Page 91 - 1963-05

Nr. 2620
În două decade —
1.200 tone cărbune
peste plan
In primele patru luni ale anu­
lui, colectivul E.M. Aninoasa, a
extras în plus faţă de prevederile
planului peste 5.000 tone cărbune,
încurajaţi de acest succes, mi­
nerii de aici au muncit cu mai
mult spor şi ca urmare, în pri­
mele două decade din luna mai,
şi-au depăşit planul cu peste 1.200
tone de cărbune. Cea mai mare
contribuţie au adus sectoarele I
şi IV, care au înregistrat depăşiri
de 6 şi 9 la sută.
I. OPREA
corespondent
Fonta peste plan
Colectivul secţiei a II-a furnale a
rămas în primele 4 luni ale anului cu
planul nerealizat. Aceasta, atit dato­
rită unor greutăţi obiective, cit şi
unor lipsuri interne. Sub îndrumarea
organizaţiei de partid însă, el a apli­
cat în ultimul timp o serie de măsuri
eficiente. In mod deosebit şl-a în­
dreptat atenţia spre asigurarea bunei
funcţionări şi întreţineri a agregate­
lor. In felul acesta a reuşit ca în luna
mal să-şi sporească simţitor realiză­
rile. Pină în 21 inclusiv bunăoară, a
produs peste plan mai mult de 380
tone fontă.
Problemele de producţie — nelipsite
din planurile tematice de instruire
Cerinţele spirituale ale munci­ şist vizibil în cărbunele extras mobilizarea oamenilor la folosi­
torilor şi tehnicienilor, ale colec­ din abataje.
tiviştilor şi mecanizatorilor, ale
tuturor categoriilor de oameni
ai muncii, sînt într-o continuă
creştere. Ei vor să cunoască ce
evenimente importante au surve­
nit în viaţa întregii ţări, îi in­
teresează tot mai mult proble­
mele arzătoare ale vieţii in­
ternaţionale, cele mai noi cuce­
riri ale ştiinţei şi tehnicii. Mai
mult decît atît. Masele largi de
oameni ai muncii sînt interesate
să cunoască în amănunţime mer­
sul producţiei, situaţia realizării
planului de producţie şi a anga­
jamentelor luate în întrecerea
socialistă din uzina, fabrica, ate­
lierul sau gospodăria colectivă
în cadrul căreia îşi desfăşoară
activitatea.
Un rol deosebit pentru infor­
marea maselor cu aceste proble­
me îi revine agitatorului. El este
adesea pus în situaţia de a da
răspuns la probleme complicate,
de a explica maselor sensul unor
hotărîri ale partidului, guvernu­
lui sau conducerii unităţii respec­
tive.
Pregătirea şi înarmarea agita­
torilor cu cele mai actuale şi im­ ţii şi convorbiri pe aceste teme.
portante sarcini ce se cer a fi re­ Ca urmare a acestor măsuri,
zolvate se face cu ocazia instrui­ disciplina în muncă s-a îmbună­
rilor. Practic, instruirile cuprind tăţit simţitor.
trei capitole mai importante:
probleme de politică generală,
probleme de producţie şi proble­
me de metodică.
In cele ce urmează ne vom re­
feri la felul cum organizaţia de
bază P.M.R. de la sectorul III al
minei Petrila (secretar tov. Şte­
fan Laslo) se preocupă de instrui­
rea agitatorilor cu problemele de
producţie.
De obicei, instruirea agitatori­ pectîndu-şi cuvîntul dat, colecti­
lor se face o dată pe lună, în
aceeaşi zi sau la cîteva zile după
adunarea generală a organizaţiei
de bază P.M.R. In prima lună a
acestui an organizaţia de bază bleme pe cele mai semnificative
şi conducerea sectorului au con­
statat că planul de producţie nu
se îndeplinea în mod ritmic, iar
calitatea cărbunelui lăsa de do­
rit. De altfel, două brigăzi din
cadrul sectorului fuseseră pena­
lizate pentru conţinutul mare de a căuta noi căi şi metode, pentru
Milifăm activ pentru dezvoltarea
creşterii animalelor
Pină Ia sfirşitul anului 1965 — aşa
cum prevăd Directivele congresului
a] III-lea al P.M.R. — numărul bovi­
nelor trebuie să ajungă la 5.800.000,
din care vaci de lapte 2.900.000 şi să
se realizeze o producţie anuală de
peste 50 milioane hectolitri de lapte.
