Page 103 - 1963-06
P. 103
Nr. 2646 Pag. 3
SRB5BSBSŞvsosrm
Cînd se A G IE N lili
în direcţia principală (Radia Francasse — cinematograful „Vic
toria“; SIMER'IA;. Omul merge
Spre sfîrşitul anului trecut, â brigăzilor din abatajele 15 ducţie. S-a ajuns la concluzia Fabrica textilă „Sebeşul" din Sebeş. Aspect din secţia tricotaje şi c 1 IULIE 1963 după soare — cinematograful „I.
colectivul sectorului IV al mi vest, 26 şi 27 vest care frînau că maiştrii mineri bine pregâfiţi, confecţii a fabricii. Programul 1 : 5,07 Cîntece; 5,20 Pintilie“; PETROŞANI: Noapte
nei Petrila se găsea pe locul din serios mersul îiiainte al întregu cU d bogată experienţă îh aba Emisiunea pentru sate ; 5,30 Cân pe autostrada — cinematograful
coadă al graficului întrecerii so lui sector. Tovarăşul Mişti t)inia, taje, trebuie să se ocupe cu mai Sindicatele în sprijinul creşterii tece din folclorul nou şi jocuri „Al. Sahia“, Cumpără-ţi un ba
cialiste. Din pricina unor greu secretarul organizaţiei de bază multă grijă de brigăzile rămase populare; 6,07 MuziGă uşoară; lon — cinematogiaful „1, Noiem
tăţi obiective — temperatură ă stat de vorbă cu minerii din în urmă. Maiştri comunişti ca 6,35 Muzică interpretată de fan brie“; 'ALBA IULIA ; 'Aventurile
ridicată în anumite locuri, infil brigăzile lUi Francisc Barta şi Patlfil Crainic, Mircea Lefraci, fară 7,30 Sfatul medicului ; 8,06 lui Iluckleberry Finn — cinema
traţii de apă eto.y — dar şi din Gavrilă Kardoş îndrumîndu-i Ioan Iancu şi alţii, s-au angajat Muzică populară; 8,30 Muzică din tograful „Victoria“; Am fost tine
cauza defecţiunilor în organiza să-şi organizeze lucrul în aşa fel să răspundă dă brigăzile cu cele opere ? 9,00 Tinereţea ne e dragă; ri — cinematograful „23 ’August";
rea muncii, minerii de aici au încît să ajungă la extragerea a mai mari greutăţi în muncă, 9,20 Cîntece sportive ; 10,00 Muzi Călătorie în balon — cine
rămas datori faţă de plan cu cîte două cîmpuri pe schimb. care nu-şi realizau sarcinile de că de estradă; 11,30 Muzică matograful „Grădina 'de vară"';
mai bine de 6.000 tone de căr plan. Tot ei aU luat unele mă uşoară ; 12,00 Melodii populare SEBEŞ; Camelia — cinemato
bune. O atenţie deosebită s-a acor suri de îmbunătăţite a muncii. din diferite regiuni ale tării ; graful „Progresul“; In umbra le
dat agitatorilor. La recomanda Spre exemplu, în abatajul ca 12,30 Din operele compozitorului gii — cinematograful „M- Sarlo-
Era o situaţie în care orga rea biroului organizaţiei de băză, meră nr. 20, la Ideal de muncă Ghcrase Dendrino ; 15,00 Muzică veam"; Camelia — cinematograful
nizaţia de partid n-a putut sta aceştia aU organizat la locurile âl brigăzii iui Ârtdrei Kovacs uşoară; 15,30 Muzică populară 16,15 ..Grădina de vară“; ORAŞT/1E:
deoparte. S-a convocat o adu lor de muncă numeroase con- s-a irltrdduŞ uri noU trarispor- Vorbeşte M oscova; ţ6,45 Muzică Turneul veseliei — cinematograful
nate generală care a analizat tof blindat, s-au luat măsuri uşoară ; 17,50 Din muzica popoare „V. Iloaită“; Frumoasa aventură
starea de lucruri din sector. II pentru buna întreţinere a ori lor ; 19,20 Muzică populară din — cinematograful „Flacăra"; HA
Concluzia la care au ajuns co zontului 10 A şi a liniilor ferate Banat; 19,45 Muzică uşoară de ŢEG ; Balada husarilor —¦ cine
muniştii-, a fost că întreaga vorbiri în cadrul cărora munci din orizontul 10 B. Acestea sîrit Sile Dinicu ; 20,30 Noaple bună matograful ..Popular“; BRAD ;
