Page 101 - 1963-06
P. 101
PROLETARI DTN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
mulsocialismului
1 Anul XV. Nr. 2646 j DUMINICA 30 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani
1
Im g o s p o d ă r iile Calcule în adîncuri
c o le c tiv e —construcţii y .v .v .v . ¦ .W A V .
•" 'La orizontul 'de bază, la rampa 'două minute am trimis la „ziuă“
“• pufului centru, un vagonetar iţi
train ice şl Ieftine «* nota acum cîteva zile de zor ceva a 15.000-a tonă cărbune peste pla-
j> intr-un carnet. Punea cifrele unele
nul primului semestru !. »*
sub altele, trăgea o linie, le adti-
Numărul de animale, proprieta largă la ridicarea noilor construcţii *¦ na... „încă nu“ — îşi spunea ca La mina Petrila s-a extras zilele La Teatrul nou din Hune Silm i immţăiâ
te obştească, in gospodăriile agri materialul lemnos de pe păşunile co ¦* pentru sine şi băga carnetul în bu- trecute a 15.000-a tonă cărbune doara, după vizionarea unui
cole colective din raionul Sebeş spo munale şi de pe terenurile gospodării *• zunar. După puţin timp iar scotea peste planul semestrial. Poate că spectacol.
reşte de la un an la altul. Aceasta lor colective, iar pentru acoperirea a venit din abatajul unde lucrea
impune, în afară de asigurarea unei saivanelor şi a altor adăposturi, paie carnetul, iar nota şi socotea şi iar ză comunistul Laszlo Ştefan şi or
baze furajere corespunzătoare, exe le şi stuful. Astfel, colectiviştii din ** spunea „încă nu". tacii săi... Poate din abatajele bri
cutarea unui mare număr de con Draşov, Reciu, Ludoş, Miercurea, "" Lucrul acesta l-a observai unul găzilor conduse de minerii Ena-
strucţii pentru adăpostirea lor. Nu Petreşti, Ohaba, Vingard, Şpring şi B° din tovaiăşii săi de muncă. L-a che Chiriţă, Vătafii Petre, Băcilă
mai în cursul anului trecut în rair- din alte localităţi, au înlocuit fun \ luat în rîs: Aurel, Firoiu Gheorghc, Lăuceanu
nul nostru au fost construite 33 de daţiile din beton cu fundaţii de pia Gheorghe sau Cristea Nicolae...
grajduri cu o capacitate de 3.300 tră, iar fundurile ieslelor pentru — Ce, nu-ţi iese bilanţul? Le Poate din alt abataj... Dar nu
capete bovine, 16 saivane care pot furaje le-au făcut din zid de cără *" pregăteşti să dai neveste-ti raportul aceasta e important, ci faptul că
adăposti 8.500 oi, 17 maternităţi pen midă, economisind cimentul, pietri aici planul s-a realizat şi depăşit
tru scroafe, cu o capacitate de 700 şul, nisipul, fierul beton şi materia la prînz ? lună de lună, ca rezultat al unei
capete şi 11 cotete pentru păsări, cu lul lemnos. susţinute munci politice, al aplică
o capacitate de 11.000 capete, pre *¦ — Da, da, mă pregătesc să dau rii cu consecvenţă a măsurilor din
cum şi alto numeroase construcţii Măsurile luate de consiliul agri •" un raport... planul M.L.O., al muncii pline de
gospodăreşti. Dar efectivele de ani col raional pentru sprijinirea gos elan al întregului colectiv... Mai
male din fermele zootehnice cresc con podăriilor colective, munca şi ela •A Celălalt a dat nedumerit din
tinuu. Pentru adăpostirea lor în bune nul colectiviştilor au dus la obţine- ‘o cap şi şi-o văzut mai departe de mult cărbune au dat peste plan mi
condiţii, in planurile de producţie nea unor rezultate mai bune ca în «* lucru. Omul nostru însă socotea de
ale gospodăriilor agricole colective, anul trecut. Din cele 11 grajduri nerii din sectoarele II şi III. Dar
s-a prevăzut ridicarea de noi con planificate la 4 se lucrează la în- »¦ zor. La tina din socoteli, după ce
strucţii. In atest an se vor con velitoare, unul are zidăria şi două tovarăşul Kuti Eugen, secretarul
strui 11 grajduri, 4 saivane, 9 ma fundaţia terminate. La celelalte pa â" mai verifică o dală, îi dele un
ternităţi pentru scroafe, 8 cotete tru nu s-a început încă fundaţia. A- *" ghiont tovarăşului său: comitetului de partid de la mina
pentru păsări şi sa vor termina 3 ceasta datorită faptului că la G.A.C. 5* — Gata !