De asemenea, numărul oilor va trebui
să crească la 13 milioane, iar al por­
cinelor la circa 7.500.000 capete.
Studiind documentele celui de al
III-lea Congres al P.M.R., comuniştii
din gospodăria noastră colectivă din
Geoagiu au hotărît să muncească ne­
obosit pentru traducerea în viaţă a
acestor sarcini.
Ei au militat continuu pentru ca
hotâririle partidului şi guvernului să
fie cunoscute de fiecare membru al
gospodăriei, îndrumîndu-i să partici­
pe cu toată forţa şi priceperea la în­
făptuirea lor. Prin munc^ politică
desfăşurată, organizaţia de' partid a
reuşit să explice colectiviştilor im­
portanta mare pe care o are dezvol­
tarea creşterii animalelor pentru eco­
nomia naţională şi pentru ridicarea
nivelului de trai al celor ce mun­
cesc. Totodată, biroul organizaţiei de
bază studiind posibilităţile pe care
le are gospodăria a îndrumat si aju­
tat consiliul de conducere în luarea
unor măsuri eficiente pentru dezvol­
tarea sectorului zootehnic. Drept ur­
mare, folosind chibzuit fondurile pro­
prii şi cu ajutorul creditelor acordate
de stat, noi am reuşit să sporim nu­
mărul animalelor de la un an la al­
tul. La bovine, de exemplu, dacă în
1959 deţineam în proprietate obşteas­
a agitatorilor
Pe lîngă alte măsuri luate ime­
diat, biroul organizaţiei de bază
a însărcinat un membru al său
să pregătească un material pe
aceste teme, care să fie prezen­
tat la instruirea agitatorilor.
Convorbirile şi discuţiile orga­
nizate de către agitatori în urma
şedinţei de instruire, exemplul
lor personal, au mobilizat între­
gul colectiv al sectorului, l-au an­
trenat în lupta pentru îndepli­
nirea ritmică a planului, pentru
alegerea cu mai multă grijă a
şistului vizibil. Eficacitatea in­
struirii s-a văzut mai ales în
lunile martie şi aprilie cînd au
fost extrase peste plan circa 1.700
tone cărbune. In această perioa­
dă nici o brigadă din sectorul
III n-a mai fost penalizată pen­
tru calitate. \
In luna martie agitatorii au
fost instruiţi cu unele probleme
ale disciplinei. Agitatorii Rudolf
Ghenic, Iosif Drăghici, Ioan Cîş-
laru, Guriţă Enache şi alţii au
desfăşurat apoi o susţinută
muncă de lămurire de la om la
om, au iniţiat nenumărate discu­
„Se apropie ziua de 1 Mai. Va
trebui să ne sporim eforturile
pentru ca în cinstea marii săr­
bători să ne îndeplinim angaja­
mentul luat în întrecerea socia­
listă" — spunea ortacilor săi a-
gitatorul Iosif Drăghici în una
din convorbirile organizate în
luna aprilie.
Minerii au înţeles chemarea
tovarăşului lor de muncă. Res-
vul sectorului a extras peste plan
în luna aprilie 820 tone cărbune
de bună calitate.
