Page 90 - 1963-05
P. 90
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2620
CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUICBI,Colectivul fabricii chimice din Orăşlie, însufleţii în muncă de co
munişti, desfăşoară o activitate rodnică pent'u traducerea in viaţă a
sarcinilor puse de Congresul al III-lea al partidului în faţa industriei
chimice.pAici s-au elaborat planuri de măsuri tchnico-organizalorice
bine chinzaite privind introducerea tehnicii noi şi a tehnologiei moderne
şi se desfăşoară o vastă muncă pcn tru descoperirea şi punerea în va f a c t o r d e h s tx a î n s p o r i r e a f» p « iliie $ le i
loare a rezervelor interne ale produ cţiei, în scopul creşterii continue a
productivităţii muncii şi reducerea sistematică a preţului de cost. ţ®<B@®©©3®®©9®S©«9©@®®®®©®9®®®®®®©@®©®S®«@®|9®®a'3®®©®®®@®®0©@S®©0®®©©®©®@®®©®®©0959O®S®©Sai&j ®©©@@® @@«©@@©@03©©©©©©®©®®©®®©
Măsurile luate sub conducerea comitetului do partid, munca politică
a comuniştilor, desfăşurarea unei întreceri susţinute, pe bază de anga- — — — — novatorii, participanţi activi
Jámente mobilizatoare, au condus la dobîndirea unor succese de seamă în realizarea şl depăşirea sarcinilor
de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă în fiecare an.
Colectivul acestei fabrici a obţinut realizări importante în sporirea producţiei şl a productivităţii mun Sa progresul tehnic
cii, în reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea, pe această baza, a unor
însemnate economii şi beneiicii peste plan.
Realizările din fiecare an au constituit pentru acest colectiv puncte de plecare în obţinerea unor Introducerea tehnicii noi în proce le specifice realizînd o economia
succese tot mai mari. Faptele sînt concludente în această privinţă. Deşi sarcinile de plan pentru acest an sul de producţie constituie o sarcină de 130.000 lei.
sînt mult sporite, indicatorii planului de stat au fost depăşiţi lună de lună. In trimestrul I planul produc
ţiei globale a fost depăşit cu 18,3 la sută, planul producţiei marfă cu 15,9 la sută, iar productivitatea permanentă a muncitorilor, tehnicie Conceperea şl Introducerea dis
muncii a crescut faţă de plan cu 14,2 la sută. In luna aprilie realizările sînt şi mai mari. Prevederile pla nilor şi inginerilor. La fabrica chi pozitivelor care permit adaptarea
nului la producţia globală au fost depăşite cu 20,82 la sută, la producţia marfă cu 18,64 la sută, iar la pro mică din Orăştie înfăptuirii acestei matriţelor la mai multe maşini de
ductivitatea muncii cu 21,2 la sută. Economiile suplimentare la preţul de cost realizate în primele patru luni injecţie, modificările aduse la mal
ale acestui an se r.dică la suma de 1.138.000 lei, iar beneficiile peste plan la 1.534.000 lei. sarcini i se acordă o atenţie deose multe tipuri de matrile, precum şl
Tovarăşii din postul de corespondenţi voluntari din această fabrică, în dorinţa de a populariza metodele bită şi ca urmare a eforturilor de modificarea sistemului de injecţie în
folosite şi succesele obţinute de colectivul F.C. Orăştie în creşterea productivităţii muncii şi realizarea de puse s-au înregistrat succese de sea matriţe a dus la mărirea producţiei
economii, au trimis redacţiei, în cadrul concursului corespondenţilor voluntari, mai multe materiale pe care mă. Colectivele din secţii au propus, şl a productivităţii muncii sl la re
le publicăm in această pagină. experimentat şi aplicat numeroase ducerea preţului de cost. O contri
soluţii tehnice noi adueîndu-şi un buţie de seamă la aceste realizări
De la un an la altul, succese tot mai mari aport însemnat la îndeplinirea sar şi-au adus-o tov. S. Gîrjob, V. Do-
cinilor de producţie, la creşterea roftese, I. Şuteu, V. Coţ, A. Mureşan,
productivităţii muncii şi reducerea R. Berindei, E. Oancea şi alţi Ino
Documentele Congresului al Ul-lea loare a producţiei de la un an la altul. evidenţiată pe ramură de producţie preţului de cost. Aşa de exemplu, vatori.
al P.M.R. prevăd ca în perioada pla Astfel, producţia realizată în anul în întrecerea socialistă pe tară şi a colectivul de inovatori compus din tov.
