Page 104 - 1963-06
P. 104
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2646
WKumnsssaa
ULTIMELE ŞTIOI ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE $TIB> Conferinţa pentru dizolvarea Federaţiei La Nasrobi a fost
Rhodesiei şi Nyassalandului inaugurată Universitatea
SALYSBURY 29 (Agerpres). — Presse subliniază că „Roy Welens- Africii răsăritene
In localitatea Victoria Falls con ky, primul ministru federal, pare să NAIROBI 29 (Agerpres).
tinuă lucrările conferinţei cu pri se fi resemnat de acum cu dispari La 28 iunie, la Nairobi (capitala Ke*
vire la dizolvarea Federaţiei Rho ţia federaţiei“. Aceeaşi agenţie rele nyei) au avut loc festivităţile de inau
desiei şi Nyassalandului la care par vă însă' că „Welensky va continua gurare a Universităţii Africii răsări
ticipă reprezentanţi ai guvernului să depună toate eforturile pentru a tene.
Congresul Mondial al Femeilor Ajutor acordat de R.P.D. englez, ai guvernelor din Rhodesia obţine condiţii cit mai bune pentru Luînd cuvlntu! ou acest prilej, Ju-
Coreeană populajiei de nord şi de sud, precum şi ai guvernul, condus de albi, din Rho litfs Nyerere, preşedintele Tanganl-.
guvernului federal. Din partea gu desia de sud“. După cum se ştie, căi, a demascat aotiuntle de discri
vernului Nyassalandului participă guvernul Rhodesiei de sud cere să minare rasială din Africa şi din alto
şs-a încheiat lucrările sud-coreene trei observatori. i se acorde „independenţa“ în de regiuni ale lumii şi a chemat stu
PHENIAN 29 (Agerpres). — Intr-un comunicat dat publicităţii, trimentul intereselor majorităţii denţii universităţii să lupte împotri
după şedinţa din 28 funie, se sub
MOSCOVA 29 (Agerpres). — nă în Consiliul F.D.I.F. au fost alese o pace trainică pentru toate popoare La 28 iunie, Cabinetul de miniştri liniază eă scopul conferinţei este populaţiei africane. va lor. Arătînd că a trece ou vede
La 29 iunie au continuat la Pala ca membre tovarăşele: Sazana Gîdea, le globului pămîntese, deşi ţările al R.P.D. Coreene a adoptat hotărîrea de a „asigura cit mai grabnic şi mai Lucrările conferinţei de la Victo rea aceste acţiuni înseamnă a „re
tul Congreselor clin Kremlin lucră Maria Groza şl Elena Vilcoci. Ca noastre au un nivel diferit de dez „cu privire la acordarea de ajutor metodic transferarea împuternicirilor nunţa la roadele luptei de eliberare
rile Congresului Mondial al Femei supleante in Consiliu au fost alese voltare, deşi ne diferim după ori material locuitorilor Coreei de Sud, guvernului federal guvernelor terito ria Falls sînt urmărite cu atenţie de naţională şi la demnitatea umană“,
lor. In cadrul lucrărilor au continuat tovarăşele: Stana Drăgoi, Ciocan gină socială, vederi politice şi con care suferă din cauza lipsei de ali riale“. In comunicat se arată, de a- populaţia africană din fosta fede Nyerere a subliniat că africanii „nu
discuţiile în cele mai importante Maria, Manolescu Marla. vingeri religioase“. mente şi din cauza calamităţilor na semenea, că s-a căzut de acord asu raţie a Rhodesiei şi Nyassalandului
probleme ale contemporaneităţii. turale", pra creării unor comisii de lucru care cere recunoaşterea drepturilor pot tolera continuarea lor pe con
Eugenie Cotton a citit proiectul In apel se menţionează: „Vrem ei. După cum transmit agenţiile de
Preşedinţii comisiilor formale la apelului adresat de Congres tuturor să lucrăm pentru a Instaura In în Cabinetul de miniştri al R.P.D. Co care urmează să examineze reorga presă, sosirea primului ministru ra tinentul african şi vor protesta gu
Congres au raportat delegaţiilor ac femeilor din toate continentele. Ape treaga lume coexistenta paşnică in reene a hotărît să ofere în mod gra sist al Rhodesiei de sud, Field, a
tivitatea lor şi le-au prezentat reco lul a fost adoptat cu majoritate de tre statele cu orînduiri sociale di tuit concetăţenilor sudeoreeni 100 mii nizarea serviciilor civile ale federa prilejuit o demonstraţie a populaţiei fermitate atunci oînd ele vor avea
mandări in problemele luptei femei ferite, de a obţine dezarmarea ge africane din Victoria Falls, care a
lor pentru dreptul in societate şi . voturi. nerală, totală şi strict controlată, în seki (un sek este egal cu 103,5 litri) ţiei, precum şi repartizarea datoriei manifestat pe străzi scandînd: „Li loc în alte regiuni ale lumii“.