Selecţionînd din noianul de pro­
şi actuale, biroul organizaţiei de
bază P.M.R. de la sectorul III al
E.M. Petrila s-a orientat just şi
în luna mai, cînd în cadrul in­
struirii colectivului de agitatori,
a pus în faţa acestuia sarcina de
că doar 150 de capete, în 1960 efec­
tivul de taurine a crescut la 269 ca­
pete, în 1961 la 365 oapete, iar în
acest an gospodăria noastră a ajuns
să crească 568 bovine din care 202
vaci de lapte şi juninci. Au crescut
mult şi efectivele de ovine. Numai
în anii 1961—1962 am mărit turma
de oi cu 855 capete, avînd în pre­
zent 1.666 oi. Ferma de porci numără
225 capete faţă de numai 23 cît aveam
in 1960. Incepînd din 1962 gospodă­
ria noastră a hotărît să dezvolte şi
creşterea păsărilor. In prezent deţi­
nem un efectiv de 500 păsări matcă,
iar în cursul anului vom creşte 2.250
pui, oprind pentru matcă 1.500 păsări.
Realizările obţinute pe linia dez­
voltării sectorului zootehnia le dato­ postire, în raport cu creşterea nu­
răm în primnl rînd perseverentei cu
care au militat comuniştii în această
direcţie, ajutorului primit din par­
tea statului prin creditele acordate
Comuniştii au fost aceia care au mo­
bilizat pe toţi membrii gospodăriei
la înfăptuirea sarcinilor.
Tovarăşii Vasile Stoica, P. Aurel
si alţi comunişti, într-o şedinţă a
organizaţiei de bază in care s-a dis­
cutat despre realizarea planului de
producţie ai brigăzii zootehnice, au
făcut propuneri preţioase a i ^scopul
de a asigura o hrană îndestulătoare
efectivelor de animale. Ei au cerut
consiliului de conducere să planifi­
ce o suprafaţă tot mai mare pentru
porumbul siloz, să organizeze munca
de curăţare şi îngrijire a păşunilor,
să extindă suprafeţele cultivate cu
plante furajere valoroase etc.
rea rezervelor interne în scopul
sporirii productivităţii muncii şi
reducerii consumului specific de
material lemnos.
Pînă în prezent, acţiunile des­
făşurate de agitatori au fost în­
cununate de succes. Acest lucru
demonstrează că temele instrui­
rilor au fost bine alese, ele do-
vedindu-şi pe deplin eficacitatea.
Urmează ca şi sarcinile recente
ce stau în faţa colectivului sec­
torului III al E.M. Petrila, de a
spori în mod continuu produc­
tivitatea muncii şi de a reduce
consumul specific de material
lemnos, să fie rezolvate cu ace­
laşi elan şi simţ de răspundere.
Acest lucru este pe deplin reali­
zabil, deoarece organizaţia de bază
P.M.R. din acest sector ştie să
mobilizeze oamenii cu multă
competenţă, folosindu-se în acti­
vitatea ei şi de colectivul de a-
gitatori.
A. DAVID nice confecţionează suporţi pen­
S-a petrecut in direcţionala est
Echipa de la înaintări, condusă
de N icolae Dristaru, nu-şi realiza
nici in luna martie planul. Lucru­
rile nu mai puteau continua astfel.
Sectorul rămânea in urmă în între­
cere din această cauză. Către sfîr-
şitu l lunii martie, Nistor Dodii,
miner şi el, care conducea o echi­
pă de abataj, tot în orizontul VI
al minei Ghelar, s-a prezentat la
şeful sectorului.
— M-am hotărît să preiau eu
conducerea echipei lui Dristaru. Să
facem doar un schimb. Ortaci buni
am eu, buni sînt şi ai lui. El e mi­
ner bun, dar n-are experienţă la
în ain tări; în abataj, în schimb, sînt
sigur că va face treabă frumoasă.
O hotărîre izvorîtă din adîncul
conştiinţei unui om care nu se
poate bucura numai de succesele
sale, ci şi de ale vecinului. Echipa
lui Dodu apărea lună de lună pe
grafic cu cîlcva sute de tone peste
Consiliul de conducere al gospodă­
riei,- apreciind importanţa propuneri­
lor făcute, îndrumat şi ajutat de bi­
roul organizaţiei de partid, a mobi­
lizat majoritatea colectiviştilor la în­
grijirea şi îngrăşarea păşunilor, iar
pentru porumbul siloz a prevăzut în
planurile de producţie mari supra­
feţe. Dacă în 1958— 1959 despre a-
ceastă cultură aproape că nici nu se
pomenea în gospodăria noastră, în
1961 şi 1962 am ajuns să cultivăm
porumb pentru siloz pe cîte 40 hec­
tare, iar în acest an suprafaţa aproa­
pe că s-a dublat.
