Page 90 - 1963-05
P. 90

PAG. 2                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                          Nr. 2620

 CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUICBI,Colectivul fabricii chimice din Orăşlie, însufleţii în muncă de co­

munişti, desfăşoară o activitate rodnică pent'u traducerea in viaţă a
sarcinilor puse de Congresul al III-lea al partidului în faţa industriei

chimice.pAici s-au elaborat planuri de măsuri tchnico-organizalorice

bine chinzaite privind introducerea tehnicii noi şi a tehnologiei moderne

şi se desfăşoară o vastă muncă pcn tru descoperirea şi punerea în va­               f a c t o r d e h s tx a î n s p o r i r e a f» p « iliie $ le i
loare a rezervelor interne ale produ cţiei, în scopul creşterii continue a

productivităţii muncii şi reducerea sistematică a preţului de cost.                 ţ®<B@®©©3®®©9®S©«9©@®®®®©®9®®®®®®©@®©®S®«@®|9®®a'3®®©®®®@®®0©@S®©0®®©©®©®@®®©®®©0959O®S®©Sai&j ®©©@@® @@«©@@©@03©©©©©©®©®®©®®©
     Măsurile luate sub conducerea comitetului do partid, munca politică

a comuniştilor, desfăşurarea unei întreceri susţinute, pe bază de anga- — — — —                                                    novatorii, participanţi activi
Jámente mobilizatoare, au condus la dobîndirea unor succese de seamă în realizarea şl depăşirea sarcinilor
de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă în fiecare an.

      Colectivul acestei fabrici a obţinut realizări importante în sporirea producţiei şl a productivităţii mun­                   Sa progresul tehnic
cii, în reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea, pe această baza, a unor

însemnate economii şi beneiicii peste plan.

      Realizările din fiecare an au constituit pentru acest colectiv puncte de plecare în obţinerea unor                              Introducerea tehnicii noi în proce­ le specifice realizînd o economia
succese tot mai mari. Faptele sînt concludente în această privinţă. Deşi sarcinile de plan pentru acest an                         sul de producţie constituie o sarcină de 130.000 lei.
sînt mult sporite, indicatorii planului de stat au fost depăşiţi lună de lună. In trimestrul I planul produc

ţiei globale a fost depăşit cu 18,3 la sută, planul producţiei marfă cu 15,9 la sută, iar productivitatea                          permanentă a muncitorilor, tehnicie­                                                       Conceperea şl Introducerea dis­
muncii a crescut faţă de plan cu 14,2 la sută. In luna aprilie realizările sînt şi mai mari. Prevederile pla­                      nilor şi inginerilor. La fabrica chi­                                                   pozitivelor care permit adaptarea
nului la producţia globală au fost depăşite cu 20,82 la sută, la producţia marfă cu 18,64 la sută, iar la pro­                     mică din Orăştie înfăptuirii acestei                                                    matriţelor la mai multe maşini de
ductivitatea muncii cu 21,2 la sută. Economiile suplimentare la preţul de cost realizate în primele patru luni                                                                                                             injecţie, modificările aduse la mal

ale acestui an se r.dică la suma de 1.138.000 lei, iar beneficiile peste plan la 1.534.000 lei.                                    sarcini i se acordă o atenţie deose­ multe tipuri de matrile, precum şl

     Tovarăşii din postul de corespondenţi voluntari din această fabrică, în dorinţa de a populariza metodele                      bită şi ca urmare a eforturilor de­ modificarea sistemului de injecţie în
folosite şi succesele obţinute de colectivul F.C. Orăştie în creşterea productivităţii muncii şi realizarea de                     puse s-au înregistrat succese de sea­ matriţe a dus la mărirea producţiei

economii, au trimis redacţiei, în cadrul concursului corespondenţilor voluntari, mai multe materiale pe care                       mă. Colectivele din secţii au propus,                                                   şl a productivităţii muncii sl la re­
le publicăm in această pagină.                                                                                                     experimentat şi aplicat numeroase                                                       ducerea preţului de cost. O contri­

                                                                                                                                   soluţii tehnice noi adueîndu-şi un buţie de seamă la aceste realizări

De la un an la altul, succese tot mai mari aport însemnat la îndeplinirea sar­                                                                                                                                             şi-au adus-o tov. S. Gîrjob, V. Do-
                                                                                                                                                                                      cinilor de producţie, la creşterea   roftese, I. Şuteu, V. Coţ, A. Mureşan,
                                                                                                                                                                                      productivităţii muncii şi reducerea  R. Berindei, E. Oancea şi alţi Ino­