Prin aplicarea inovaţiilor s-au rea
nului de 6 ani industria chimică a 1961, a crescut faţă de 1960 cu 18,9 diplomei obligă colectivul fabricii I. Heiuş, chimist, I. Gherman, mecanic lizat de la un an la altul economii
la sulă iar în anul 1962 a înregistrat
ţării noastre să sporească producţia o creştere, faţă do acelaşi an, de 73,9 noastre să lupte pentru a dobindi în şi alţii, de la secţia I-a chimică, prin tot mai importante. Astfel s-au rea
industrială de 3,3 ori prin alocarea do la sută. Producţia industrială realiza viitor rezultate şi mai frumoase. Suc modificarea sistemului de dispersie lizat în 1959 economii antecalculate
fonduri de investiţii de circa 20 mi tă numai în trimestrul I al acestui an cesele obţinute în realizarea sarcini a aerului în cuvele de reacţie la fa de 2.750.000 lei, în 1960 de 3.128.000,
liarde lei. La înfăptuirea acestor
sarcini puse de partid în faţa munci reprezintă peste 45 la sută din valoa lor de plan în anii anteriori şi în bricarea pigmentului galben au mă în 1961 de 4.514.356 lei şi în 1962 de
torilor din industria chimică, colecti rea producţiei industriale a anu timpul care s-a scurs din acest an de rit randamentul instalaţiei a i 52 gra 4.563.165 lei. Cele 38 inovaţii aplica
lui 1960.
vul fabricii noastre este chemat să-şi către muncitorii, inginerii şi tehni me de pigment pe litru ceea ce în te în acest an şi rezolvarea a patru Perfecţionarea tehnologiei —
aducă o contribuţie însemnată. Analizînd faclorii oare au contribuit cienii noştri, constituie o garanţie | seamnă o creştere a productivităţii teme din planul tematic, au condus cale sigură de sporire
la creşterea producţiei industriale re pentru realizarea şi depăşirea tutu muncii cu 10 la sută. Un alt colectiv la realizarea a peste 632.000 lei eco
Pentru înfăptuirea sarcinilor de plan zultă că, în principal, creşterea pro ror indicatorilor de plan pe acest an de inovatori de la secţia de mase nomii.
izvorîte din documentele Congresului ductivităţii muncii a asigurat cel mai
al III-lea al partidului cu privire la
dezvoltarea economiei naţionale în mare spor. Astfel, sporul producţiei şi înfăptuirea cu succes a angaja plastice, din care face parte tov. D. Mergînd pe linia Introducerii si a producţiei
perioada planului de 6 ani, colectivul industriale realizat în anul 1961 pe Puian, I. Susan, P. Almăşan şi S. aplicării pe scară tot mal largă a
de muncitori, ingineri şi tehnicieni seama creşterii productivităţii muncii mentelor luate în întrecerea socia Scorţeanu, prin adaptarea unor so tehnicii şi tehnologiei moderne in Realizarea în ramurile petrol-chi- s-n îmbunătăţit tehnologia de fabri
de la fabrica chimică din Orăştie, a fost de 62 la sută, tar în anul 1962 listă. luţii noi au raţionalizat consumuri procesul de producţie inovatorii din mie a prevederilor Hotărîrii C.C. al caţie prin M om irea preselor manuala
prin înfăptuirea unor măsuri tehnico- de peste 85 la sută. fabrica noastră experimentează în P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu prese hidraulice cu reglare auto
organizatorico eficiente în ce priveşte Ing, IOAN IANCU prezent descărcarea mecanică a fil al R.P.R. cu privire la ridicarea ni mată a încălzirii şi a timpului de
organizarea producţiei şi perfecţiona Produsele cu pondere mare în pla inginer şef trelor la oxizii galbeni de lier, în velului tehnic al producţiei se face presare; pastilizarea prafurilor de
rea tehnologiei, a sporit producţia şi nul de producţie al fabricii, care au locuirea agitatoarelor mecanice ale presare (bachelită, aminoplast),- mă