In afară de asigurarea bazei fura­
jere, trebuia să asigurăm animalelor
si condiţii corespunzătoare de adă-
mărului lor. Şi îfi această direcţie
în gospodăria noastră s-au obţinut
realizări frumoase. De la un grajd
vechi, de 40 capete, cît aveam în
1960, am ajuns să avem acum 4 graj­
duri mari, de cîte 100 capete fiecare,
o maternitate şi o îngrăşătorie pen­
tru 240 porci, iar în prezent construim
o puierniţă pentru 2.500 pui şi o
hală pentru păsări. De asemenea,
pentru prepararea furajelor am pus
în funcţiune o moară cu ciocane, am
instalat un pod bascul şi am con­
struit o fînlînă ş\ jghiaburi la cele
3 grajduri din Geoăgiu asigurînd apă
pentru adăpat pe tjimpul iernii.
Pe măsura dezvoltării creşterii ani­
malelor, la îndrumarea organizaţiei
de partid, s-a luat hotărîrea de a se
permanentiza lucrătorii în cadrul a-
ceslui sector. De la început aici au
DRUMUL SOCIALISMULUI
Paralel cu efectuarea lucră­
rilor de între(inere, colectiviş­
tii din Romos, raionul Orăştie,
dau o mare atenţie combaterii
dăunătorilor.
In fotog rafie: Aspect de la
stropitul mecanic al celor 36 ha
cultivate cu cartofi.
Realizări ale O.L.F.
Hunedoara
Desfâşurînd o muncă tot mal rod­
nică, colectivul de lucrători de la
O.L.F. Hunedoara a obţinut reali­
zări de seamă în ceea ce priveşte
îndeplinirea sarcinilor de plan şl a
angajamentelor luate în cinstea ce­
lui de al 4-lea Congres al coopera­
ţiei de consum.
Astfel, pe primele 4 luni ale aces­
tui an, planul la aprovizionări a fost
realizat în proporţie de 14186 la
sută, iar la desfacere în proporţie de
107,36 la sută. Totodată s-au obţi­
nut economii de 49.000 lei la achizi­
ţii şi 145.000 lei la circulaţie.
Noi p ro d u se
In acest an la I.I.L. „I.C. Frimu"
s-au introdus în fabricaţie noi
produse de uz casnic. La secţia
de tîmplărie se execută merde-
nele pentru frămîntat aluaturi şi
umeraşe. Muncitorii secţiei meca­
tru flori, mese pentru telefon şi
reviste, scaune pliante şi măsuţe
pliante.
prevederile planului. Cu toate con­
diţiile neprielnice din primul tri­
mestru, Dodu şi ortacii Iui au scos
Iii suprafaţă 5S0 tone de minereu
peste plan. Ce l-a determinat să
ceară conducerea unei echipe ră­
mase în urmă ? Avea doar pers­
pective să se afirm e şi mai mult
acolo, in abataj. Comunistul Dodu
a văzut mai departe situaţia care
se crea pentru echipele din abata­ le, vezi că mergi într-o echipă h t-
je dacă nu se realizează planul de
înaintări. Conştiinţa lui de comu­
nist nu l-a lăsat indiferent faţă de
perspectivele unei situaţii nedorite.
Nistor Dodu a discutai de mai
multe ori şi cu N icolae Dristaru Principalul factor care avea să d e­
asupra problemei care-i frămînla
deopotrivă. Au chibzuit mult asu­
pra celor ce aveau să se petreacă
in direcţionala est. fii-au sjzus fie­
care părerea despre membrii echi­
pelor, au stabilit ca măsuri urmea­
ză să fie aplicate Ia noile locuri
fost repartizaţi să lucreze cei mai
buni colectivişti, membri de partid
care se pricep să îngrijească anima­
lele şi îndrăgesc această muncă. Prin­
tre aceştia se numără tovarăşii V a­
sile Stoica, Ion Curuţ (care în pre­
zent este brigadier zootehnic), Ivan
Constantin, Iosif Ivan, Ioan Lupu şi
alţii.
