Page 102 - 1963-06

Pag. 2
iü ü ü iM H W iiíiH iiíiilM i
Templéis É l i
Mil m i fi
La propunerea UNESCO, cele două
temple de M’ Ábu-S'ífnt)él, café dá-
teází de p'é' éfémea Íiií Ráfhsés It,
vor fi déiftoYitalé iriír-ün «tíffiár de
circa' títii tím b 'tt de píese şi trans­
portat;!, biicaiă cu bucată, în par­
tea; dé sus á falezei caro domină
val'lá" Nnífl'ú’i1. périfru a riü f! iritin- Şoarc de cit cele
dafé dé apele caré vor creşte ííi
urift'á ?6'nWuWií b’árá'jUiui dé la As-
süffi
Comisia' consultativă a UNÉSCCf
a adoptat proiectul egipteano-sue-
deí café pfévédé deplasarea acestor
două téfrtpíff în fr é í.mari etape, eşa-
lorilté pînă în anul 1970. Proiectul,
a cărui realizare va costa 36 mi­
lioane dé doîâ'fi, a fost aprobat de
guVernifl egiptean.
In prima etapă âe va construi uri
baraj iri jurul templelor pentru a le
proteja Împotriva creşterii apelor îii
timpul lucrărilor. A doua . etapă pre­
ved! dériioritáréa templelor, a sta­
tuilor şi a camerelor subterane. Fie­
care element, după ce va fi minu­
ţios numerotat, Va fi transportat pe
pantă muntelui Abu-Sirribel, la o al­
titudine de Í82 in. Reconstruirea
templelor pe noul lor loc va trebui
terminată practic în anul 1968. A
treia etapă ă proiectului prevede în­
tărirea templelor reconstruită, ame­
najarea' şi înfrumuseţarea lor.
F otografierea
v iru su rilo r
Cercetătorul englez dr. R. Horn
a reuşit să fotografieze cu un mi-
crpscop electronic, care măreşte de
500.000 de ori, construcţia internă a
virusurilor. Fotografiile permit să se
„recunoască“ virusurile, aşa cum
bactericlogii determină felul bacte­
riilor. Cu ajutorul fotopraiiilor, vi­
rusul este recunoscut trt numai 20
de minute.
S-â constatat că construcţia in­
ternă a virusurilor este uimitor de
simetrici.
Cîfe tm despre pisici
— In aşezările din epoca de
bronz, alături de alte aniihdle do­
mestice au fost descoperite schele­
te de pisici.
— In Egiptul antic pisicile erau
considerate animale sfinte. Un oraş
Întreg — Bubastis — era consacrat
pisicilor.
— Diodor Şicului atestă că pe vre­
mea aceea în Egipt uciderea pisici­
lor, chiar şi nepremeditată, era pe­
depsită cu moartea.
— In Egipt c-a descoperit un de­
sen din care reiese că egiptenii
dresau pisici pentru vînătoare, aşa
cum se dresează şoimii. Desenul în­
făţişează un vînStor slînd la pîndă
cu O pisică pe genunchi, iar alături,
— pisica sare şi prinde dintr-odată
trei păsări.
— In Evul Mediu, în Arigliâ, per­
soanele Cale chiriuiau pisici erau a-
mendate cu sume fbarte mari.
— In Oceanul Pacific se găseşte
o mică insulă, pe care locuiesc pu-
tini oameni, şi pisici şi mai puţine.
Dacă cineva omoară o pisică, el
esté ( condamnat să prindă cu mina
300 de şobolani şi să prezinte cozile
lor.
— In Franţa pisicile erau învi­
nuite de vrăjitorie şi arse pe rug
împreună cr ereticii.
— Piăica 'este un vînător pasio­
nat, La aceasta îi ajută in special
vederea ei excepţională. Pupila lor
éste astfel construită inert se poa­
te contracta, devenind diritf-un cerc
mare o crăpătură abia vizibilă. A-
ceasta permite pisicilor să perceapă
şi cea mai slabă lumină. De aceea
* pisicile pot vedea şi în amurg. Cu
toate acestea pisicile riu deésebés'c
culorile.
— De ce âtrâlucesc ochii pisicilor
. in întuneric ? Aceasta se explică prin domestică distruge intr-un an 600
UM
...Oraşul american Los Angelos
este vestit peritrii aerril său vi­
ciat ? In 1961 numai automobilele
au infectat aerul cu 965 tone
de hidraţî de carbon, 250 tone de
oxizi de azot, 19 tone de bioxid
de srilf, 6,850 tone de oxizi de
carbon extrem de toxici.