Documentele Congresului al Ul-lea loare a producţiei de la un an la altul. evidenţiată pe ramură de producţie preţului de cost. Aşa de exemplu, vatori.
al P.M.R. prevăd ca în perioada pla­ Astfel, producţia realizată în anul în întrecerea socialistă pe tară şi a colectivul de inovatori compus din tov.
                                                                                                                                                                                                                           Prin aplicarea inovaţiilor s-au rea­

nului de 6 ani industria chimică a 1961, a crescut faţă de 1960 cu 18,9 diplomei obligă colectivul fabricii I. Heiuş, chimist, I. Gherman, mecanic lizat de la un an la altul economii
                                          la sulă iar în anul 1962 a înregistrat
ţării noastre să sporească producţia      o creştere, faţă do acelaşi an, de 73,9   noastre să lupte pentru a dobindi în           şi alţii, de la secţia I-a chimică, prin                                                tot mai importante. Astfel s-au rea­
industrială de 3,3 ori prin alocarea do   la sută. Producţia industrială realiza­   viitor rezultate şi mai frumoase. Suc­         modificarea sistemului de dispersie                                                     lizat în 1959 economii antecalculate
fonduri de investiţii de circa 20 mi­     tă numai în trimestrul I al acestui an    cesele obţinute în realizarea sarcini­         a aerului în cuvele de reacţie la fa­                                                   de 2.750.000 lei, în 1960 de 3.128.000,
liarde lei. La înfăptuirea acestor
sarcini puse de partid în faţa munci­ reprezintă peste 45 la sută din valoa­ lor de plan în anii anteriori şi în bricarea pigmentului galben au mă­ în 1961 de 4.514.356 lei şi în 1962 de
torilor din industria chimică, colecti­ rea producţiei industriale a anu­ timpul care s-a scurs din acest an de rit randamentul instalaţiei a i 52 gra­ 4.563.165 lei. Cele 38 inovaţii aplica­
                                          lui 1960.
vul fabricii noastre este chemat să-şi                                              către muncitorii, inginerii şi tehni­ me de pigment pe litru ceea ce în­                                                               te în acest an şi rezolvarea a patru       Perfecţionarea tehnologiei —
aducă o contribuţie însemnată.               Analizînd faclorii oare au contribuit  cienii noştri, constituie o garanţie | seamnă o creştere a productivităţii                                                             teme din planul tematic, au condus             cale sigură de sporire
                                          la creşterea producţiei industriale re­   pentru realizarea şi depăşirea tutu­ muncii cu 10 la sută. Un alt colectiv                                                             la realizarea a peste 632.000 lei eco­
   Pentru înfăptuirea sarcinilor de plan  zultă că, în principal, creşterea pro­    ror indicatorilor de plan pe acest an de inovatori de la secţia de mase                                                                nomii.
izvorîte din documentele Congresului      ductivităţii muncii a asigurat cel mai
al III-lea al partidului cu privire la