Crearea unor bune condiţii de hră-
nire, îngrijire şi adăpostite precum şi
ridicarea cunoştinţelor celor ce lu­
crează în acest sector, au făcut să
crească mult producţiile de lapte pe
cap de vacă furajată. Faţă de anul
1961, de exemplu în 1962 producţia
de lapte a crescut cu peste 400 litri pe
cap de vacă furajată, iar în acest an,
comparativ eu 1961 s-a prevăzut o
sporire a producţiei de lapte cu peste
1.000 litri pe cap de vacă furajată.
Dezvoltînd sectorul zootehnic şi li-
vrind statului produse animaliere în
cantităţi tot mai mari, gospodăria
noastră a obţinut de la un an ia
altul mari venituri băneşti, s-a întă­
rit continuu din punct de vedere
economic. In anul trecut, bunăoară,
noi am realizat numai din acest sec­
tor un venit de peste 300.000 lei, iar
în anul acesta vom realiza aproape
o jumătate de milion de lei.
Toate acestea constituie un im­
bold în munca noastră pentru a dez­
volta şi pe mai’ departe creşterea a-
nimalelor, contribuind într-o măsură
din ce în ce mai mare Ia traducerea
în viaţă a sarcinilor puse în fata
agriculturii de către partidul nostru.
ION BĂTRÎNA
secretar al organizaţiei de bază
din brigada I-a zootehnică
AUREL PERA
preşedinte al G.A.C, Geoagiu
mvtu/n
Cluburile— centre vii de activitate!
Cluburile din Deva şi Gurabarza
au multe condiţii asemănătoare de
muncă, ceea ce ne îndreptăţeşte să
aşteptăm ca şi activităţile ce se des­
făşoară aici să se găsească aproxima­
tiv la. acelaşi nivel. Lucrurile nu stau
însă aşa.
La clubul sindicatelor din Deva, de
pildă, există preocupare susţinută
pentru organizarea unor activităţi
variate, menite să sprijine procesul
da producţie. S-au organizat în acest
an expuneri pe teme ca: „Utilaje noi
la E. M. Deva, comportarea lor şl
posibilităţi de extindere“, „Ce e nou
în tehnica construcţiilor", sesiuni teh-
nico-ştiinţifice pe temele: „înaintări
rapide“, „Rolul maistrului în produc­
ţie“, „Noutăţi In minerit“, jurnale de
actualităţi, tribuna minerului, seri de
întrebări şi răspunsuri, jdi de tine
ret ş.a. Pentru reuşita acţiunilor, con
ducerea clubului antrenează tovarăşi
bine pregătiţi, cum sînt Inginerii R,
Gabor, V. Cîrpan, A. Horvath, I. Giur
giu ş.a. Varietatea acţiunilor cultu
rale a constituit un factor mobiliza
tor, dovedit prin numărul mare de
participanţi la manifestările organi
zete de club.
In cadrul clubului din Deva îşi mal
desfăşoară activitatea diferite cercuri:
de artă plastică, literar, filatelic şi
de gimnastică artistică. De asemenea,
la viaţa artistică a clubului participă
un număr de 10 brigăzi de agitaţie
din oraş, un cor, o fanfară, o orches­
tră de mandoline, o orchestă de mu­
zică populară şi uşoară, o formaţie
de dansatori. Aceste formaţii artisti­
ce sînt programate să însoţească ma­
nifestările culturale organizate în ca­
drul clubului.
Aspectele pozitive ale activităţii
clubului din Deva puteau fi mal
multe dacă ar fi existat o mai mare
preocupare pentru organizarea unul
număr sporit de acţiuni, pentru popu­
larizarea cărţii tehnice, pentru consti­
tuirea unei brigăzi artistice de agi­
taţie proprie clubului etc.
La clubul din Gurabarza munca cul-
tural-educativă de masă se desfăşoa­
ră cu mult sub nivelul celei din Deva.