muncă de partid trebuie îndrep torii au făcut cunoştinţă cu sar cîteva din acţiunile întreprinse copil „Trei întâlniri“ ; 20,40 Con Cînd copacii erau mari — cine
tată spre recuperarea rămânerii cinile ce le revin din hbtăfîrea de organizaţia de partid într-o cert de muzică uşoară; 21,15 Tri matograful „St. roşie"; LONEA :
în urmă şi realizarea ritmică a adunării generale. O mare parte perioadă scurtă de ia elaborarea buna radio ; 22,57 Muzică de dans. Lanterna cu amintiri — cinema
plbri’ulni de prcdticţie în ctifsul din agitatori şi-au înscris nume hotărîrii amintite. In acea vre tograful „Minerul"; TEIU Ş: Te
acestui1 ăff. Hotărârea adoptată le printre iniţiatorii unor ac me — trimestrul IV al anului (Qinmia lefonista — cinematograful „V.
în acest sens cuprindea o sea ţiuni de îmbunătăţire a muncii. Roaită"; ZLATNA : Focuri in
mă de sarcini pentru conduce Aşa a fost, spre exemplu, agi trecut — majoritatea brigăzilor 1 IULIE 1963 munţi — cinematograful .Munci
rea sectorului, pentru comite tatorul Ioan Bodenlos, care a erau sub plan. La numai cîte DEVA : Virsta dragostei — ci torul“; ILIA ; Telefonista — cine
tele sindicatului şi organizaţia venit eu prOpunefbâ ca brigăzi nematograful „Patria“; Poală lu matograful ,.Gh. Doja"; APOL-
U.Ţ.M., prevedea măsuri peritru lor de la locurile de muncă în va luni, îneep’înd cu februarie mea c nevinovată — cinematogra
întărirea muncii politice de depărtate Să le fie asigurată şi martie ale acestui an, cea mai ful „F. S î r b u V i r s t a dragostei DUL DE SUS;. Casa 'de la răs
ninsă. Potrivit hotărîrii, se im prioritate în aprovizionarea cu — cinematograful „Grădina de
punea, printre altele, reorgani lemn şi vagoriete goale, iar di mare parte a brigăzilor secto vard“; HUNEDOARA; Căpitanul cruce — cinematograful „23 Au
zarea brigăzilor fătnase în urină, versele operaţiuni la craţerC şi rului IV al minei Petrila au iz
întărirea lor cu membri şi can montarea conductelor de aeraj gust".
didaţi de partid pricepuţi în mi şi adr cdinpriniat să se facă în butit să înscrie p'e grafice rea
nerit, Cu oaiiiCni Harnici şi de timpul preluării şi predării productivităţii muncii BÍ
nădejde, care iiti dau în lături schimburilor adică, atunci cînd lizarea şi depăşirea planului de
fă greu. Tot conducerii secto producţie. In acest mod s-a li In vederea Creşterii productivi portantă creştere a productivită
rului i-au nfiai revenit sarcini împiedică mai puţin buna des
privind eşalonarea puşcării făşurare a muncii brigăzilor. chidat rămînCrfea în Urmă, iar tăţii muncii, sindicatele se pre ţii muncii. Í Â IU II
fronturilor de lucru, îmbunătă ocupă permanent de larga cu Şî muncitorii turnătoriilor
ţirea aprovizionării cu lemn de Maistrul electromecanic Geza pe baza creşterii productivităţii noaştere şi generalizarea unor Uzinelor „23 August" au obţinut 1 5252S.N.SHSÍSH5H5H52SE5H5SES'S5H !2
mină a brigăzilor de la locu Fop şi-a luat ca sarcină buna ?3
rile de muncă mai îndepărta muncii în abataje, colectivul metode ţi procedee avansate fo sporuri de productivitate, ]Srin I ÎNTREPRINDEREA REGIO NALÄ DE ELECTRICITATE HU-1
te. Coitlitetul de secţie sindicală întreţinere a utilajului minier. sectorului a trimis la „ziuă" losite în procesul de producţie.
trebuia să urmărească operativ Cu colectivul de redacţie al ga peste 800 tone de cărbune, si- De exemplu, sindicatul Uzinei aplicare ' metodei de turnare în fNEDOARA DIN DEVA ORGANIZEAZA LA SEDIUL INTRE- 8g.