dezvoltarea economiei naţionale în        mare spor. Astfel, sporul producţiei      şi înfăptuirea cu succes a angaja­             plastice, din care face parte tov. D.                                                      Mergînd pe linia Introducerii si        a producţiei
perioada planului de 6 ani, colectivul    industriale realizat în anul 1961 pe                                                     Puian, I. Susan, P. Almăşan şi S.                                                       aplicării pe scară tot mal largă a
de muncitori, ingineri şi tehnicieni      seama creşterii productivităţii muncii    mentelor luate în întrecerea socia­            Scorţeanu, prin adaptarea unor so­                                                      tehnicii şi tehnologiei moderne in            Realizarea în ramurile petrol-chi-      s-n îmbunătăţit tehnologia de fabri­
de la fabrica chimică din Orăştie,        a fost de 62 la sută, tar în anul 1962    listă.                                         luţii noi au raţionalizat consumuri­                                                    procesul de producţie inovatorii din       mie a prevederilor Hotărîrii C.C. al       caţie prin M om irea preselor manuala
prin înfăptuirea unor măsuri tehnico-     de peste 85 la sută.                                                                                                                                                             fabrica noastră experimentează în          P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri        cu prese hidraulice cu reglare auto­
organizatorico eficiente în ce priveşte                                                                        Ing, IOAN IANCU                                                                                             prezent descărcarea mecanică a fil­        al R.P.R. cu privire la ridicarea ni­      mată a încălzirii şi a timpului de
organizarea producţiei şi perfecţiona­       Produsele cu pondere mare în pla­                                        inginer şef                                                                                          trelor la oxizii galbeni de lier, în­      velului tehnic al producţiei se face       presare; pastilizarea prafurilor de
rea tehnologiei, a sporit producţia şi    nul de producţie al fabricii, care au                                                                                                                                            locuirea agitatoarelor mecanice ale                                                   presare (bachelită, aminoplast),- mă­
productivitatea muncii obţinînd an de     contribuit la depăşirea sarcinilor de                                                                                                                                            şlamurilor, recondiţionarea deşeurilor     prin introducerea celor mai moderne        rirea numărului de cuiburi pe ma­
an succese importante. Dacă compa­        plan, au fost oxizii de fier şi presă-                                                                                                                                           de aminoplast prin vălţuire şi folo­       procedee tehnologice în unităţile nai,     triţă : temperarea pastilelor de ami­
răm valoarea producţiei globale din       turile din mase plastice. Dacă luăm                                                                                                                                              sirea lor ea adaus la materia primă        perfecţionarea şi îmbunătăţirea tehno­     noplast la 30—40°C înainte de pre­
anul 1960 cu cea realizată în anii        ca an de comparaţie anul 1959, pro­                                                                                                                                              înainte de pastilare şi introducerea lor   logiei vechi şi reutilarea întreprinde­    sare. Prin aplicarea măsurilor amin­
                                          ducţia oxizilor de fier se prezintă                                                                                                                                              în procesul de producţie. Ţinînd sea­      rilor existente cu agregate şi insta­      tite s-au realizat indici oplimi de
urmălori observăm o creştere simţi-       astfel:                                                                                                                                                                          ma de rezultatele obţinute In miş­         laţii de un înatl nivel tehnic.            curgere a materialului în timpul pre­
                                                                                                                                                                                                                           carea de Inovaţii şi de elanul cu                                                     sării, reducerea rebuturilor normate
      1959          I960                        1961           1962                                                                                                                                                                                                      In cadrul fabricii chimice din Orăş­    de la 3 la sută la 2,8 la sută în luna
100 la sută  126,5 la sută .              147,8 la sută  165,8 la sută

   Prorlucţia realizată în trimestrul 1   derea lor în valcjarea producţiei In­                                                                                                                                            care colectivele de muncitori, in­         lie, ridicarea nivelului tehnic al pro­    aprilie, creşterea productivităţii mun­
al anului 1963 in sectorul de oxizi       dustriale a întreprinderii să reprezin­                                                                                                                                          gineri şl tehnicieni militează pentru      ducţiei se realizează atît prin'reuti­     cii cu 30 la sută şi respectarea nor­
reprezintă peste 43,3 la sulă din pro­    te peste 40 la sută. Dacă în anul 1961                                                                                                                                           introducerea tehnicii noi avem con­        larea unor secţii (secţia de mase          melor de consum specific.
ducţia anului 1959, iar realizarea pre-   s-ai prelucrat peste 80 tone de pro­                                                                                                                                             vingerea că angajamentul de a de­          plastice, sculăria) cit şi prin perfec­
zumată a anului 1963 înregistrează o                                                                                                                                                                                       păşi cu cel puţin 6 la sută realizări­     ţionarea tehnologiei existente în alte       De asemenea, raţionalizarea pro­
                                          duse din mase plastice, în anul 1962                                                                                                                                                                                                                                   ducţiei de apă a constituit obiectul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 unui studiu tehnico-economie de ter-