In acest an, pînă în luna mal, aici
au fost organizate puţine acţiuni cul­
tural-educative de masă. In multe
zile sala mare a clubului a stat în­
chisă, în timp ce prin faţa ei se
plimbau zeci de tineri, Multe acţiuni
programate de club nu s-au ţinut, fie
din vina conducerii clubului, fie, al­
teori, din vina celor care, deşi pro­
gramaţi să susţină anumite acţiuni,
nu s-au prezentat. In luna ianuarie
au fost programate conferinţe teh­
nice valoroase pe teme ca „întreţi­
nerea şi utilizarea maşinilor de în­
cărcai“, „Protecţia contra accidentelor
de electrocutare“ etc. Acestea ur­
mau să se ţină în sălile de cultură
de la Valea Morii şi, respectiv, Pu­
ţul lui Leonard, In martie a fost pro­
gramat un concurs „Cine ştie, cîştigă“
pe teme miniere. Nici una din aceste
acţiuni nu .s-au ţinut însă. Pentru
luna mai mi au fost incluse în pro-
de muncă. împreună au mers apoi
la tovarăşul Dumitru Chelban, se­
cretarul organizaţiei de b az ă:
— Nu e deloc rău ceea ce vreţi
voi să faceţi — le-a spus secreta­
rul organizaţiei de bază, un miner
¦încercat, cu. multă experienţă. Să
nu uiţi, Dodule, că privirile mine­
rilor din tot sectorul sînt de-acum
aţintite asupra la. Iar tu, Drislaru-
nă. Să munceşti în aşa ţel încîl
să o ridici pe o treaptă mai înaltă.
Incepînd cu prima zi a lunii apri­
lie. conducerea echipei de înaintări
a fost preluată de Nistor Dodu.
termine rezultatele viitoare şi asu­
pra căruia a insistat, a fost disci­
plina. Nici organizarea muncii nu
a fost neglijată. Un accent deose­
bit a fost pus pe pregătirea lucru­
lui, astfel încît cele 8 ore să fie
folosite în modul cel mai raţional.
In acest scop el a împărţit sarcini
^ fiecărui membru al echipei.
'Toată echipa s-a angajat atunci
să depăşească planul de înaintări
cu >5 m .l.
...Sfîrşitul lunii aprilie. In direc­
ţionala est echipa de la înaintări
şi-a îndeplinit planul lunar, ba
chiar l-a depăşit cu 5 m.l. Anga­
jamentul a fost deci îndejdinit. In
faţa graficului au venit şi vechii
ortaci ai lui Dodu, împreună cu
noul lor şef da echipă, minerul
Dristaru. Si ei s-au situat pe un
loc fruntaş. Bucuria lui Dodu a
fost şi mai mare...
I. CIOB ANU | de D epani.ie al uzinelor Ejeefron ica, cu sediul în j>
Lucrători fruntaşi
din cooperafie
Corespondentul nostru, tov.
Ioan Bara, ne informează că în
cinstea celui cle-al IV-lea Con­
gres al cooperaţiei, lucrătorii
cooperativei de consum din
Pian, raionul Sebeş, au obţinut
realizări de seamă. Astfel, a fost
realizat înainte de termen pla­
nul pe primele 5 luni ale anului
în proporţie de 303 la sută la
achiziţii de carne de pasăre, 149
la sută la colectarea fierului
vechi, 115,6 la sută la difuzarea
cărţii, 108,5 la sută la încasarea
fondului social şi 110 la sută la
înscrierea de noi membri. De a-
semenea, s-a depăşit planul la
desfacerea mărfurilor şi s-au re­
dus simţitor cheltuielile de cir­
culaţie.
La obţinerea rezultatelor amin­
tite şi-au adus o contribuţie de
seamă tov. Gheorghe Timar,
Cornel Savu, P. Pamfilie, Maria
Barta, Ioan Mircea, Ioan Cu-
tean, Maria Cazan şi alţii.
gram nici un fel de activităţi legate
de procesul de producţie. E drept,
această situaţie s-a îndreptat Ia m ij­
locul lunii, fiind incluse manifestări
variate, care să se desfăşoare în să­
lile de cultură, la gurile de mină
şi club.