...Caracterele tipografice erau
cunoscute în India cu multe se­
cole înainte de a fi trăit Gutten-
berg ? In China se confecţionau
caractere dia lut în Secolul al
XlII-lea.
...In cursul ultimilor 80 de ani
irisulâ Corsica din Marea Medite-
rariă s-a deplăsăt cu 10-12 krri spre
est ?
...Arheologii irakieni au desco­
perit tăbliţe de lut din care reiese
că riiălemâticlshi necunoscuţi folo­
seau vestita teoremă a Iul Pita-
gora Cu 1.500 de krii înainte de
naşterea acestuia ?
...De la descoperirea tiparului
,. t iif§|
ÎHsliiutul do fcef- r % m :<*>
cotări iri doMehliii f .dl.'
cdtisifiitţiildr din |'
Prdgi, espeririien- |I
teâză iţi prezent j II „...Şi Mercur zbura deasupra noas-
părioiifiie prefă- N-fi.-
bricăte din ţjâz-
Silicăţi. Aceste pă- _ ÎJ şelat. Nu Ia o planetă străină tre-
tidiirl sîrit trial U-
. dtgrdbă fluvii de pliiinb topit. jj
diri beton, ele cin- Jp
tăririd 500-766 kg
pe ifictfu cub. «&:>*:•
Greutătea scăzută
a panourilor diri
găz-silicăţi iiiibil-
îiătăţeşte Izolarea
împotriva căldurii.
Astfel, uri panou de
găz-silicăţi ăvirid
o ijfbsimo de 24
chi izolează Mâl
feirie decit o căfâ-
riiidă de 60 crit.
IN FOTO: fcori-
strucţie expert-
riieritălă din pa­
nouri de găi-sili-
cati iii iocălităiba
Cbropj'rie (stidiii
Morăvici).
Un porc cu două
inimi
La Combinatul de carne de la Iva-
novo (în apropiere de Moscova) a
fost descoperit un fenomen extrem
de rar — un porc cu două inimi.
Penlrii prima dată a fost găsită o
inimă dublă la o marmotă siberiană
în anul 1892. Inima stingă a acestui
animal era absolut normală. Inima
dreaptă, de dimensiunile unei inimi
normale, se compunea din două ven­
tricule (arterele atriale erau extrem
de slab dezvoltate) şi nu erau legate
de întregul sistem circulator, for-
mînd un fel de sac legat la gură.
Văscularizaţia era efectuată de ini­
ma stingă, dezvoltată norriial.
Specialiştii consideră că existenţa
inimii duble se daloreşt'e conjugării
primordiuiui acestui organ în peri­
oada embrionară.
reflectarea razelor de lumină de că­
tre furidul ochilor.
Razele care formează imaginea în
ochi trec prirt stratul de receptoare
sensibile la lumină ale retinei.,
Pentru a mări coeficientul de fo­
losire ă fascicolului luminos, care
iri amufg ieste neînsemnat, natura a
pus in spâtele reflectoarelor o o-
glindă ofigihălă — un tapet din-
tr-Un strat de celule cu o Măre
capacitate de reflecţie. Reflectarea
razelor are efect ââupra retinei nu
număi din fată. Ci şi din Spate.
O parte dih bazele reflectate ies
din ochiul pisicii şi atunci ni se
pare că Ochiul străluceşte,
— Pisica este un adevărat animal
de pradă. Ea dâ totdeauna victimei
sale o lovitură mortală muşeînd-o
în ceafă.
— Se ştie că pisica se obişnuieşte
cu casa in care locuieşte şi o regă­
seşte Cu uşurinţă chiab de lâ o
distanţă de 7—10 kilometri.
Recordul mondial este deţinut de
o pisică aparţinînd medicului ameri­
can Martin. Ea nu a fost de acord
cu mutarea stăpînului ei din Indiană
în Pensylvanya, a plecat de acasă
şi într-o bună zi a apărut în vfechea
locuinţă. In mai puţin de o lună
ea a parcurs o distantă de 1.120 km.
— Ori Cum ar cădea o pisică, ea
cade totdeauna in picioare. Aceasta
pe baza cunoscutei teoreme din me­
canică cu privire la momentul can­
tităţii de mişcare. In timpul căderii
pisica îşi strînge labele şi coada lin­
gă corp, accelerind astfel mişcarea
de rotaţie. Ea nu-şi îndepărtează
labele decit cind ajunge jos, atunci
mişcarea de rotaţie se întrerupe şi
pisica cade în picioare.