depăşire faţă de 1959 de pesle 70 la      s-a ajuns să se prelucreze peste 256                                                                                                                                             le în domeniul inovaţiilor din anul        secţii (tanin, pigmenţi, piroluzită tra-   moficare a bateriei do cazane de abur
sută,                                     de tone. In acest an, printr-o folosi­                                                                                                                                           trecut, va fi îndeplinit şi depăşit.       lată). Colectivul de muncitori, tehni­     nr. 2. Măsurile stabilite in urma aces­
                                          re judicioasă a maşinilor şi sporirea                                                                                                                                                                                       cieni şi ingineri din întreprinderea       tui studiu conduci la o producţie da
   Ţinînd seama de utilizarea tot mai     capacităţilor de producţie, reducerea                                                                                                                                                        ing. IOAN MESCIIIE             noastră se preocupă în mod special         abur supraîncălzit de 16 atmosfere şi
largă a maselor plastice în industria     timpului de reparaţii a maşinilor,                                                                                                                                                         *eiul cabinetului tehnic         de perfecţionarea tehnologiei existen­     folosirea acestuia la turbogeneratorul
construcţiilor do maşini, a lemnului,     proiectarea şi executarea unor ma­                                                                                                                                                                                                                                     de 460 Kw, la utilizarea int.egrală a
la ambalarea produselor şi la fabri­      triţe cu număr sporit de cuiburi, se                                                                                                                                             VAS1LE HORIA                               te în vederea''oliţinerii unor produse     aburului secundar de 5 atmosfere,
                                          preconizează a se prelucra peste 390                                                                                                                                                                                                                                   rezultat de la turbină, în proceselR
carea bunurilor de larg consum, fa­       tone polistiren şi polietilenă.                                                                                                                                                  maistru                                    de calitate superioară, reducerii con­     tehnologice din secţia chimică. Prin

brica noastră, începînd cu anul 1961,        Primirea titlului de Întreprindere                                                                                                                                            IOAN BEŞTELEIE                               sumurilor specifice şl creşterii pro­    darea în exploatare a turbogenerato-
                                                                                                                                                                                                                                                                        ductivităţii muncii.
şi-a sporit substanţial capacitatea de                                                                                                                                                                                       şef de schimb,                                                                      rulul, de 460 Kw, se estimează a se
                                                                                                                                                                                                                                 inovatori                                 De exemplu, la atelierul de pig-
prelucrare a produselor din mase                                                                                                                                                                                                                                      ( menţi s-a îmbunătăţit tehnologia de      realiza anual o economie de 1.400
plastice, ajungind ca în acest an pon-

                                                                                                                                                                                                                                                                      fabricaţie prin modificarea sistemu­ tone combustibil convenţional şi o
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 economie de 475.000 lei la energie e-
             Productivitate înaltă                                                                                                 Rezes'oele inlerne                                                                                                                 lui de dispersie a aerului în cuvele       lectrică, provenită din diferenţa de
                                                                                                                                                                                                                                                                      de reacţie. Pigmentul galben obţinut       preţ de cost la energia electrică
                                                                                                                                                                                                                                                                      acum este de calitate superioară şi

             pref de cost redus                                                                                                    niai deplin folosite                                                                                                               corespunde produselor similare de pe       achiziţionată şi cea din producţie
                                                                                                                                                                                                                                                                      piaţa internaţională. Totodată randa­      proprie.
                                                                                                                                                                                                                                                                      mentul cuvelor de reacţie a crescut,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    In scopul îmbunătăţirii continue a