_
desfăşurarea întrecerii socialiste zetei de perete un membru al tuîndu-se în rîndurile colective „Griviţa Roşie" din Capitală a forme întărite cu bioxid de car 5 PRINDERII IN ZIUA DE 22 IULIE 1963 UN CONCURS PENTRU S
lor fruntaşe ale exploatării. bon. Succese însemnate în ex
între echipe şi brigăzi pe bază biroului a ţinut o discuţie în cotribuit la extinderea, la un nuL ^OCUPAREA A 5 POSTURI DE MAIŞTRI IN SPECIALITATEAL7
Oricare dintre comuniştii din măr important cb piese, a meto tinderea procedeelor avansate de
de angajamente cdnerete. S-au urma căruia a fost stabilită pu dei călirii cu curenţi de înaltă muncă au mai obţinut sindicate
sector, întrebat fiind cum s-a
prevăzut de asemenea măsuri blicarea a numeroase articole frecvenţă, de pe urma căreia se le uzinelor „Unirea" Gltrj, de va «CENTRALE, STAŢII ŞI REŢELE. §
ajuns la un asemenea salt ca obţine o creştere a productivi goane Arad, „7 Noiembrie" Graio-
pentru îmbunătăţirea activităţii care să oglindească mersul în litativ, nu va eZita să răspundă: CONDIŢIILE SÎNT CELE PREVĂZUTE DE H.C.M. N R .|
tăţii muncii la operaţiile respec va, Uzina de taMă subţire Galaţi
agitatorilor, gazetei de nerete, deplinirii hotărîrii. „Organizaţia noastră de partid tive de 5—6 ori. Majoritatea pie şi altele. | l . 061/19159. |
a văzut la vreme încotro tre
astfel îttcît aceştia să răspundă Biroul organizaţiei de bază, selor, realizate în acest fel, au Totodată din iniţiativa consi | ÎNSCRIERILE SE FAC PÎNĂ LA DATA DE 15 IULIE 1963. |
buie să-şi îndrepte forţele şi, obţinut la controlul tehnic de liilor regionale şi locale sindicale
cît mai bine sarcinilor legate de pornind de ia necesitatea întă mai alfes, a acţiohat consecvent, calitate calificativul,foarte bine". se organizează periodic în între*
cu perseverenţă la fiecare loc Un aport de seamă şi-a adus sin prinderi schimburi de experien
creşterea producţiei de cărbune. ririi asistenţei tehnice în abata de muncă, în fiecare abataj". dicatul de aici şi !a extinderea ţă, expoziţii cu scheme, plan/e şi
metodei sudurii autbmate, care grafice etc., care iiustreaba su
Birotll organizâţiei de bază a je şi-a propus să urmărească AL. VASIU Întreprinderea
în prezent se aplică ia peste 50 la gestiv cele mai bune metode şi
început traducerea în fapt a felul în care maiştrii se ocupă Ziua sută clin produsele IxecufatC de procedee d'e riitirieă. - Comercială Interraională-Deva
vAgcrpres)
acestei importante hotărîri prin de soluţionarea diferitor pro {Urmate din pag. 1-a) uzină, obţinîndu-se astfel o im A nunţă v a ca n te două posturi
d e m e rce o lo g i p rincip ali.
convocarea unei şedinţe cu or bleme, să vadă în ce măsură la şcolile medii şi superioare. Se învăţătorului
Un post în specialitatea librărie şi papetărie şi un post în sec
ganizatorii grupelor de partid aceştia îşi îndeplinesc rolul de şcoli oreşle cu fiecare an-, Tn regiu distincţii, tîtbî de „învăţător fruntaş" torul alimentar.