grajduri şi 3 maternităţi pentru din Draşov, Reciu, Pianul de Jos si Petrila. evidenţia în mod deosebit
scroafe rămase restantă din anul Ungurei se tărăgănează începerea — Ce-i gala ?
trecut. lucrărilor de construcţie la grajdu colectivul sectorului IU. care deşi
rile planificate. Toate cele 8 cotete î; — 15.000!
Imediat după definitivarea şi a- pentru păsări au fost terminale şi a ăvut de înfruntat condiţii foarte
probarea planurilor de producţie ale date în folosinţă. i" — Ce tot vorbeşti acolo ?' Ce-i
gospodăriilor colective, s-a trecut la % aia 15.000 ? grele, a găsit resursele necesare
întocmirea documentaţiilor în vede Bine se desfăşoară lucrările de con
rea obţinerii autorizaţiilor de con strucţii la G.A.G din Boz şi Şpring % Nu-i mai răspunse. Se repezi la pentru a-şi depăşi planul de pro
strucţie pentru fiecare obiectiv în unde s-au terminat lucrările de con telefon.
parte. strucţie a coteţelor pentru păsări şi zi ducţie.
dăria la grajduri, precum şi la gospo !> — Alo, centrala ?... Cenlrala.r,
Gospodăriile agricole colective au dăriile colective din Roşia, Tău şi Ră- »* Dă-mi legătura cu tovarăşul Kuti...- N. ANDRONACHE
fost, de asemenea, sprijinite pen hău care au terminat maternităţile
tru a-şi procura unele materiale de pentru scroafe, începute anul trecut. ¦* Alo?... Tovarăşul secretar?... Acum
construcţii şi pentru a-şi organiza Sînt rămase mult în urmă cu lucră
cit mai bine şantierele. Ele au fost rile lă construcţiile zootehnice gos V .V .W .
ajutate prin specialişti cum să-şi or podăriile colective din Cut, Deal.
ganizeze munca in acest domeniu şi Cunta, S’ecăşel şi Ungurei, care nu După două decade Furnaliştii şi-au îndeplinit De ciţiva ani, la 30 iunie, întregul cei in virală, muncesc în condiţii cu
«ă adopte soluţii tehnice mai sim au realizat nimic din construcţiile plănui semestrial nostru popor sărbătoreşte ziua învă lotul deosebite, se bucură de respect
ple şi mai economice, pentru a nu planificate. Aceasta se datoreşte sla ţătorului — zi’ închinată zecilor de şi stimă din partea partidului şi gu
executa construcţii prea costisitoare. bei preocupări a consiliilor de con Pe primele cinci din această lună. Ast sută, iar la utilizarea »* In schimbul de dimineaţă din mii de slujitori ai şcolii, cărora vernului, a întregului popor. Preface
ducere din aceste gospodării pen luni din acest an, co fel, planul la tone ki parcului de remorci A ziua de 28 iunie, furnaliştii din partidul şi guvernul nostru le-au în rile revoluţionare înfăptuite în tara
Pînă acum s-au repartizat gospo tru procurarea materialelor şi orga lectivul de salariaţi lometrice marfă a fost Călan au elaborat ultimele credinţat nobila misiune de a creşte noastră au schimbat şi situaţia şcolii
dăriilor colective 480 tone de ci nizarea muncii la executarea con din cadrul Autobazei realizat în proporţie 118,8 la sută tone de fontă în contul planu şi educa tînăra generaţie de construc şi a cadrelor didactice. Conţinutul