productivitatea muncii obţinînd an de contribuit la depăşirea sarcinilor de şlamurilor, recondiţionarea deşeurilor prin introducerea celor mai moderne rirea numărului de cuiburi pe ma
an succese importante. Dacă compa plan, au fost oxizii de fier şi presă- de aminoplast prin vălţuire şi folo procedee tehnologice în unităţile nai, triţă : temperarea pastilelor de ami
răm valoarea producţiei globale din turile din mase plastice. Dacă luăm sirea lor ea adaus la materia primă perfecţionarea şi îmbunătăţirea tehno noplast la 30—40°C înainte de pre
anul 1960 cu cea realizată în anii ca an de comparaţie anul 1959, pro înainte de pastilare şi introducerea lor logiei vechi şi reutilarea întreprinde sare. Prin aplicarea măsurilor amin
ducţia oxizilor de fier se prezintă în procesul de producţie. Ţinînd sea rilor existente cu agregate şi insta tite s-au realizat indici oplimi de
urmălori observăm o creştere simţi- astfel: ma de rezultatele obţinute In miş laţii de un înatl nivel tehnic. curgere a materialului în timpul pre
carea de Inovaţii şi de elanul cu sării, reducerea rebuturilor normate
1959 I960 1961 1962 In cadrul fabricii chimice din Orăş de la 3 la sută la 2,8 la sută în luna
100 la sută 126,5 la sută . 147,8 la sută 165,8 la sută
Prorlucţia realizată în trimestrul 1 derea lor în valcjarea producţiei In care colectivele de muncitori, in lie, ridicarea nivelului tehnic al pro aprilie, creşterea productivităţii mun
al anului 1963 in sectorul de oxizi dustriale a întreprinderii să reprezin gineri şl tehnicieni militează pentru ducţiei se realizează atît prin'reuti cii cu 30 la sută şi respectarea nor
reprezintă peste 43,3 la sulă din pro te peste 40 la sută. Dacă în anul 1961 introducerea tehnicii noi avem con larea unor secţii (secţia de mase melor de consum specific.
ducţia anului 1959, iar realizarea pre- s-ai prelucrat peste 80 tone de pro vingerea că angajamentul de a de plastice, sculăria) cit şi prin perfec
zumată a anului 1963 înregistrează o păşi cu cel puţin 6 la sută realizări ţionarea tehnologiei existente în alte De asemenea, raţionalizarea pro
duse din mase plastice, în anul 1962 ducţiei de apă a constituit obiectul
unui studiu tehnico-economie de ter-
depăşire faţă de 1959 de pesle 70 la s-a ajuns să se prelucreze peste 256 le în domeniul inovaţiilor din anul secţii (tanin, pigmenţi, piroluzită tra- moficare a bateriei do cazane de abur
sută, de tone. In acest an, printr-o folosi trecut, va fi îndeplinit şi depăşit. lată). Colectivul de muncitori, tehni nr. 2. Măsurile stabilite in urma aces
re judicioasă a maşinilor şi sporirea cieni şi ingineri din întreprinderea tui studiu conduci la o producţie da
Ţinînd seama de utilizarea tot mai capacităţilor de producţie, reducerea ing. IOAN MESCIIIE noastră se preocupă în mod special abur supraîncălzit de 16 atmosfere şi
largă a maselor plastice în industria timpului de reparaţii a maşinilor, *eiul cabinetului tehnic de perfecţionarea tehnologiei existen folosirea acestuia la turbogeneratorul
construcţiilor do maşini, a lemnului, proiectarea şi executarea unor ma de 460 Kw, la utilizarea int.egrală a
la ambalarea produselor şi la fabri triţe cu număr sporit de cuiburi, se VAS1LE HORIA te în vederea''oliţinerii unor produse aburului secundar de 5 atmosfere,
preconizează a se prelucra peste 390 rezultat de la turbină, în proceselR
carea bunurilor de larg consum, fa tone polistiren şi polietilenă. maistru de calitate superioară, reducerii con tehnologice din secţia chimică. Prin
brica noastră, începînd cu anul 1961, Primirea titlului de Întreprindere IOAN BEŞTELEIE sumurilor specifice şl creşterii pro darea în exploatare a turbogenerato-
ductivităţii muncii.