Deşi clubul dispune de o bibliote­
că bogată, numărul cititorilor cărţii
tehnice este mic. Acest lucru se da­
torează lipsei de preocupare pentru
răsplndirea acestei eategoril de cărţi.
Nu S ra u făcut prezentări de cărţi, nu
s-au organizat consfătuiri cu citito­
rii, nu s-au popularizat îndeajuns
cărţile.
La această unitate este necesară o
mai mare preocupare şl pentru mări­
rea numărului de formaţii artistice
de amatori. Numai eeie două bri­
găzi artistice de agitaţie existente,
una la Uzina de preparare şi una
a clubului, o formaţie de daixsatori
şi o orchestră, nu sînt suficiente. Faţă
de numărul de salariaţi existenţi la
Gurabarza şi faţă de cerinţele ac­
tuale, conducerea clubului trebuie să
ia măsurile cuvenite pentru mărirea
numărului acestor''formaţii. Aici exi­
stă mulţi oameni al muncii care pot
a g ie
(H a d ia
1 IUNIE 1963
Programul 1 : 5,07 Cîntă orches­
tra de muzică populară „Plaiu­
rile Bistriţei“ din B acău ; 5,20
Emisiunea pentru s a te ; 6,07 Mu­
zică interpretată de fanfară; 7,10
Jocuri populare i 7,30 Sfatul me­
dicului i 7,45 Muzică de estradă;
8,08 Cîntă corul de copii al Ra-
diotelevizlunii şi orchestra Pala­
tului pionierilor din Capitală i
9.00 Roza vînturilor: „Copiii lu­
mii“ ; 9,25 Muzică populară;
10,30 Solişti şi formaţii de muzică
uşoară; 11,33 Melodii populare;
12.00 Muzică din operete de com­
pozitori din ţări socialiste; 12,20
In săli şi pe stadioane; 12,30 Mu­
zică uşoară romînească ; 14,00
Coucert de p rîn z; 15,00 Muzică
populară din O ltenia; 15,30 Cin-
tece pentru cei m ici; 16,15 Vor­
beşte M oscova; 17,10 Muzică
uşoară; 18,00 Program muzical
pentru fruntaşi în producţie din
industrie şi agricultură; 20,10
Seară de dans cu Horia Şerbă-
nescu şi Radu Zaharescu; 21,00
Romanţe; 21,25 Cîntece şt jocuri
populare cerute de ascultători;
22,25 Muzică de estradă.
Programul II : 10,10 Muzică
uş.oară; 11,00 Ansambluri de
copii; 13,11 Din folclorul popoa-
re lo r; 13,41 Muzică uşoară; 14,35
Muzică uşoară rom înească; 15,30
Muzică populară interpretată de
Victoria Bâcitt, George S'îrbu şt
Stan Sim ion; 16,40 Cîntece de
pace şi prietenie; 19,30 Pe teme
internaţionale; 19,40 Cîntă or­
chestra de estradă a Radiotele-
Viziunii; 20,00 Muzică populară
cerută de ascultători; 20,30 Noap­
te bună, co p ii: „Ca picăturile de
multe“ ; 21,10 Muzică de dans;
21,45 Agendă teatrală; 22,00 Se­
renade din opere şi operete;
22,30 Muzică de dans.
Buletine de ştiri şi radiojurnale:
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (progra­
mul I); 10,00; 12,00; 14,00; 16,00;
18,00; 21,00; 23,00; 1,50 (progra­
mul II).
@ inem a
1 IUNIE 1963
DEVA : Rîul şi m oartea — cine­
m atograful „P atria"; D arclcc —
UN PRILEJ DE BUCURII
in toate magazinele găsiţi cadouri frumoase şi utile:
co n fecţii, în călţăm in te, ju cării, cio co lată,
bom boane
25mai~1iunu?