— Potrivit statisticilor, o pisică
de şoareci şi patru păsări.
l O plantă sinucigaşă
s-au editat în lume peste 2 milioa­
ne titluri de cărţi ?
...Pe planeta noastră se vorbesc
aproximativ 6.000 limbi ?
...Cea mai voluminoasă lucrare egală cu suprafaţa Europei şi a
din lume este Enciclopedia chineză S.U.A. luate Ia un loc ? Antarcti­
scrisă în secolul al XVlI-lea ? Ea ca este cel mai înalt continent de
numără în total 853.450 de pa­
gini.
Cea mai mică carte a fost editală în
1896 la Padua. Dimensiunile ei sînt
de 16x11 mm. Această „carte“ con­
ţine textul unei scrisori a lui
GălHeu.
...Pinguinii pot parcurge zilnic
cîte 160 km iară să dea semne relor se află la o adîncime de
de oboseala ?
...Un pui de balenă nou născrit ...Nu de mult oâirieriii de ştiin­
este mai greu decit un elefant
adult ? EI cînlăreşte 5 tone.
...Păianjenii sînt vietăţile care
pot trăi la cea mai mare altitu­
dine, pînă la 7.500 m ? El se hră-
nesG cu insecte aduse de vînt. Pă­
sările pot trăi pînă Ia o înălţime multe alte mi’
. V DRUMUL S0C1ALISMÜ1OT Nr. 2646
KSi»,^«iu4n
Plarsefa preferată a Soarelui.».
= ii= ii= iî= ii =11=11=11=1!
\
II Acum aproape patru decenii nu se află nici urmă de apă. Chiar p
11 îî poetul sovietic M. Svietlov scrin: dacă ar fi existat vreodată apă jj
aici, au trecut, desigur milioane j
jy tra — planetă străina...". de secole dS cind razele nemiloa- jj
= Savaiilii sus(iii că poetiil s-a îii- se ale Soarelui du evaporat şi ui- —
tim ul strop. Pe această planetă II
— buia să se refere el, ci la o pla- cosmonaufii ar putea găsi mai fi
netă stranie. Merdi't — spun as­
ii tr'onomii iii glumă — este planeta Cealaltă fufă a lui Mercur nu j"
îî preferată a Sb'ătelui. Căci că ii este nici că mai ospitalieră. Acolo
II restituie de şapte. ori mai multă ?sie. împărăţia ridpţii veşnice şi | >
ÎJ căldură pe unitate de suprafaţă ă frigului eterii, temperatura obiş- J,'
jj decit Pămintui nostru. Pe planeta fifrU# yx\nd de 270 de grade sub ţ
— aceasta temperatura obişnuită este
ii de plus 400 dc grade. O aseme- zdo. t
Jî nea căldură este, incontestabil...
jj contraindicată pentru eventuali Şi. ,totuşi, daca ar putea ajunge ^
la ’ Mercur, cosmonauţii ar putea H
~ cosmonauţi păminlcni. Dar arşiţa debarca pe această planeta fără ‘jŢ
riscul de a se. topi, nici de a se Ş;
I! aceasta hu se întinde pe iiitrea- transforma in sloulri de gheată, !ţ
!l ga planetă. Mercur se roteşte în La limita emisferelor acestei pla- jj
îî )iirtil axei sale şi în jurul Soa- nete există o fîşie îngustă unde —
îî reltit în acelaşi interval de timp domneşte întotdeauna o temperaţii- ~
U — 88 de zile. Ca urmare, planeta ră... temperată, căldura infernală !1
II prezintă Soarelui întotdeauna a- dinlr-o parte fiind neutralizată de H
fi cccaşi fală. Fireşte că fie aceasta frigid de moartă din teriialtă par- H
I l(=l!=li=If ==H =!ill=II=l!=ll==||=|!:; te. Pe această fîşie dr putea trai U
— ______________ II fiint'e... dăcă Metciit dr avea o îî
pătură atmosferică. Dar „planeta yy
Păm î —u n a d e v ă r a t preferată a Soarelui" nu are at- jj
moşieră, fiind prea mică pentru
Turn Babei a o retine. Copră (miezul nucii de cocos) este unul din produsele do bază
îî Şi totuşi, cine ştie ? Poate că ~ pe care le expbrtă insulele Tahiti. El se foloseşte ca materie primă în
Se vorbeşte despre un „dar al limbilor“, se ştie că el există, dar viitorul va dezminţi teoriile aciua- — industria alimentară, pentru prepa rarea parafinei, a untului de cocos
nu se ştie precis ce categorie de oameni îl posedă şi nici cum poate II le. In şliinlă, şi măi ales în as- ii pentru scopuri tehnice. Şi azi prelucrarea copreî se face cu mijloace
primitive.