ment, 220 m.e. cherestea, 190 m.c. strucţiilor. l.R.L.A Sebeş, conti de 115,4 la sută — La obţinerea acestor M lui pe primul semestru al anu tori ai socialismului şi comunismului! învăţămintului a fost aşezat pe baze
bile-manele, 180 m.c. lemn construc nuă, să se situeze prin la tone kilometrice lui. Intrarea în funcţiune înainte ştiinţifice, marxist-leniniste, şcolii în-
ţii rurale, 160.000 buc. ţiglă, 60 tone Stadiul în care se află în prezent tre autobazele frun 121.8 Ia sută — la rezultate şi-au adus $ de termen a furnalului nr. 2, Astăzi învăţătorii şi profesorii din credintîndu-i-se sarcina măreaţă de a
var bulgări şi 15 tone fier beton lucrările la construcţiile zootehnice taşe pe regiune, de- coeficient de utilizare o contribuţie impor- M după reparaţia capitală, îmbună patria noastră se bucură de preţuirea creşte şi forma cadre de nădejde
Repartiţiile de materiale de con în raionul nostru nu ne mulţumeşte. paşindu-şi cu regula a parcului de camioa tanlă conducătorii auto ’â tăţirea aprovizionării cu mate şi stima întregului popor, de grija pentru construcţia socialismului şi
structie primite pînă acum nu satis Comitetul execuriv al sfatului popu ne 116,4 la sută — Grigore Luca, Con- riale şi respectarea opririlor permanentă a partidului şi guvernu comunismului. „Statul de democraţie
fac decît în parte necesităţile. Pen lar raional, analizînd de curînd a- ritate sarcinile de plan. la coeficient de utili stanlin Serghci, pre- M planificate pentru buna întreţi lui care le-au creat condiţii de mun populară — spunea tovarăşul Gheor
tru a putea face faţă cerinţelor şi ceastă problemă, a stabilit măsuri zare a capacităţii ca nere-a agregatelor, sînt doar că şi viată cum. n-au fost în stare să ghe Gheorghiu-Dej la Congresul în
a grăbi ritmul construcţiilor, gos. corespunzătoare pentru intensifica Rezultate bune a mioanelor 106,1 la cum şi mecanicii de $ cîţiva din factorii care au con le asigure niciodată regimurile tre văţătorilor din R.P.R. — i-a încredin
podăriile colective au fost îndru rea ritmului de construcţii pe şan sută — la parcursul tribuit la sporirea producţiei. cute. Este suficient să amintim că ţat învăţătorului o misiune înălţă
mate să valorifice şi să folosească tierele din gospodăriile colective, obţinut colectivul a- mediu zilnic 149,5 la întreţinere loan Borza. numai datorită grijii părinteşti pe toare, aceea de a iorma pe noul ce
pe scară mai largă resursele locale, pentru procurarea unor materiale de GH. ŞTEFAN oare o poartă partidul şi guvernul tăţean al ţării noastre, ziditor al so
care conduc şi la ieftinirea preţului construcţie pe plan local etc. ceslei unităţi şi în Ion Nemeş, Nicolae -4 şcolii şi slujitorilor ei, taro noastră, cialismului, de a făuri cadrele noi,
de cost al construcţiilor. corespondent care bătea recordul în numărul de necesare construcţiei socialiste, ca
ing. TEODOR EUGEN primele două decade David şi loan Boro- ?! analfabeţi, se află azi printre prime pabile să aplice in viaţă ştiinţa şi
Au fost, de asemenea, luate mă vicepreşedintele Consiliului le, din lume în ce priveşte dezvolta tehnica nouă“.