care aii fost instruiţi asupra conducători şi organizatori ne nea noastră, de plidă, in inul şcolar şi „profbso fruntaş“. In anul acesta, C o rtc jiţa i g ie a n g a j a r e ^
mijlociţi ai. procesului de pro-
sarcinilor ce le au îri abataje, odre s-á încheiat recent au urrfiat cu prileje zllăi învăţătorului, au fost — studii medii tehnice de comerţ şi 3 ani în funcţii de
îndeosebi în raza de activitate sp e c ia lita te ;
lărgeşte continuu reţeaua de şcoli cursurile claselor t—IV peste 45.000 âcO’rdâte ntii titluri de „învăţător — pentru cei cu studii medii teoretice stagiul este de 5 ani în
specialitate;
Fler vech i pentru oteîafii profesionale şi tehnice, se . asigură de e le v i; cele ále claselor V—-VII fruntăŞ" ?i ¦.profesor fruntaş“. In re
Salarizarea între limitele: 950—1.250 lei.
condiţii dintre cele mai bune pentru pdsle 28.000 db e l e v i a claselor giunea »-păstră au primit titlul do
perfecţionarea ştiinţifică şi pedagogi r
că a cadrelor didactice. In fiecare an VIII—XI, pestd 7.500 dé elévi ia‘t in „învfNtor fruntaş“ tov. Buriea Maria
elevii claselor I—VII primesc gra ;i e[)rinderea pentru recuperarea,
Acţiunea patriotică de colectare a U.T.M., tinerii din Vulcan au colectat tuit manualele şcolare, urmînd ca în şcb-lile profesionale au învăţat aproa de 1* Roşia-Tău, Săscioreanu Ioan fecondiţionârea şi valorificarea
fierului vechi se desfăşoară ou mult in perioada care s-a scurs din acest viitorii ani să se introducă şi gratui
an o cantitate de peste 300 tone fier pe 6.200 elevi. din ’fânul de Sus, raionul Sebeş; ambalajelor — Deva
entuziasm $1 in oraşul Vulcan. Lo vechi. Evidenţiate în această acţiune tatea rechizitelor şi a manualelor
zincii „Nici un tânăr în afara acţiunii sînt organizaţiile U.T.M. de la exploa pentru cursul mediu. O atentie deosebită se acordă azi Draţ<n Esterâ din Romos, raionul S fra d a Tralan V u ia nr. 2 0
de cdle'otiâre a fierului vechi“ l-a tarea minieră, I.G.O. şi şantierul din educării copiilor în spiritul sarcinii O'rălie, Enâcllcscu Aurică din oraşul
mobilizat po tinerii de aici în înde Coroieşti. Datorită condiţiilor noi create, nu De'a' şl Sulbn foăn din Bai-a de Griş, anunfă ţin erea unul
plinirea sarcinilor; ce lo revin fe ia- şi telurilor societăţii noastre. In în- HOiliil Brad, iâr tiblu'l do profesor
ceastă privinţă; I. VASILIU mărul elevilor oare învaţă in diferite vătămîntul de toate gradele, tinere CONCURS
corespondent tul îşi însuşeşte bazele ştiinţei, teh frotaş“ a losl acordat Iov. Ciorned
Sub conducerea' 'organizaţiilor nicii şi îşi formează convingeri ferme, El.abela din Hunedoara, Dumbravă pentru ocuparea posturilor vacante de la birourile
idei care generează sentimente pu Ic-n din Petroşani, Timar Zorinn din cehtTale din Deva:
ternice de dragoste faţă de patrie şi Şneria, Picii Niţu din' oraşul Deva
partid, fată de cuceririle noastrts re ş Moldovnn Viariu din Alini Iulia. — un posf şei serviciu plan pentru care se
voluţionare. Şcoala noastră a deVenit Răspunzând pripi perinanonlo ă Prâi/ăd studii juridice, economice sau matematice;
azi Unul din principalele mijloace de articliilui şi guvernului cadrele di*
educare socialistă şi patriotică a .aclice din regiunea noastră munccsa — un post revizor de gestiuni studii:
copiilor şi tineretului, de pregătire a Al devotament $i abnegaţie pentru' Şcoala medie
dezvoltarea continuă a şcolii noastre,
tinerei generalii pentru desăvârşirea pentru ridicarea măiestriei lor peda Cohfcursttl se va ţine la data de 16 iulie a.c. la sediul între
construirii socialismului şi trecerea prinderii din Devâ.