fi descoperit. Este adevărat că, pentru toţi ce: a căror limbă Mătern'ă fi tronbmie şi imposibilul poale dc„¦ fi
fi veni posibil.
este mai puţin răspîndită, cunoaşterea uneia sau mai riniltor liiribi stră­ II
in e este o necesitate. Pe de altă parte, cu cit lirriba maternă are Un
II
fi=IÍ=ISj|=l!==|f=íí=|f=lí=ll=II=ll=li-
volum mai mare de Vocabule şi sunete, cu atît aparatul vocal ar! Itidi
multă supleţe şi putere de adoptare. Balcanii, Orientul Apropiat şi
Orientul Mijlociu formează adevărate mozaicuri de limbi, ceea ce ex­ Dicţionar cosmic
plică în bună parte făptui că mulţi poligloţi provin din aceste regiuni:
ORBITA — curbă (de obicei elip­ teză de 300 mii km pe secundă. A- semnale electrice, amplificatei şl
Şi în domeniul cunoaşterii limbilor există oameni fenomenali, după să) pe care se deplasează în Cos­ ceastâ' distantă este de aproape transmise prin radio pe Pămînt.
curii există calculatori fenomenali, şahişti care joacă partide întregi cu mos un corp ceresc — stea, pla­ 10.000.000.000.000 km.
ochii legaţi şi indivizi cu o memorie prodigioasă. Italianul Joseph netă, sateliţi naturali sau artificiali APARATAJ DE BORD —• apara­
ai acestuia. APARAT VESTIBULAR — organ tele, sistemele şi dispozitivele din
Gaspard Mezb.ofanti (1771—1848) a fost unul dintre aceştia. In cursul situat în urechea internă a omului navele cosmice (în special automa­
vieţii sale el a învăţat 114 limbi şi 72 de dialecte. După mărturiile con­ HERTZ (Hz) — unitate de măsu­ şi animalelor vertebrate,, El percepe te), c-u ajutorul cărora se. urmăreşte
temporanilor săi, el se putea exprima în 54 de limbi, ca un om culti­ ră pentru frecventa oscilaţiilor elec- modificările aşezării capului şi cor­ temperatura şi presiunea aerului în
Ifomdţjnetice. Corespunde frecven­ pului în spaţiu, precum şi direcţia cabină, se măsoară viteza şi altitu­
vat din ţăra respectivă. Se spune că nu i-câu trebuit decit patru luni ca ţei unui fenomen periodic cu o pe­ mişcărilor corpului. Axe un rol foar­ dinea, se orientează nava în spaţiu.
rioadă de oscilăţie (de la zero la te important pentru menţinerea e- Ele permit cosmonautului să observe
să înveţe limba chineză şi că el l-a învăţat pe Byron să vorbească in amplitudinea mdximă şi înapoi) de chilibrului corpului în repauâ şi în şi să menţină legătură cu Pămintul.
„slang“.' Toate acestea fără să fi părăsit vreodată pămintul natal. o secundă. mişcare.
COSTUM DE COMPENSARE PEN­
Un poliglot şi Mai extraordiiiar a fost danezul Rasrnus Christian MEGAFIERTZ (MHz) (de la cuvin- PROBA VESTIBULARĂ — exerci­ TRU ALTITUDINE — îmbrăcăminte
Rask (1787—1832), care ciinoşteă 230 de limbi şi care a scris 28 de dic- tul grecesc mega, megalo care în- ţiu după care se stabileşte capacita­ spedală dintr-un tricotaj de mătase
ţionăte în 28 de lirtibi diferite. seâMhă foarte rhare, grandios) — tea cosmonautului de a se orienta lucioasă, Confecţionat exact pe mă­
mărime de un Milion de ori măi în spaţiu în condiţii de impondera­
In întreaga lume — un adevărat Turn al lui Babei — se deosebesc Măre decit hertzul (u n . milion de sura corpului cosmonautului; Se Îm­
cele „treisprezece mari“ — limbi vorbite de cile cel puţin ciiîcizfeci de perioâde pe secundă). La o frecven­ bilitate (cind aparatul vestibular în­ bracă peste lenjerie, sub costumul
milioane de oameni. Cine cunoaşte aceste treisprezece limbi Va putea, tă de 300 megahertzi îi corespunde cetează să semnalizeze ce éste sus de sâafândru şl serveşte, în caz de
un metru lungime de undă. şi ce este jos).