\i UZINELE ELECTRO N ICA BUCUREŞTI
l OUI/OOOOOOOOOOOOOOOOOOCOO Jouooopoobojjo OCCOOOOOOOOOOOCOUOOOOrv'COOOOOOOOOOOCOOO' OOOOOOODOoooocoo *
| A N G A J E A Z Ă .......
teh n icien i d e teren p en tru rep araţii
rad io şi televiziu n e, în re g iu n e a
H unedoara
ţ Informaţii suplim entare se pot ce re la Laboratorul t
ţ Bucu reşti, sîr. 13 D ecem b rie nr. 4,
ţ Februarie, telefon 16,27,85.
8JL JU
*~ . «fc «k-V*
" ' ( 1. 3
fi mobilizaţi la activităţile clubului.
De pildă, de la atelierele centrale,
unde muncesc sute de tovarăşi, la
club participă doar cîţiva.
Oamenii muncii din Gurabarza sînt
dornici să participe la manifestări cuU
tural-artistice cît mai multe şi reuşite;
Tovarăşi ca Nicolae Gabor, miner,
Teodor Codrin, Ilie Faur şi A. Val-
ter, muncitori la uzina de preparare
şl mulţi alţii şi-au exprimat nu o dată
dorinţa de a participa la acţiunile clu­
bului,
Deficienţele semnalate se datoresa
în primul rînd muncii defectuoase a
consiliului de conducere al clubului;
Este necesar ca în viitor munca
acestor unităţi culturale, să fie mal
bine organizata şi îndrumată. Cu cît
vom organiza acţiuni mai multe, mal
variate, mai atractive şi mai intere­
sante, cu atît sălile de cultură vor fl
mal pline, iar aportul nostru la edu­
caţia socialistă a oamenilor muncii
va fi mal mare.
ERNEST USKAR
metodist al Casei regionale a creaţiei
populare
md a
cinematograful „Grădina de vară";
Fata cu care eram prieten — ci­
nematograful „F. Sîrbu“ ; HUNE­
DOARA : Noapte necruţătoare —
cinematograful ,!Victoria“ ; SIME-
RIA : La noapte va muri oraşul —
cinematograful „l. Pintilie“ ; PE-
7 ROSA N I : Rebelul — cine­
matograful „Al. Sahia“ ! Un
erou în papuci — cinematograful
„7 N oiem brie' ; ALBA lU LIA :
Strada Mezinului — cinematogra­
ful „Victoria" ; In căutarea como­
rii — cinem atograful „23 August";
Carmen de la Ronda — cinemato­
graful „Grădina de vară“ ; SEBEŞ:
Divorţ italian — cinematograful
„Progresul“ Insula în flăcări —
cinematograful ,.M. Sadoveanu
Aveau 7.9 ani — cinematograful
„Grădina de vară" ; ORAS'TIE
Hamlet — cinematograful „V
B oa ită" ; Cavalerii teutoni — ci
nematograful „Flacăra" ; HAŢEG
Lupeni 29 — cinematograful „Popu
Iar" ; BR A D : Divorţ italian — ci
nematograful „St. roşie" ; LONEA
Magistralul — Cinematograful „Mi
fierul"; T E IU $ : Sub cupola albas
tră — cinematograful „V. Roaită"
Z L A T N A : Două reprize în iad —
cinematograful „Mtlhciloful"; 1L1A
Cinci oameni la drum — cinema
lograful „Gh. Doja" ; APOLDUL
DE S U S ; 49 de zile în Pacific —
cinematograful „23 August",
CB u le tin
m etm m loglc
PENTRU 24 ORE
Vremea se menţine nestabilă cu
cerul mai mult noros Ziua cînd vor
fi condiţii pentru producerea aver­
selor de ploaie. Vînt moderat a i
intensificări locale din est şi sud-
est. Temperatura staţionară, ziua
va fi cuprinsă între 22 şi 26 gra­
de, iar noaptea între 8 şi 14 grade.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme nestabilă cu cerul mal
noros după-amiaza şi temperatura
staţionară.
Raionul 16 \
X*
<*. ** su. «O*Ţti-