suri să se folosească pe scară mai ghină. şa rea învătămîntului, Este un moliv de
agricol raional Sebeş justificată ;mî.ndrie pentru fiecare om Partidul şi statul nostru democrat
Consfătuire cu populaţia al muncii faptul că patria noastră, popular se îngrijesc permanent dc
altădată, cunoscută pe harta lumii asigurarea tuturor condiţiilor de stu
S o sirea în C apitală a unei d e le g a ţii Din iniţiativa conducerilor cooperativelor de Copiii vor învăţa în şcoală nouă doar pentru starea sa de înapoiere şi diu şi învăţătură pentru fiii oameni
consum „Ţara Haţegului“ şi a cooperativei meş mizerie în care trăia poporul, a ajuns lor muncii, lărgind permanent baza
guvernam entale a R .P.D . Coreene teşugăreşti „Retezatul“ din oraşul Haţeg, s-a In cursul acestui an, cetăţenii salului Rişca, raionul să se numere printre ţările care au materială a şcolii. In anii noştri mii
organizat zilele trecute o consfătuire cu popu Brad, au hotărît ca prin contribuţie voluntară să con numărul cel mai mare de studenţi, de şcoli noi, spaţioase şi luminoase
laţia. Au fost discutate probleme privind buna struiască un nou local destinat şcolii de 4 ani. Pen de medici, ingineri etc., raportat la au fost ridicate la oraşe şi sate,
tru urgentarea lucrărilor, toti cetăţenii satului au pres numărul locuitorilor. fiind înzestrate ou laboratoare şi
deservire. tat numeroase ore de muncă patriotică.' Intr-un timp material didactic necesar consolidării
In încheiere s-au prezentat confecţii diferite relativ scurt, construcţia a fost ridicată în roşu, iar '. Guvernele burghezo-moşiereşti, cunoştinţelor teoretice. Numai in re
giunea noastră au fost dale în folo
In Capitală a sosit o delegaţie pentru bărbaţi, femei şi copii. oare s-au perindat la cîrma tării, ţi
guvernamentală a R.P.D. Coreene, neau marea masă a învăţătorilor şi sinţă in ultimii trei ani peste 300
condusă de Ţio Doing Sib, minis N. SBUCHEA corespondent profesorilor în mizerie şi.nesiguranţă.
trul industriei construcţiilor de ma Salariile derizorii ale acestora erau săli de dasă noi, iar în anul acesta
şini. lui exterior, Nicolae Anghel, adjunct în momentul de fată se desfăşoară din plin lucrările primite cu întîrziere sau amînale de
al ministrului, Virgil Actarian, ad pe o lună pe alta, iar numărul şome sînt prevăzute a se da în folosinţă
Oaspeţii au fost întîmpinaţi Ia junct al ministrului metalurgiei şi Creşte E x p u n ere la tencuieli interioare şi la instalaţia electrică. rilor din rîndurile învăţătorilor şi alte 156 de clase.
sosire, pe aeroportul Băneasa, de construcţiilor de maşini. FLORIN BENEA profesorilor venea să se adauge la
Gogu Rădulescu, ministrul comerţu numărul inovatorilor De curînd, la corespondent coloana mare a muncitorilor şi func Preocuparea partidului şi statului
Au fost de fată Giăn Du I-Ioan, Casa de cultură ţionarilor. Statisticile vremii privind nostru pentru creşterea şi educarea
ambasadorul R.P.D. Coreene în R.P. De la începutul anului şi pînă din Sebeş a avut S -a m ă rit p a rc u l d e m a şin i viata de mizerie a învăţătorilor şi tinerei generaţii se oglindeşte puter
Romînă, şi membri ai ambasadei. in a doua jumătate a lunii iunie, loc o interesantă profesorilor sînt dovezi concludente, nic în înfăptuirea hotărîrilor celui
la cabinetul tehnic al C.S. Hune expunere intitula De la începutul acestui an parcul de maşini al I.G.O. acuzatoare la adresa burghezo-moşie- de al IlI-lea Congres al partidului;
(Agerpres) doara, s-a înregistrat un mare tă „Probleme ale Petroşani a mai fost dotat cu încă 10 autobuze. Acest rimii, a cirmuitorilor ei. Astfel, după încheierea generalizării
număr de inovaţii din care 158 situaţiei internaţio lucru a contribuit simţitor la îmbunătăţirea circulaţiei invăţămintuliui de 7 ani s-a trecut la
O d e le g a ţie a U .T .C .L . din U .R .S .S , (cu 29 mai multe faţă de perioa nale actuale", pre autobuzelor atit pe traseele urbane cit şi pe cele care Trecutul mizer şi nedrept a rămas şcoala de 8 ani, s-a introdus gratui