în mod teoretic, să-şi împărtăşească ideile unui rtuMăr de i .645 mi­ avarie, la deSermetizarea cabinei
APOGEU — Punctul pe orbita TROPOSFERA — stTatuI inferior sau â costumului de scafandru. Cu
lioane persoane. Dintre ele chineză (cu toate dialectele ei) este vor­ unui astru, situat la distanta ma­ âl atmosferei, dintre suprafaţa Pă- ajutorul unor dispozitive speciale
bită de 450 milioane de oameni; engleza — de 250 milioane,- rusă — ximă de Pămînt. De pildă, nava cos­ mîntuiui şi stratosferă, adică pînă (tuburi de Cauciuc, automat cu aer
mică „Vostok-5“ a avut la începu­ la cca 8 km la poli şi Goâ 18 km condensat etc.), dacă presiunea sca­
de 220 m ilioane,- indiăna — de 160 milioaiie; spaniola — de 140 mi­ tul zborului său un apogeu de 235 la Ecuator, în care se petrec feno­
lioan e,- germană — de 100 Milioăne; japoneza — de 80 milioane; km. menele meteorologice obişnuite (ploi, de brusc, costumul înlesneşte res­
franceza — de 75 milio'ane; riialaeza — de 60 milioane; bengaleza — ninsori, nori, vînturi) şi în care în piraţia cosmonautului, apăslnd cor­
PERIGEU — punctul de pe orbita general temperatura descreşte cu pul lui şi compensează lipsa de pre­
de 60 m ilioan ep ortu gh eză — de 55 milioane; italiana — de 55 mi­ unui astru situat la distanţa mini­ înălţimea. siune în cabină.
lioane ; araba — de 50 milioane. mă de Pămînt. Perigeul navei cos­
mice „Vostok-5“ a fost la înce­ STRATOSFERA — strat al at­ SCAFANDRU — costum special
Populaţia totală a globului fiind apreciată la peste trei miliarde, putul zborului de 181 km. mosferei cuprins între troposferă pentru zborul în spaţiul cosmic cu
înseamnă că mai rămîn aproape un miliard şi jumătate de oămeni care o izolare ermetică, care apără de
MACROCOSMOS — sau marele şi 40 km, caracterizat printr-o tem­ radiaţiile dăunătoare prin microcli­
împart între ei restul de... 6.000 de limbi şi dialecte vorbite pe faţa pă- peratură aproape constantă. mă (aparat cu oxigen şi reglare ter­
mînlului. Trebuie făcută însă o rezervă: numărul total al liriibilor Univers se numeşte lumea galaxiei mică), prevăzut cu mijloace împotri­
noastre a stelelor şi planetelor, lu­ IONOSFERA — zonă a atmosferei
vorbite, nu este cunoscut cu precizie. Oricum, specialiştii din cadrul mea oamenilor, a plantelor şi ani­ cuprinsă între 40 şi 1.000 km, al­ va suprasolicitării la accelerare, a-
cătuită din straturi suprapuse.
U.N.E.S.C.O, afirmă că există 71 grupe de limbi vorbite răspîndite pe malelor. parat de radio-emisie şl recepţie, a-
cele cinci continente. Ţinînd seama că în India se vorbesc 179 de limbi AN-LUMINĂ — distanta străbă­ EXOSFERĂ — stratul superior al
parate de măsurat starea fiziologică
şi 544 dialecte, iar în Uniunea Sovietică circa 100 de limbi, numărul tută de lutniiiă intr-un ân cu o vi- învelişului de aer al Pămîntulni. Se a cosmonautului.
de 6.000 pentru întreaga lume nu pare exagerat.