treptată la comunism. Ea dezvoltă ia gogice, pentru a creşle şi educa un
copii şi tineri morala nOuă, socia tineret biria pregătit pentru viată, Cei care doresc să participe la concurs vor înainta cereri
listă, oare diice la făurirea unor tră înarmat cu temeinice cunoştinţe ieo- scrise pîhâ la data de 10 iulie 1963.
retice, Capabil Să facă faţă fcu tlnsle
sătUri de caracter şi sentimente hob sarcinilor construirii Sociaîistmfltii şi Informaţii suplimentare se pot da la telefon nr. 334 Deva.
le, oa patriotismul, umanismul, spir.
tul de colectiv, disciplina conştient' comiintăibiiiul.
atitudinea comunistă fată de muu1' Do ziua învăţătorului, prilej niinu*
fată de proprietatea obştească, cur1'! nat pentru a trece în revistă succesele
Şi feroismul, cinstea şi modestia, iu' noastre, pentru a cunoaşte . si popii*
torul tovărăşesc, respectul faţă dfcel lariza expefienţa şi stilul ciă muncă
a celor mai. bune cadre didactice;
vîrstnici etc.
Pentru munca lor nobilă, denarfe oamenii muncii din regiunea hoasiră
răspundere, pentru abnegaţia dra urează tuturor învăţătorilor şi prOÎe-
gostea cu care muncesc la eŢareă sorilor mult succes în activitatea lor
completă, de mare răspundere, în
tinérei generaţii, pentru conjbut'a fe'ducârea tineretului şcolar, chemat
entuziastă pe care ö ádiití lâ tţcarŢ a să dudă mai departe opera măreaţă
nivelului de cultgrä al nihScr- în a construcţiei viitorului luminos al
văţătorii şi profesorii Sé buc^ de
respect şi Hdmirâţie, partidul aŢj patriei, oare se făureşte azi sub ochii
PE VALEA SEBEŞULUI.. nOStTU ăcordinduhe ordine şi fdâlii, lui.
Să mâhiiesfăm ţoală grija pentru buna ficienle în organizarea şi desfăşura Popularizarea rezultatelor nu se face mâl just, dacă comuniştii ce se gă
sesc în sectoare hotărîtoare de pro
rea transporturilor, organizatlâ dâ' în rhod operativ. ducţie vor da dovadă de mal multă
iniţiativă creatoare, de strădanie pen
partid din acest sector nu a acţio Aşa cum s-a dovedit, în sectorul tru mobilizarea maselor largi de mun
citori la realizarea sarcinilor de plan,
nat cu combativitate, cu toată răs de transporturi de la Combinatul si rezultatele vor fi mult mai bune.
organizare şi desfăşurare a transporturiloi punderea. Unele din aceste probleme derurgic Hunedoara există posibili Mult mai bine trebuie să-şi orga
au fost dezbătute şi pentru rezolva tăţi de a se Îmbunătăţi activitatea nizeze activitatea Direcţia comer
cială a Combinatului siderurgia din
rea lor s-au stabilit măsuri. Dăună economică, de a se întări munca şi Hunedoara, De felul cum vor munci
oamenii de aici depinde în mare
tor este însă faptul eă multe din viaţa internă de partid, activitatea or măsură şi îmbunătăţirea transportu
In fiecare zi intră şi ies de la Com In ultima vreme, concomitent cu s-au produs uneori deraieri, avarii, de masă primite de <”;re âmbinat măsurile prevăzute a se lua au ră ganizaţiilor do masă. In acest scop rilor. Ei au posibilitatea să organi
binatul siderurgia Hunedoara sute de creşterea Combinatului s-au dezvol acostări. zeze mai bine dirijarea vagoanelor,
vagoane. Unele transportă materii pri tat şi mijloacele de transport. între âu fost defectiîds dir^s la mas doar pe hirtie. Comitetul de se cere însă ca, conducerea acestui să intensifice ritmul de încărcări
me, maşini, utilaje şi în altele se în prinderea a fost înzestrată cu un mare Lucrul cel mai dăunător este insă fronturile de descărcarelnde nu şi descărcări, domenii unde există