da corespunzătoare a anului tre fad legătura între oraşele Văii Jiului. acum doar ca o amintire tristă în
a so sit în C a p itală cut), au şi fost aplicate. Inovaţii zentată de tov. Ge- sufletul celor care au cunoscut acel tatea completă a întregii reţele de
le aplicate aduc combinatu trecut. Generaţiile de tineri învăţă
La invitaţia C.G. al U.T.M., a sosit U.T.M., de membri ai Biroului C.C. al lui economii antecalculate de novev Ivaşcu, zia invăţămînt, de la cel elementar pînă
in Capitală o delegaţie a Uniunii Ti U.T.M., precum şi de alţi activişti 2.468.472 lei. tori şi profesori de. azi, alături de
neretului Comunist-Leninist din ai C.C. al U.T.M. şi ai comitetelor rist bucureşlean. (Continuare în pag. 3-a)
U.R.S.S. condusă de Piotr Reşetov, regional şi orăşenesc Bucureşti. Cele mai bune rezultate în
preşedintele Comitetului organizaţii mişcarea de inovaţii le-au obţinut Temeinic pregătiţi pentru recoltare
lor de tineret din U.R.S.S., membru Au fost de fată G. E. Cebotariov, colectivele de inovatori de la
al Biroului C.C. al U.T.C.L. uzina cocso chimică şi secţia I-a Dornici 6ă nu piardă nici un bob şi curăţată magazia pentru 20 tone D e s p r e unii
consilier al Ambasadei Uniunii So furnale. din noua recoltă, colectiviştii din sa cereale şi s-au reparat 100 saci, iar
La sosire, pe aeroportul Băneasa, pentru asigurarea transportului sno
delegaţia a fost intîmpinată de Vir vietice în R.P. Romînă şi alţi membri N. MARCU tul Boz, raionul Ilia, se pregătesc pilor la arie au (ost pregătite 20 de c e s e c r e d e x c e p ţ i ip |ţ%%%%%%%%
gil Trofin, prim-secretar al G.C. al ai Ambasadei. care şi ''aruţe.
corespondent jg Mergi intr-un magazin
(Agerpres) ' M. ŢIC tt'HÉHÉttítim'üá
intens în vederea strîngerii recoltei corespondent şi vrei să un loc, iar pe al doilea l-a acope- §2!
de cereale păioase. , cumperi ceva. Aştepţi liniştit să-ţi rit cu haina, „Ocupat" a răspuns
PinS aoum a fost tencuită, văruită p pvină rîndul, aşa cum fac şi ceilalţi el la întrebarea unei femei cu un şg
cetăţeni. Dar vine cile unul „în- copil în braţe.
Atenţie deosebită p ptâ drăzneţ“ sau „descurcăreţ" care, ere- — Nu vă supăraţi, e rezervat — ?L
Iucrarilor agricole zîndu-se o excepţie, trece prin faţă a intervenit şoferul.
fit şi fără pic de jenă, cere să fie ser- — Şi eu să merg în picioare pînă m
p vit. la Zlalna ? Ei, aş... 'ţf,
)S 0 asemenea „excepţie“ am întil- — Dar eu merg la 'Abrud — l-a 3;
p nit-o înlr-una din dimineţile trecute rugat femeia. L
Recoltează orzul manuală. Concomitent cu aceasta au in autobuzul c a r e ----------------------------------------- — Şi ce dacă (5
mai fost executate cîte două praşile
Urmărind in permanentă stadiul de face cursa Alba , A i i t u d i n i mergi la Abrud ? ^
coacere la cerealele păioase, lucră ta floarea-soarelui, sfecla furajeră, nlllllllllll Locul e ocupat —
torii G.A.S. din Petreşti, brigada Iulia - Abrud. Fie-
Cîlnic, au stabilit că pe unele tarlale cartofi, legume etc. şi au fost aplica
orzul a ajuns în pîrgă, că se poate â care, călător , şi-a . ------------r---------------------------- i-a răspuns aro-
începe recoltatul lui. Şi astfel, in te tratamente în vederea combaterii
ziua de 28 iunie, comunistul Blsl dăunătorilor. H ocupai locul indicat pe bilet. La gant, întoreîndu-i spatele. ~
Toma a intrat primul cu combina în
lanul auriu. Pînă în seara zilei de 29 Toate furajele recoltate a plecare, autobuzul era plin. La în- Lot drumul apoi l-a deranjat cîte 5)
iunie, orzul a fost recoltat de pe o
suprafaţă de 14 ha, realizindu-se o Lucrătorii G.A.S. din Alba Iulia trebarea taxatorului dacă toată lu- ceva. Ba cineva care stătea în picioa- ^
producţie medie de 3.600 kg. boabe cunosc cit de important este ca re
la ha. coltarea trifolienelor şi linurilor na a mea are bilet, un timp n-a răspuns re (autobuzul era aglomerat), ba hai- Ş;
turale să se facă în epoca optimă.