N oaptea polară întinde pînă la 2.000—3.000 km. DECOMPENSARE EXPLOZIVĂ —
BIOTELEMETRIE — sistem de mă­ scădere bruscă a presiunii aerului
surat datele fiziologice ale cosmo­ în cabina ermetică a navei cosmico
nauţilor (puls, respiraţie, tensiune Dacă intr-lin asemenea moment cas­
arterială, tonusurile inimii ete.) în ca scafandrului este deschisă, cos­
timpul zborului. Indicaţiile áparatélor monautul va fi salvat de costumul
Noriptea polară este o perioadă în de măsurat sînt transformate in de compensare pentru altitudine.
care Soarele lâ anumite latitudini
gerigrafice hu se ridică înalt deasu­ UMOR
pra orizontului şi lmriinâ lui direc­
tă lipseşte cu desăvîrşire. Noaptea
poiâră completă poate exista în emis­
fera boreală la nord de latitudinea
nordică 73 de grade şi 5 Mituite, Iar
mai la sud de Cercul polar ea este
întreruptă mai mult sau mai puţin
de lumină în timpul zilei. In grani­
Un grup de tineri belgieni ţele mărilor arctice noaptea polară
a organizat recent lâ Bru­ durează intre 24 de zile la 69 de
xelles un tur ciclist „gen grade (înlre 10 decembrie şi 30 Ia­
1900“. nuarie) şi 122 de zile Ia 82 de gra­
de latitudine nordică (de la 17 oc­
Iată-i în costumul de epocă tombrie la 26 februarie).
înainte de a pleca în cursă.
de 4.500 m, iar unele varietăţi La ciţiva kilometri spre sud de plantei trag apa, iar sllicéa adusă
de fluturi — Iâ 6.000 iri. Uliânrivska există o carieră cu un de aceasta rămîne.
strat gros de nisip alb de cuarţ.
...Suprafaţa Antarcticii este de Grăunţele acestui riisip au iorMa Straturile de silice se aşează unele
13 milioane km pătraţi, adică este unui ou prelung sâu a Unei perâ peste altele, învăluind sistemul râ-
alungite. Ele sînt foarte tari. dicular al plantei intr-o „cuirasă
de silice“, care creşte Mereu. Lâ
Cum s-au format aceste concre- un Moment dat planta încetează să
ţiuni ? Planta îşi ia substanţele hră­ mâi primească substanţe nutritive Prima repriză. Á dotia repriză.
şi piere. O âseMenea rădăcină s-â
nitoare de care are nevoie din apă. păstrat pînă în zilele noastre, Măr­
turie a tragedie! plantei care a
pe pămînt. In apă este dizolvată o mare canti­ mririt.
...S-a constatat că 85 la sută
tate de bioxid de siiicib. Rădăcinile
din cutremure au epicentrul la o
Mata- mata
adîncime de 80 km, 12 la sută În­
tre 80-320 km şi numai 3 la sută Un gît foarte lung, un nas ca 6 a trage o porţie de aer. Ea se hră­
lâ o adîncime de peste 320 km ? trompă, o gură uriaşă, un cap tur­ neşte cu Moluşte şi cu lot felul de
In regiunile de pe litoralul Ocea­ tit, aproape triunghiular Cu pielea peşti Mărunţi. Vîneâză seara. In cli­
nului Pacific epicentrul cutremu­ încreţită, atîrnînd de ambele părţi pa feîrid prăda se apropie, gîtul plat
ca nişte urechi, o carapace mică, şi sbîreit al broaştei se uMflă for-
o piele sbîrcită şi âtîrnind în toate mînd ó teavâ rotundă. Prada este
părţile parcă ÎMpriiMutată de la altă trasă cu o smucitură puternică în
700 km de suprafaţa PamintUlui. lighioană — aşa arată broasca ţes­ vidul forMat prin deschiderea largă
toasă Sud-âMericană Mâta’-mata, â gurii.
Purtarea îi este la fel de ciudată Mata-mata este un animal de apă
ţă din Ş.U.A. care s-au ocupat cu cu înfăţişarea. Din cind în ?înd, âtind dulce. Ea poate fi ţihută intr-uri
studierea spectogramei vocii au în apa puţin adîncă, mâtâ'-Mata îşi acvariu unde sînt interesant de ur­
mării ?biGéi'uriie ei extrem de oîc-
descoperit că nu există doi oa­ îndreaptă gîtul lung şi îşi ri- vf
meni care să aibă voci identice ? 'dâ%
Un specialist cu experienţă poate âlcă 'trompa âeasuprâ âpel pentru
deosebi vocea unei persoane din
TEAMĂ';.;
- Bine iurmează ?