carcă metalul, rodul muncii depuse număr de locomotive şi vagoane. âcela că sutele de vagoane ce intră au existat posibilităţi coresp^lo^re partid, al cărui secretar este tov. sector să-şt organizeze mal bine mun destule lipsuri şi probleme nerezol
de sideru-rgişti, care apoi ia drumul Multe din ele nu sînt însă folosite în Combinatul Siderurgic de la Hu de lucru. De asemenea în cTul sec
spre prelucrare la zeci de întreprin şi îngrijite în cele mai bune condi- nedoara hu sînt descărcate la vreme, ţiei de încărcări-deăcărcări, 5a Cum Ilie Tonia, nu a controlat cum se duc ca, să asigure un control permanent vate. In scopul îmbunătăţirii transpor
ţiuni. Locomotivele, în special cele multe dintre ele fiind lăsate zile de-a a dovedit studiul întocmit,u există la îndeplinire aceste măsuri şi nu a şi eficace asupra fiecărui domeniu tului este în acelaşi timp necesar să
deri din ţară. In această direcţie s-au tehnologice, au o utilizare de numai rîndul să formeze, atît în incinta control asupra activităţii hlentlor, tras la răspundere pe comuniştii care de activitate. Tovarăşul ing. Ion Ma- existe o colaborare mai slrînsă, prin
obţinut succese de seamă. Feroviarii 30—40 la sută. întreţinerea vagoanelor combinatului cît şi pe reţeaua C.F.R., au primit sarcini pentru rezolvarea covescu, inginer şef ăl sectorului cipială între unităţile C.F.R. şi unită
de la C.S.H. au lucrat din ce în ce adevărate depozite pe roate. In pe nu există o suficientă îndruge Pen‘ unor probleme. Comitetul de partid transporturi cît şi ing. Ioan Mo-
mai bine. Ei au asigurat în mare mă este de asemenea nesatisfăcătoare. Cu rioada ianuârie-mai, de exemplu, va tru buna Organizare a muii. Nici nu a dat suficient sprijin organizaţii ţile feroviare de la combinatul side
sură intensificarea ritmului de trans prilejul controlului efectuat s-au găsit goanele intrate in Combinatul de la conducerile staţiilor C.F- nu se lor de bază. Din această cauză, multe raru şl Mihai Boteşteanu, li rurgic pentru primirea şi expedierea
vagoane tehnologice şi uzinale cu cu Hunedoara au Staţionat nedescărcate preocupă cu Suficientă rPun9ere din adunările organizaţiilor de bază se cere să fie mult mal exigenţi faţă ritmică a convoaielor de vagoane.
porturi, de încărcări şi descărcări etc. tiile de ungere fără capace, fără ulei zeci de mii de ore aducînd economiei de dirijarea vagoanelor înccate la se încheie fără a adopta măsuri co d'e reiultatelë ce le obţin în muncă
In 1962, de exemplu, volumul de naţionale pagube importante prin locurile de descărcare. Cume poate respunzătoare de îmbunătăţire a mun ceilalţi tovarăşi din conducere, să Folosind experienţa dobîndită pînă
materii prime şi materiale a crescut etc. Deşi există un plan de reparaţii, aceea că nu s-a putut realiza rulajul altfel explica faptul că une vagoa cii economice şi vieţii interne de controleze cu mai multă temeinicie acum, ţinând seama de sriticile şi
in comparaţie cu anul 1957 cu 108 acesta nu este întocmai respectat, lor, nu s-au putut asigura cerinţele ne încâftate cu diferite mteriâle partid. In rîndul muncitorilor fero activitatea ce se desfăşoară zt de zi propunerile făcute cu prilejul recen
la sută. In acelaşi timp a crescut şi Ing. Sebastian PopeScu şi Ghebtghe de transport ale altor întreprinderi zac Săptămâni înşir fără cineva viari munca politică de masă se des în sectoarele de exploatare feroviară tei analize a acestui sector, munci
numărul vagoanelor cu operaţii du din regiune şi din ţară. Este mai ales să Se Intereseze ce se petrei cu ele? făşoară la un nivel scăzut. Pentru şi întreţinere, să se preocupe de fe