Praşila a lll-a la porumb Se obţine astfel un furaj de bună ca vj nimeni. In cele din urmă cineva so- na, căreia nu-i găsea locul. L
litate, bogat în unităţi nutritive. Iată
Colectiviştii din Bretea Mureşanâ, de ce în acest an, de îndată ce'tri a licita un bilet: La o curbă, copilaşul adormit în a
raionul Ilia, cultivă anul acesta po foiul cultivat pe 80 ha a ajuns în braţele mamei, l-a atins puţin cu L
rumb pe 150 ha. Pentru a obţine pro stadiul de înflorire, s-a trecut cu j!1 — Dă-mi şi mie!
ducţii cit mai sporite, ei acordă o toate forţele la recoltarea lui. In mai
atenţie deosebită aplicării la timp şi puţin de o săptămînă prima coasă a — De ce nu v-aţi luat la casă, to- piciorul. A sărit ca ars: ţţ
de calitate a lucrărilor de întreţinere fost terminată, iar la 10 zile s-a în
a culturilor. ceput transportul şi aşezarea finului 5Ş varăşe, aţi avut timp ? îl întreabă — După ce ocupi abuziv locul nici Ş*
de trifoi în şire, la grajduri. Acum,
Pînă în prezent, ne comunică tova trifoiului i se face coasa a doua. Pro jX taxatorul. grijă de ăsta micu — i s-a a- j-
răşul T. Solomon, inginerul gospodă ducţia medie la ha este de aproape
riei, pe întreaga suprafaţă s-au apli 2.000 kg. a — Fă şi dumneata de astă dată, dresat el femeii. S-a înfuriat şi şi-a 5;
cat două praşile mecanice şi tot
atîtea praşile manuale, Aoum, colec De curînd, lucrătorii acestei uni p o... excepţie. . ţ aprins o ţigară. Cetăţenii au protes-
tiviştii din Bretea Mureşană muncesc tăţi ’au terminat şi cositul finului
de zor la «ea de ia Îll-a prăşi!5 natural de pe cele 37 ha’fineţe, rea- tâ. Stătea în picioare. Nu-i convenea, lat. El s-a întors cu spatele şi şi-a i’i
lizînd o producţie .de peste 2.000 kg.
«ti la ha. p După un timp îşi sprijini piciorul fumat ţigara. După un timp a mai L
ţţ pe capota motorului exact peste in- aprins una. Nu i-a mai spus nimeni
vi scripţia „Nu puneţi piciorul pe nimic. N-aveai cui spune. Şi când |i
ţt capotă". Şi l-a retras numai la te uitai la el părea om serios, tre- ztt
p observaţia şoferului. Cunoscînd un cut de 30 de ani. Privea sfidător g
p delegat al autobazei I.R .L . 'A. pe cei din jur şi nu ţinea seama 7!
% Alba Iulia, ce ocupa locul taxatorii- de nimeni şi nimic. Intr-un cuvint ?j
1,!‘- s~a d“s in faţă şi s-a aşezat cu crn 0 „excepţie". Cel puţin aşa ere- j;
s spatele spre Parbriz Plăcut aspect dga d j„s- ,.au aezui g
« oferit pietonilor de pe şosea! .. . îSf
*xf , p. ... lipsit de bun Is.imBţ.imbA, ccaeaşsit.ase cxcep- a
In ţŞard doi cetă*ţeni au coborit.\ ţie se numeşte c r erd, e şţgi
Uzina de utilaj greu „Progresul” Brăila este profilată pe fabricarea "de excavatoare, rulouri, compre- a eliberind* banca', rezervhtă mamei şi „şef" în Alba Iulia... a
soare, screperc, roţi de vagoane etc. copilului. El s-a grăbit să-şi ocupe S. POP
IN, E Q fW /i f ! s m i lo t Us fa : 'QL. ***>¦, aw te * 4r m m l marilor şaniigri-