şi-a sporit substanţial capacitatea de şef de schimb, rulul, de 460 Kw, se estimează a se
inovatori De exemplu, la atelierul de pig-
prelucrare a produselor din mase ( menţi s-a îmbunătăţit tehnologia de realiza anual o economie de 1.400
plastice, ajungind ca în acest an pon-
fabricaţie prin modificarea sistemu tone combustibil convenţional şi o
economie de 475.000 lei la energie e-
Productivitate înaltă Rezes'oele inlerne lui de dispersie a aerului în cuvele lectrică, provenită din diferenţa de
de reacţie. Pigmentul galben obţinut preţ de cost la energia electrică
acum este de calitate superioară şi
pref de cost redus niai deplin folosite corespunde produselor similare de pe achiziţionată şi cea din producţie
piaţa internaţională. Totodată randa proprie.
mentul cuvelor de reacţie a crescut,
In scopul îmbunătăţirii continue a
Greşlerea continuă şi în ritm ra se conving pe bază de fapte că ou că sporul producţiei industriale a) In întreprinderea noastră au fost sporit faţă de capacitatea maşinilor mărindu-se productivitatea muncii cu calităţii produselor colective formale
pid a productivităţii muncii, consti cit ritmul de creştere a productivită alcătuite colective formate din cei existente, colectivul de descoperire 10 la sută. Economiile post-calculate din ingineri, tehnicieni şi muncitori
tuie mijlocul cel mai important de ţii muncii este mai rapid, cu atît sînt acestui an, 1962, repiezintă produc mai oapabili muncitori, tehnicieni, şi valorificarea rezervelor Interne pe in anul Irecut au fost de 360.000 leu au analizat situaţia actuală întocmin-
sporire neîncetată a producţiei. Pe mai mari acumulările socialiste care ţia industrială realizată în decurs de ingineri şi economişti pentru desco fabrică, a proiectat şi executat matri Tot la acest produs, pentru reduce du-se planuri de acţiune pe produse
baza creşterii productivităţii muncii asigură dezvoltarea economiei naţio 90 zile în anul 1960. perirea şi valorificarea rezervelor in ţe cu un număr sporit de cuiburi rea consumului de apă necesar spă pe o perioadă de 3—5 ani care prevăd
se obţine în condiţiile unei înalte efi nale şi ridicarea nivelului de trai al terne atît la nivelul întreprinderii cît care au dus la creşterea productivită lării, se colectează apa de răcire de măsuri importante în acest scop. La
cacităţi economice o sporire imediată maselor. Succese importante au fost obţi şi la nivelul secţiilor. Aceste colective ţii muncii şi reducerea preţului de la maşinile de injecţie şi de la com- extractul de tanant, de exemplu, prin
a producţiei. Creşterea continuă şi nute şi în îndeplinirea sarcinilor de se întrunesc o dată pe săptămină şi cost prin scăderea consumului de pcr-soarele de aer, de unde este în construcţia de şoproane, evaporarea
rapidă a productivităţii muncii asi Luptînd pentru traducerea tn via reducere a preţului de cost şi a an analizează problemele ce interesează manoperă şi a costurilor de producţie călzită apoi la 70°C la staţia de în două etape şi răcirea zemurilor do
gură nu numai mărirea volumului tă a sarcinilor trasate de Congresul gajamentului cu privire la economii. licoare loc de muncă, atelier şi secţie indirecte. concentrare de la tanin şi se folo la difuzie, se va realiza o produc
producţiei, dar influenţează şi asu al III-lea al P.M.R., oare a pus in Numai în anul trecut s-au realizai şi întocmesc măsuri concrete pentru seşte la bateriile de filtre-presă rea ţie mal mare cu 8 la sută.