Ghioară, care au sarcini în această de neexplicat cum s-au petrecut lucru torii, inginerii şi tehnicienii din trans
ble. S-a îmbunătăţit transportul fe privinţă, n-au dovedit suficientă pre rile în zilele de 17, 18, 19 şi 21 Un vagon încărcât cu pr? de $a‘ salariaţii de la staţii spre exemplu, lul cum este folosit personalul de porturi vor putea să-şi îmbunătăţească
ocupare în rezolvarea problemelor. mai cînd în Combinatul siderurgia din motă ă stat, depildă, măscăreai munoa în viitor, să recupereze în cel
roviar intern. Buna organizare şi des Hunedoara şi pe reţeaua C.F.R. din timp de 44 de 2 ile. Alteori, irijarea în cursul acestui an nu s»a făcut nici deservire din transporturi. Trebuie mai scurt timp rămînerea în urmă a
făşurare a transporturilor are un Liniile uzinale de la C.S.ÎT. nu sînt staţiile vecine âu putut 'sta ore în lor se face la întîmplarO. U vagon
rol deosebit de impPrtânt în întreaga bine întreţinute. Pe unele din ele se şir aproape 2.000 de vagoane nedes- încărcat cu fontă pentru tpătorii o expunere. Organizaţiile de masă în acelaşi timp ea flecare lucrător din planului de reparaţii, întreţineri şl
activitate economică a combinatului. constată diferenţe de nivel, se găsesc carcate. transporturi, să raporteze că sarci
De aceea se şi cere ca acest sector traverse arse sau deburate etG. â fost descărcat la otelăria11' 2- sînt şi ele îndrumate şi sprijinite în această ramură importantă de muncă nile ce 11 s-au încredinţat le înde
să funcţioneze în cele mai bune con- Pentru erearea âoestei sitUciţit o în timp ce turnătorii aşteptaiM le plinesc cu multă «inste.
diţiuni. Din cauza neînlreţinerii corespun mare răspundere poartă Direcţia Co soSească materia primă de carO,eau mod nesatisfăcător. Organizaţiile sin a combinatului siderurgic să dove
zătoare a materialului rulant şi a li mercială a C.S.H. Conducerea acestei absolută nevoie. Nu o dată din.?uza ALEXANDRU CAZACU
Se face oare acest lucru la Combi niilor, precum şi a lipsei de suprave direcţii nu a luat măsuri pentru asi proastei organizări a transport-1 1111 dicale nu s-au ocupat de buna orga dească mult mai multă răspundere activist al Comitetului regional
natul siderurgic Hunedoara? Studiul gurarea unor fronturi de descărcare s-a putut expedia la timp um^jlt,re‘
întocmit în Ultima vreme arată că ghere şi control în exploatare, gra în termen a acestor vagoane. Ca şi prinderi constructoare de ma- ma- nizare şi desfăşurare a consfătuirilor pentru îndeplinirea sarcinilor ce i s-au âl P.M.R, Hunedoara
aici sînt încă mari posibilităţi de îm ficele de circulaţie nu sînt respec altădată, $1 îh- ateste ztu^-feăriurile teria primă de care âVeâu ~entă'
bunătăţire a organizării şi desfăşură tate, fapt care a creat greutăţi sec de producţie. In unele secţii ele se încredinţat. Este în acelaşi timp de
ţiilor productive In realizarea sarci nevoie.
rii transpor lulul, nilor de plan. Tot din această cauză ţin în mod formal. Referatele sînt în datoria organizaţiei de partid să-şi
Deţii au ex istat- şi mai eco de-
unele cazuri generale, scrise pe 2—3 exercite din plin drepturile ce le are,
pagini şi nu aprofundează proble să găsească forme şl metode mal
mele că le ridică munca şi viaţa oa eficiente de muncă organizatorică în
menilor. Prea puţină preocupare a rîndul maselor, care să se reflecte
existat şi pentru buna organizare şi
in înfăptuirea Sarcinilor de produc
desfăşurare a întrecerii socialiste. Evi ţie. Dacă în oadirul acestui sector şe
denţa întrecerii nu este ţinută la zi; vor repartiza- forjele ’ * cel