   Greşlerea continuă şi în ritm ra­      se conving pe bază de fapte că ou         că sporul producţiei industriale a)               In întreprinderea noastră au fost                                                    sporit faţă de capacitatea maşinilor       mărindu-se productivitatea muncii cu       calităţii produselor colective formale
pid a productivităţii muncii, consti­     cit ritmul de creştere a productivită­                                                   alcătuite colective formate din cei                                                     existente, colectivul de descoperire       10 la sută. Economiile post-calculate      din ingineri, tehnicieni şi muncitori
tuie mijlocul cel mai important de        ţii muncii este mai rapid, cu atît sînt   acestui an, 1962, repiezintă produc­           mai oapabili muncitori, tehnicieni,                                                     şi valorificarea rezervelor Interne pe     in anul Irecut au fost de 360.000 leu      au analizat situaţia actuală întocmin-
sporire neîncetată a producţiei. Pe       mai mari acumulările socialiste care      ţia industrială realizată în decurs de         ingineri şi economişti pentru desco­                                                    fabrică, a proiectat şi executat matri­    Tot la acest produs, pentru reduce­        du-se planuri de acţiune pe produse
baza creşterii productivităţii muncii     asigură dezvoltarea economiei naţio­      90 zile în anul 1960.                          perirea şi valorificarea rezervelor in­                                                 ţe cu un număr sporit de cuiburi           rea consumului de apă necesar spă­         pe o perioadă de 3—5 ani care prevăd
se obţine în condiţiile unei înalte efi­  nale şi ridicarea nivelului de trai al                                                   terne atît la nivelul întreprinderii cît                                                care au dus la creşterea productivită­     lării, se colectează apa de răcire de      măsuri importante în acest scop. La
cacităţi economice o sporire imediată     maselor.                                     Succese importante au fost obţi­            şi la nivelul secţiilor. Aceste colective                                               ţii muncii şi reducerea preţului de        la maşinile de injecţie şi de la com-      extractul de tanant, de exemplu, prin
a producţiei. Creşterea continuă şi                                                 nute şi în îndeplinirea sarcinilor de          se întrunesc o dată pe săptămină şi                                                     cost prin scăderea consumului de           pcr-soarele de aer, de unde este în­       construcţia de şoproane, evaporarea
rapidă a productivităţii muncii asi­         Luptînd pentru traducerea tn via­      reducere a preţului de cost şi a an­           analizează problemele ce interesează                                                    manoperă şi a costurilor de producţie      călzită apoi la 70°C la staţia de          în două etape şi răcirea zemurilor do
gură nu numai mărirea volumului           tă a sarcinilor trasate de Congresul      gajamentului cu privire la economii.           licoare loc de muncă, atelier şi secţie                                                 indirecte.                                 concentrare de la tanin şi se folo­        la difuzie, se va realiza o produc­
producţiei, dar influenţează şi asu­      al III-lea al P.M.R., oare a pus in       Numai în anul trecut s-au realizai             şi întocmesc măsuri concrete pentru                                                                                                seşte la bateriile de filtre-presă rea­    ţie mal mare cu 8 la sută.
pra reducerii preţului de cost al pro­    centrul atenţiei oamenilor muncii,        peste 7 milioane lei economii la pre­          reducerea şi valorificarea deşeurilor,                                                     Prin activitatea lor neobosită aceste   lizîndu-se o economie lunară la con­
duselor. Pe măsura creşterii producti­    lupta pentru creşterea continuă şi        ţul de cost, iar în primul Irimeslru           care este unul din principalele mijloa­                                                 colective au o contribuţie însemnată       sumul de apă de 9.964 lei.                    In ee priveşte fabricarea oxizilor
vităţii muncii se reduce şl consumul      rapidă a productivităţii muncii şi re­    al acestui an mai mult de un milion            ce de reducere a preţului de cost al                                                    la realizarea economiilor peste plan                                                  de fier se va face un salt important
de muncă vie şi deci ponderea sa­         ducerea preţului de cost, colectivul      lei. In realizarea angajamentului la           producţiei în fabrica noastră.                                                          care în anul trecut au depăşit suma           La piroluzită tratată, prin cercetă­    prin dublarea capacităţii şi moderni­
lariilor pe unitatea de produs. Tot­      de muncă al fabricii chimice din          preţul de cost o contribuie însem­                                                                                                                                                rile făcute în laboratorul întreprin­      zarea utilajelor, iar calitativ se vor
odată o serie de cheltuieli cum sînt      Orăştie a obţinut o serie de succese      nată a avut-o înfăptuirea planului do             Colectivul format din tov. ing.                                                      de 7 milioane lei, iar în primul tri­      derii, s-a îmbunătăţit conţinutul aces­    realiza performantele Internationale
de exemplu cheltuielile indirecte, ră-    importante. Indicatorii planului pri­     măsuri tehnico-organizatorice întoc­           Vasile Chişcan, ing. Ioan Curea şi                                                      mestru al acestui an peste un milion       teia în bioxid de mangan prin tra­         privind fineţea granulelor. La pirolu­
mîn constante sau cresc în propor­        vind producţia industrială şi produc­     mit de colectivul de conducere al fa­          mecanicul Szeghedi Ştefan, de la sec­                                                   lei.                                       tarea minereului de piroluzită natu­       zită tratată va fi îmbunătăţit con­
ţie mai mică decît creşte producţia,      tivitatea muncii au fost realizaţi şl     bricii a i factorii de răspundere pe           ţia I-a chimică, de exemplu, pentru                                                                                                rală a i săruri de fior în soluţie acidă.  ţinutul în bioxid de mangan, iar ca­
ele repartizîndu-se asupra unui nu­       depăşiţi în fiecare an. Aşa spre exem­    secţiuni de plan. Analizînd factorii           economisirea apei industriale necesa­                                                      Colectivele pentru descoperirea şt      Acest procedeu va ft folosit din tri­      pacitatea de producţie va fi dublată
măr mai mare de produse.                  plu, sporul producţiei industriale a-     care au contribuit la reducerea pre­           re procesului tehnologic de extracţie                                                                                              mestrul IV al acestui an, realizîn­        în anul 1965 prin modificarea pro­