familie, pentru pace, dezarmare şi Delegatele la Congresul Mondial primul rind dezarmarea termonu bertate I". Universitatea îşi va desfăşura ao-
independenţă naţională şi, de aseme cleară“. orez decorticat şi a însărcinat pe pre publice.
nea, pentru sănătate, educaţie şi in- al Femeilor şi-au manifestat năzuin tivitatea sub controlul guvernului
vătămintul copiilor şi tineretului. ţa unanimă de a apăra pentru fe In apel se arată, de asemenea, că şedintele comitetului pentru agricul Referindu-se la poziţia cercurilor
mei „un loc legitim în societate şi cauza dezarmării şi păcii este indiso viitoarei Federaţii a Africii răsărite
In familie, egalitatea drepturilor si tură al R.P.D. Coreene să ia măsuri colonialiste care au încercat prin
ne din oare urmează să facă pa
eficace pentru transmiterea cit mai toate mijloacele să împiedice dizol Kenya, Tanganiaa şi Uganda. '
S-a anunţat apoi că in cursul di îndatoririlor care să ne permită să lubil legată de cauza popoarelor urgentă a acestei cantităfi de orez. varea federaţiei, agenţia France
mineţii au fost alese organele con arătăm pe deplin posibilităţile noas care luptă pentru independenta sa
ducătoare ale Federaţiei Democrate tre, de a participa in toate domeniile Comitetul Special al O.N.U. va discuta
Internationale a Femeilor, Consiliul progresului uman“. naţională.
F.D.I.F., Biroul şi Secretariatul. Eu
genie Cotton a fost din nou alea Noi, reprezentantele a sute de mi In încheierea apelului se spune i problema discriminării rasiale în S.U.A.
să preşedintă a federaţiei. Vicepre lioane de femei — se subliniază In
şedinte de onoare au fost ale apel — am sosit la Moscova din „Noi ne-am unit pentru a pune în Cine livrează armament rasiştilor NEW YORK 29 (Agerpres). populaţiei de culoare din S.U.A., a
se Leonora Andrea Andreen (Sue loate colturile globului pămîntese Agenţia France Presse anunţă că a cerut să apară în fata membri
pentru a împărtăşi din experienţa acţiune toate forţele împotriva pri Comitetul Special al O.N.U. însărcinat comitetului în calitate de cosemna
dia), şi Dolores Ibarruri (Spania). noastră, din temerile şi speranţele cu studierea politicii de apartheid a a unei petiţii împotriva discriminl
noastre şi împreună să vedem ce mejdiei războiului, pentru a asigura sud-africani hotărît la 28 iunie să discute proble rasiale în S.U.A.
Congresul Federaţiei a ales, de a- trebuie făcut pentru a pune capăt o pace trainică pe întregul glob. ma discriminării rasiale în Statele U-
neliniştii noastre şi pentru a tra nite. Comitetul a căzut de acord să Invitaţia comitetului a fost tra
semenea, 11 vicepreşedinte şi 14 duce în viaţă speranţele noastre. Dacă vom dori, viata va triumfa !“. NEW YORK 29 (Agerpres). brie 1962, data adoptării rezoluţiei asculte pe reverendul Martin Luther misă reverendului King, data ini
membre în birou. Congresul a adoptat programul de Comitetul special O.N.U. însărci Adunării Generale O.N.U. care chea King, unul din principalii lideri ai ventiei sale în faţa O.N.U. urm!
„Ne uneşte aceenşi năzuinţă spre activitate a F.D.I.F. F.D.I.F. cheamă nat cu studierea politicii de apar mă ţările membre ale O.N.U. să în să fie stabilită ulterior.
Din partea femeilor din R.P. Romî- femeile de pe tot globul pămîntese theid a ascultat k 28 iunie un raport ceteze furnizarea de armament gu
să-şi unească eforturile pentru atin asupra armatei şi poliţiei sud-africane vernului rasist al Afrioii de Sud.