pra reducerii preţului de cost al pro centrul atenţiei oamenilor muncii, peste 7 milioane lei economii la pre reducerea şi valorificarea deşeurilor, Prin activitatea lor neobosită aceste lizîndu-se o economie lunară la con
duselor. Pe măsura creşterii producti lupta pentru creşterea continuă şi ţul de cost, iar în primul Irimeslru care este unul din principalele mijloa colective au o contribuţie însemnată sumul de apă de 9.964 lei. In ee priveşte fabricarea oxizilor
vităţii muncii se reduce şl consumul rapidă a productivităţii muncii şi re al acestui an mai mult de un milion ce de reducere a preţului de cost al la realizarea economiilor peste plan de fier se va face un salt important
de muncă vie şi deci ponderea sa ducerea preţului de cost, colectivul lei. In realizarea angajamentului la producţiei în fabrica noastră. care în anul trecut au depăşit suma La piroluzită tratată, prin cercetă prin dublarea capacităţii şi moderni
lariilor pe unitatea de produs. Tot de muncă al fabricii chimice din preţul de cost o contribuie însem rile făcute în laboratorul întreprin zarea utilajelor, iar calitativ se vor
odată o serie de cheltuieli cum sînt Orăştie a obţinut o serie de succese nată a avut-o înfăptuirea planului do Colectivul format din tov. ing. de 7 milioane lei, iar în primul tri derii, s-a îmbunătăţit conţinutul aces realiza performantele Internationale
de exemplu cheltuielile indirecte, ră- importante. Indicatorii planului pri măsuri tehnico-organizatorice întoc Vasile Chişcan, ing. Ioan Curea şi mestru al acestui an peste un milion teia în bioxid de mangan prin tra privind fineţea granulelor. La pirolu
mîn constante sau cresc în propor vind producţia industrială şi produc mit de colectivul de conducere al fa mecanicul Szeghedi Ştefan, de la sec lei. tarea minereului de piroluzită natu zită tratată va fi îmbunătăţit con
ţie mai mică decît creşte producţia, tivitatea muncii au fost realizaţi şl bricii a i factorii de răspundere pe ţia I-a chimică, de exemplu, pentru rală a i săruri de fior în soluţie acidă. ţinutul în bioxid de mangan, iar ca
ele repartizîndu-se asupra unui nu depăşiţi în fiecare an. Aşa spre exem secţiuni de plan. Analizînd factorii economisirea apei industriale necesa Colectivele pentru descoperirea şt Acest procedeu va ft folosit din tri pacitatea de producţie va fi dublată
măr mai mare de produse. plu, sporul producţiei industriale a- care au contribuit la reducerea pre re procesului tehnologic de extracţie mestrul IV al acestui an, realizîn în anul 1965 prin modificarea pro
ţului de cost în anii 1959—1962 re a taninului, a preconizat ca, începînd valorificarea rezervelor interne s-au du-se o îmbunătăţire substanţială a cesului tehnologic şi modernizarea
Reducerea preţului de cost consti nua’.e a fost asigurat în fiecare an în zultă că depăşirea pianujui produc cu luna mai a acestui an, alimentarea indicilor de calitate a piroluzitei ne utilajelor la faza de uscare.
tuie izvorul principal al sporirii acu ţiei industriale, creşterea producti difuzoarelor să se facă cu apă caldă angajat ca în anul acesta să depă cesare industriei electrotehnice la
cea mai mare măsură pe seama creş vităţii muncii, reducerea consumului obţinută prin folosirea aburului se fabricarea baleriilor electrice uscate. Măsurile înscrise în aceste planuri,
mulărilor socialiste pe care statul le specific de materii şi materiale, mic cundar de la concentratorul extractu şească realizările din 1962, să lupte din oare am amintit cîteva dintre cele
terii productivităţii muncii. In anul şorarea consumului de utilităţi, valo lui de tanin. Efectul economic al aces La produsele din materiale plastice mai importante, sînt mobilizatoare şi
foloseşte pentru construirea de noi rificarea deşeurilor recuperabile şi tei măsuri care elimină consumul de cu elan pentru îndeplinirea planului termo-rigide (aminoplast şi bachelită) înfăptuirea lor constituie o sarcină
1961, ponderea creşterii productivi realizarea de economii la costurile aburi din reţeaua principală, este de onoare a colectivului fabricii
unităţi socialiste, pentru lărgirea şi indirecte (costuri comune de fabrica deosebit de important. Economiile ce de producţie Înainte de termen, pen noastre, ele avînd drept scop mări
tăţii muncii în sporul producţiei in ţie ale secţiei şi cheltuieli generale te realizează se ridică la 110.000 lei rea capacităţii de producţie şi a pro
modernizarea celor existente, pentru ale întreprinderii) a avut cea mai pe an. Tot la secţia I-a chimică s-a tru economii sporite peste plan şi ductivităţii muncii, îmbunătăţirea ca
dustriale a fost de 62 la sută, iar în mare pondere. In realizarea sarcinii preconizat pentru viitor utilizarea lităţii şi reducerea preţului de cost.
