei geografice mari este le­
gat prin relaţii de sinceră prietenie
şi colaborare multilaterală.
EXCELENŢĂ,
Organizaţia Naţiunilor Unite este
chemată să aducă o contribuţie în­
semnată la realizarea cerinţelor vi­
tale ale umanităţii, la folosirea re­
surselor materiale ale planetei noas­
tre şi a energiei creatoare a omenirii,
în scopul asigurării păcii, libertăţii şl
prosperităţii popoarelor.
Noi, în Romînia, urmărim cu inte­
res eforturile îndreptate spre înţele­
gere şi colaborare internaţională, po
care dv. le depuneţi in calitate do
Secretar general al Organizaţiei Na­
ţiunilor Unite. Misiunea dv. impor­
tantă şi de mare răspundere se bucu­
ră de întreaga noastră atenţie.
Vă propun să ridicăm un toast în
cinstea înaltului nostru oaspete, pen­
tru sănătatea sa personală şi a fami­
liei sale, pentru succese în activita­
tea sa de mare răspundere pe care o
desfăşoară.
Pentru pace în întreaga lume!
chiar in momentul elaborării Car­
tei O.N.U. Sarcina de a lichida co­
lonialismul va continua să rămînă
una din funcţiile principale alo
o .n ;u .
Sînt fericit să constat că delega­
ţia romînă la O.N.U., guvernul ro­
mîn, au ajutat foarte mult la atin­
gerea acestui obiectiv fundamental.
De asemenea, doresc să remarc aici
cu mare satisfacţie contribuţia im­
portantă a Roinîniei la fonduldo a-
sislenţă tehnică. Anul acesta guver­
nul romîn a dublat contribuţia sa
la acest fond în comparaţie cu anul
Irecut.
Permileţi-mi să propun un toast
pentru sănătatea Excelenţei voastre,
pentru guvernul şi poporul romîn.
Thant s-a oprit în faţa panourilor cu
mărci poştale emise de O.N.U. -înfă-
tişind aspecte din activitatea acestei
organizaţii şi a instituţiilor sale spe-
oializate, precum şi mărci poştale ro-
mineşti ilustrînd iniţiativele R.P. Ro­
mîne în cadrul O.N.U. Semnînd in
(Continuare în pag. 4-a) '
Din fiecare casă străbat acum m e­
lodiile sau vocea crainicului din
aparatele de radio. Pe strada mea
acum nu mai e nici o casă fără
radio sau cel puţin difuzor. Emisiu­
«n«i«le sînt. uasiicuuultuaite şti conmtentíatle iîn
nmp ui Ubcr de locuilorii străzii. La
cercur•i»le d»e ci.ti.t — şi. sînt ci.nci
cercuri organizate — participă cu re­
gularitate un număr mare de cetă­
ţeni, care şi-au făcut din cărţi prie­
teni de nădejde.
Nu de puţine ori, în după-
am iezele însorite, vecinii învaţă în
grup conducerea motocicletelor.
De cite ori pensionarul care stă
acum pe banca din parc nu se gîn-
deşle cu puţină „invidie“ parcă, la
copilăria fericită a copiilor noşlrii.
Cînd îi vezi plecînd sau ve­
nind. inlrînd sau ieşind din blocu­
rile noi, cu cravatele roşii flulurînd
în vini, îli creşte inima şi reflectezi
asupra transformărilor pc care le
trăim.
In fiecare zi, liniştita stradă 'de
altădată, fream ătă de lume. Acolo
unde era un loc viran, s-a construit
un stadion modern, în care mii de
spectatori urmăresc întrecerile spor­
tive. Sint lucruri care nu mai sur­
prind pe nimeni. A devenit obişnuit
freamătul mulţimii, care deseori par­
tici•pă la.....m...u...n..c..i.l.e •p..a..t.r..i.o..t.i..c..e pentru
înfrumuseţarea străzii sau a oraşului
Pe strada noastră nu mai dom-
neşlc liniştea apăsătoare. Vreţi sa
9 »,».¦• •,«
Zlia(l- ^sie strada Alexandru Sabia
di™ oraşul Deva.
G. NICODIM