                                                                                    ţului de cost în anii 1959—1962 re­            a taninului, a preconizat ca, începînd                                                  valorificarea rezervelor interne s-au      du-se o îmbunătăţire substanţială a        cesului tehnologic şi modernizarea
   Reducerea preţului de cost consti­     nua’.e a fost asigurat în fiecare an în   zultă că depăşirea pianujui produc­            cu luna mai a acestui an, alimentarea                                                                                              indicilor de calitate a piroluzitei ne­    utilajelor la faza de uscare.
tuie izvorul principal al sporirii acu­                                             ţiei industriale, creşterea producti­          difuzoarelor să se facă cu apă caldă                                                    angajat ca în anul acesta să depă­         cesare industriei electrotehnice la
                                          cea mai mare măsură pe seama creş­        vităţii muncii, reducerea consumului           obţinută prin folosirea aburului se­                                                                                               fabricarea baleriilor electrice uscate.       Măsurile înscrise în aceste planuri,
mulărilor socialiste pe care statul le                                              specific de materii şi materiale, mic­         cundar de la concentratorul extractu­                                                   şească realizările din 1962, să lupte                                                 din oare am amintit cîteva dintre cele
                                          terii productivităţii muncii. In anul     şorarea consumului de utilităţi, valo­         lui de tanin. Efectul economic al aces­                                                                                               La produsele din materiale plastice     mai importante, sînt mobilizatoare şi
foloseşte pentru construirea de noi                                                 rificarea deşeurilor recuperabile şi           tei măsuri care elimină consumul de                                                     cu elan pentru îndeplinirea planului       termo-rigide (aminoplast şi bachelită)     înfăptuirea lor constituie o sarcină
                                          1961, ponderea creşterii productivi­      realizarea de economii la costurile            aburi din reţeaua principală, este                                                                                                                                            de onoare a colectivului fabricii
unităţi socialiste, pentru lărgirea şi                                              indirecte (costuri comune de fabrica­          deosebit de important. Economiile ce                                                    de producţie Înainte de termen, pen­                                                  noastre, ele avînd drept scop mări­
                                          tăţii muncii în sporul producţiei in­     ţie ale secţiei şi cheltuieli generale         te realizează se ridică la 110.000 lei                                                                                                                                        rea capacităţii de producţie şi a pro­
modernizarea celor existente, pentru                                                ale întreprinderii) a avut cea mai             pe an. Tot la secţia I-a chimică s-a                                                    tru economii sporite peste plan şi                                                    ductivităţii muncii, îmbunătăţirea ca­
                                          dustriale a fost de 62 la sută, iar în    mare pondere. In realizarea sarcinii           preconizat pentru viitor utilizarea                                                                                                                                           lităţii şi reducerea preţului de cost.
dezvoltarea agriculturii şi finanţa­                                                de reducere a preţului de cost pe              nămolurilor reziduale de la spălarea                                                    pentru reducerea preţului de cost,
                                          anul 1962 contribuţia creşterii pro­      1962 la producţia comparabilă, din             piroluzitei prin captarea acestora din                                                                                                                                           Aceste planuri de acţiune, de pers­
rea lucrărilor social-culturale.                                                    totalul de economii peste plan, de­            apele de spălare şi utilizarea lor în                                                   prin punerea în valoare a noi rezerve                                                 pectivă, nu sint statice, ci ele se
                                          ductivităţii muncii la sporul produc­     păşirea planului de producţie a con­           procesul de fabricaţie a sulfatului de                                                  interne ale producţiei.                                                               completează pe parcurs in raport cu
   Oamenii muncii din ţara noastră                                                  tribuit ou 25 la sută, influenţa schim­        mangan. Această măsură conduce la                                                                                                                                             cerinţele producţiei şi ale progresu­
                                          ţiei industriale a fost de peste 85 la    bării sortimentelor cu 5 la sulă, iar          realizarea unei economii de 9.850 lei                                                                            ing. VASILE VASU                                             lui tehnic ,prin propunerile valoroase
sint profano interesaţi în ridicarea      sulă.                                     reducerea efectivă a costurilor faţă                                                                                                                             DIONISIE PUIAN                                              făcute de muncitori, ingineri si teh­
                                                                                    de plan cu 70 la sută. Tot în anul             pe an.
continuă a productivităţii muncii. Ei        Din analiza indicatorilor de mun­      1962, prin reducerea consumului spe­                                                                                                                                     maistru
                                                                                    cific la polietilenă şi polistiren, s-au          La secţia Il-a mase plastice colecti­
                                          că şi salarii al anului 1962 rezultă      obţinut economii de peste 650.009              vul de descoperire şi valorificare a
                                                                                    lei, iar prin valorificarea deşeurilor         rezervelor interne şi-a pus în centrul
                                                                                    recuperabile din polistiren şi polie­          preocupărilor reducerea continuă a
                                                                                    tilenă, s-au obţinut peste 1.200.000           preţului de cost la principalele pro­