Recepţie în onoarea ministrului gerea următoarelor scopuri: în care se sublniază că în ultimul
— Pentru traducerea în viată ţ i timp armamentul cu care sînt dotate Pe de altă parte, după cum trans
R.P. Romîne la Paris apărarea drepturilor femeilor ca aceste forte a crescut considerabil. mite agenţia Reuter, la 28 iunie a
mame, oameni ai muncii, cetătene. Potrivit raportului, arată agenţia fost dat publicităţii un apel al Parti
PARIS 29 (Agerpres). — laţiile de prietenie dintre Fra.ţa şi — Pentru apărarea drepturilor tu France Presse, Marea Britanie este dului congresul afrioan din Africa
Biroul grupului parlamentar pen Romînia, ziarişti etc. turor copiilor la viată, bunăstare, principalul furtizor de arme în A- de Sud oare invită Anglia, S.U.A. şi
tru relaţiile de prietenie dintre învătămînt. frioa de Sud, Iar Statele Unite şi Franţa să pună capăt furnizării de
Franţa şi Romînia din Senatul fran Cu acest prilej, Jean Louis V ig er — Pentru pace şi dezarmare ge Franţa au furnizat la rîndul lor acestei armament guvernului Verwoerd. A-
cez a oferit în palatul Luxemburg, a inmînat ministrului R.P. Romîn-» ţări „o oantikte substanţială de ar pelul cheamă, de asemenea, Organi
sediul Senatului, o recepţie în onoa la Paris o medalie a Senatului fran nerală. mament“. zaţia Naţiunilor Unite să intervină
rea ministrului R.P. Romîne la Pa cez şi a rostit o scurtă cuvintare în — Pentru realizarea şi păstrarea pentru a pune capăt „dezmăţului al
ris, dr. Victor Dimilriu. Au partici care a subliniat că grupul parla Preşedintele comitetului, Diallo bilor“ în Africa de Sud.
pat Jean-Louis Vigier, preşedintele mentar pentru relaţiile de prietenie independentei naţionale şi a dreptu Telli, a dat citire unui proiect de
grupului, Jozeaumarigne, vicepreşe dintre Franţa şi Romînia din Sena rilor democratice. scrisoare car« Invită guvernele celor Referindu-se la lucrările comitetu
dinte al Senatului, reprezentanţi ai tul francez va depune şi în viitor trei ţări să comunice comitetului in lui, agenţia Associated Press subli
Ministerului Afacerilor Externe, se loate eforturile pentru înţelegerea In încheierea Congresului, Euge formaţii asupra armelor livrate Afri niază că membrii acestui comitet şi-au
natori, un grup de deputaţi membri şi prietenia dintre cele două ţări. nie Cottor a rostit un vibrant cu- cii de Sud ci începere de la 6 noiem- exprimat nemulţumirea faţă de pozi
ai grupului parlamentar pentru re A răspuns dr. Victor Dimitriu, mi yînt adresat femeilor, chemîndu-le ţia reprezentantului permanent al
nistrul R.P. Romîne la Paris. la lupta pentru pace, pentru ferici S.U.A. la O.N.U., Adlai Stevenson,
rea copiilor.
oare, fiind invitat să preoizeze punc
Declaraţiile lui Couve de Murville tul de vedere al guvernului Statelor
Unite în problema discriminării ra
PARIS 29 Agerpres). de a tine degetul pe trăgaciul armei siale din Africa de Sud, s-a mărgi
In cadrul urni interviu televizat La nucleare franceze ca răsplată pentru nit să facă o declaraţie verbală, for
28 iunie ministrg afacerilor externe acceptare« de către guvernul de a mală. Agenţia relevă că membrii
comitetului au hotărît să ceară lui
Rezolutii adoptate de Organizaţia al Franţei, Couv» de Murvtw- Bonn a propunerii franceze“.
pronunţat din r —“
Intentis Franţei de a crea o ase- Stevenson ca guvernul S.U.A. să-şi
Internaţională a Muncii uniuni politice nenea uniune cu concursul Bonnului exprime poziţia într-un document
afirmînd totoda ntimpinâ mari greutăţi din partea scris. Un purtător de cuvînt al dele
Itor ţâri vest-europene. După cum se gaţiei Statelor Unite a declarat că
GENEVA 29 (Agerpres). Morse, care urmează să se întîlneas- un fel de argu ie, partenerii mai mici ai Franţei .,nu ştie cînd va putea fi dat curs
La 29 iunie Consiliul de adminis că cu secretarul general al O.N.U. I să se acorde E
traţie al Organizaţiei Inteniaţoinale U Thant, „pentru a-1 face cunoscute ' răspundere holă n cadrul Comunităţii Economice Eu acestei cereri“.