dezvoltarea agriculturii şi finanţa de reducere a preţului de cost pe nămolurilor reziduale de la spălarea pentru reducerea preţului de cost,
anul 1962 contribuţia creşterii pro 1962 la producţia comparabilă, din piroluzitei prin captarea acestora din Aceste planuri de acţiune, de pers
rea lucrărilor social-culturale. totalul de economii peste plan, de apele de spălare şi utilizarea lor în prin punerea în valoare a noi rezerve pectivă, nu sint statice, ci ele se
ductivităţii muncii la sporul produc păşirea planului de producţie a con procesul de fabricaţie a sulfatului de interne ale producţiei. completează pe parcurs in raport cu
Oamenii muncii din ţara noastră tribuit ou 25 la sută, influenţa schim mangan. Această măsură conduce la cerinţele producţiei şi ale progresu
ţiei industriale a fost de peste 85 la bării sortimentelor cu 5 la sulă, iar realizarea unei economii de 9.850 lei ing. VASILE VASU lui tehnic ,prin propunerile valoroase
sint profano interesaţi în ridicarea sulă. reducerea efectivă a costurilor faţă DIONISIE PUIAN făcute de muncitori, ingineri si teh
de plan cu 70 la sută. Tot în anul pe an.
continuă a productivităţii muncii. Ei Din analiza indicatorilor de mun 1962, prin reducerea consumului spe maistru
cific la polietilenă şi polistiren, s-au La secţia Il-a mase plastice colecti
că şi salarii al anului 1962 rezultă obţinut economii de peste 650.009 vul de descoperire şi valorificare a
lei, iar prin valorificarea deşeurilor rezervelor interne şi-a pus în centrul
recuperabile din polistiren şi polie preocupărilor reducerea continuă a
tilenă, s-au obţinut peste 1.200.000 preţului de cost la principalele pro
Iei economii. Cheltuielile pentru duse din polistiren şi polietilenă des nicieni în cadrul consfătuirilor de
1.000 lei producţie marfă au fost tinate fabricilor de medicamente, prin producţie lunare. îndeplinirea lor se
simţitor reduse. Faţă de realizările micşorarea consumurilor specifice. Tn urmăreşte lunar prin analizele pe
anului 1960, acestea au scăzut în acest scop colectivul format din tov. care le face conducerea fabricii îm
1962 cu 153.8 lei pe mia de lei pro Dionisie Puian, Ioan Crişan, Petru preună cu comitetul sindicatului.
Almăşan, şi Smaranda Scorţeanu, a
ducţie marfă. Conduşi şi îndrumaţi de către co
In prezent, în fabrica noastră se trecut la valorificarea deşeurilor nc- mitetul de partid, ne exprimăm con
desfăşoară o întrecere susţinută pen recuperabile printr-o recondiţionare vingerea că vom obţine şi de aci
tru obţinerea de noi realizări, pen atentă. Ca urmare ele au fost intro înainle noi succese in promovarea
tru înfăptuirea cu succes a angaja duse în procesul de producţie şi valo tehnicii şi tehnologiei moderne, in-
mentelor luate atit în ce priveşte creş rificate integral, realizîndu-se o eco deplinindu-no cu cinste sarcinile în
terea productivităţii muncii gît şi re nomie de peste 130.000 lei anual. De credinţate de partid colectivului do
ducerea preţului de cost al produ ! asemenea, prin valorificarea deşeuri muncitori din fabrica noastră.
selor. Realizările din trimestrul I şi lor din policlorură de vinii, din pro ing. P. NĂSTASE
şeîul serviciului tehnic
luna aprilie sînt biine şi ele consti ducţia anului precedent se realizează ing. 1. 1IOMORODEANU
tuie o garanţie că acesle angajamen o economie de 200.000 lei. şeîul serviciului mecanic-energetic
te vor fi nu numai îndepliriite dai
şi depăşite cu mult. Pentru a satisface cerinţele benefi
ciarilor de ambalaje pentru medica
STELIAN BRAICA
şeful serviciului planificare mente, cerinţe care în acest an au