                                                                                    Iei economii. Cheltuielile pentru duse din polistiren şi polietilenă des­                                                                                                                                                    nicieni în cadrul consfătuirilor de
                                                                                    1.000 lei producţie marfă au fost tinate fabricilor de medicamente, prin                                                                                                                                                     producţie lunare. îndeplinirea lor se
                                                                                    simţitor reduse. Faţă de realizările micşorarea consumurilor specifice. Tn                                                                                                                                                   urmăreşte lunar prin analizele pe
                                                                                    anului 1960, acestea au scăzut în acest scop colectivul format din tov.                                                                                                                                                      care le face conducerea fabricii îm­
                                                                                    1962 cu 153.8 lei pe mia de lei pro­ Dionisie Puian, Ioan Crişan, Petru                                                                                                                                                      preună cu comitetul sindicatului.
                                                                                                                                   Almăşan, şi Smaranda Scorţeanu, a
                                                                                    ducţie marfă.                                                                                                                                                                                                                   Conduşi şi îndrumaţi de către co­
                                                                                    In prezent, în fabrica noastră se trecut la valorificarea deşeurilor nc-                                                                                                                                                     mitetul de partid, ne exprimăm con­
                                                                                    desfăşoară o întrecere susţinută pen­ recuperabile printr-o recondiţionare                                                                                                                                                   vingerea că vom obţine şi de aci
                                                                                    tru obţinerea de noi realizări, pen­ atentă. Ca urmare ele au fost intro­                                                                                                                                                    înainle noi succese in promovarea
                                                                                    tru înfăptuirea cu succes a angaja­ duse în procesul de producţie şi valo­                                                                                                                                                   tehnicii şi tehnologiei moderne, in-
                                                                                    mentelor luate atit în ce priveşte creş­ rificate integral, realizîndu-se o eco­                                                                                                                                             deplinindu-no cu cinste sarcinile în­
                                                                                    terea productivităţii muncii gît şi re­ nomie de peste 130.000 lei anual. De                                                                                                                                                 credinţate de partid colectivului do
                                                                                    ducerea preţului de cost al produ­ ! asemenea, prin valorificarea deşeuri­                                                                                                                                                   muncitori din fabrica noastră.

                                                                                    selor. Realizările din trimestrul I şi lor din policlorură de vinii, din pro­                                                                                                                                                                 ing. P. NĂSTASE
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              şeîul serviciului tehnic
                                                                                    luna aprilie sînt biine şi ele consti­         ducţia anului precedent se realizează                                                                                                                                                    ing. 1. 1IOMORODEANU
                                                                                    tuie o garanţie că acesle angajamen­           o economie de 200.000 lei.                                                                                                                                                         şeîul serviciului mecanic-energetic
                                                                                    te vor fi nu numai îndepliriite dai
                                                                                    şi depăşite cu mult.                             Pentru a satisface cerinţele benefi­
                                                                                                                                   ciarilor de ambalaje pentru medica­
                                                                                                          STELIAN BRAICA

                                                                                    şeful serviciului planificare mente, cerinţe care în acest an au
   85   86   87   88   89   90   91   92