a Muncii (O.I.M.) s-a întrunit din părerile exprimate la conferinţă pre de apărare, în s| gene (Piaţa comună) — ţările Bene- CL» *'•»I»*»
n.ou pentru a încerca, după cum re cum şi cele ale Comiţetuliii Executiv clear“. lului precum şi Italia, îngrijorate
latează agenţia Reuler, „să ajungă' in problema politicii de apartheid du instaurarea dominaţiei frânco-vest- O nouă „fugă" a aurului
Urmărind să <
la un acord definitiv în problema să de guvernul sud-african“. Germaniei occide mane în cadrul Pieţei comune au din S.U.A.
Cea de a treia rezoluţie cuprinde
acţiunilor ce urmează să fie între hotărîrea ca ia următoarea sesiune uniune politică iMat pînă în prezent orice încer- NEW YORK 29 (Agerpres).
prinse împotriva Republicii Sud- a O.I.M. să fie discutate amendamen joace rolul de hi ale partenerilor lor majori de a Potrivit raportului Băncii federale
tele la statutul organizaţiei „pentru Murville a lăsat s rea o Uniune politică între cele de rezerve din New York, stocul de
Africane. cum scrie agenţia
Agenţia France Presse anunţă că a da astfel posibilitatea acestei or aur al Statelor Unite a scăzut în
ganizaţii să atingă obiectivele din re decurs de o săptămînă (pînă la 26
după lungi discuţii, consiliul a adop zoluţia adoptată în 1961 cu privire nia occidentală ar state. iunie) cu 65 milioane dolari. Potrivit
tat cu o majoritate de voturi irei la politica de discriminare rasială agenţiei France Presse, această nouă
dusă de guvernul sud-african. După R.F.G. i ijine aderarea fugă a aurului din Statele Unite ri
rezoluţii. cum se ştie, în 1961 a fost adop comună dică la 245 de milioane de dolari
Prima rezoluţie prevede excluderea tată o rezoluţie potrivit căreia Re A suma pierderilor de aur ale tării de
publicii Sud-Africane t se cerea să ntre Anglia şi cei şase, în care la începutul anului curent.
Republicii Sud-Afrioane de la întîl- părăsească O.I.M. dacă nu abando LONDRA 29 (Ag. ele mai bune forme ar trebui
nirile Organizaţiei Internationale a nează politica de apartheid. Agenţia Reuter r găsite cit mai curînd posibil“, Aspect al politicii segregaţio-
raţie a ministrului ată, ministrul de externe vest- niste in localitatea Birmingham
Muncii. (Alabama, S.U.A.).
Cea de a doua rezoluţie prevede al a reamintit chemarea adresă
rieriior vest-europeni din a- Poliţiştii arestînd o femeie de'
cătuirea unei delegaţii speciale in ilantică — să rămînă alături culoare. Ea este tîrîtă cu bru
trunte cu directorul general David >le Unite atît în domeniul talitate spre duba poliţiei, care
:ît şi economic şi militar. o va transporta la închisoare.
german, Gerhard S
P reşed in tele S.U .A . a so sit acesta a subliniat c
să sprijine aderarea
în A nglia comună.
După cum se şti<
LONDRA 29 (Agerpres). — plan intern consecinţe foarte grave truniri ale diferitei« Trei ani de Ia proclam area Nemulţumirea congolezilor fată
Preşedintele Kennedy, şi-a înche Pieţei comune, prob! situaţia în eare se află tara lor
iat vizita în Irlanda şi a sosit sîm- pentru guvern. gliei a dat naştere independentei Congoului 3 ani de la proclamarea independ
bătă în Anglia unde va avea con Presiunile americane pentru a im tradictorii furtunoas tel, creşte. De altfel, chiar o m
vorbiri eu premierul Macmillan şi tudinii Franţei de a de-a treia aniversare a din Washington, Bruxelles, Paris şi străine din Katanga continuă ca şi parte a parlamentului congolez i
eu alte oficialităţi engleze. pune participarea Angliei la crea ric includerii Anglii independentei Congcu- Londra. pînă acum să acorde separatiştilor nemulţumită de politica Internă
Printre problemele care vor fi dis rea forţelor multilaterale N.A.T.O. teja interesele monc în ţară continuă să ră- subvenţii importante, stimulînd în externă a guvernului central Ac
cutate la întîlnirea anglo-americană intîmpină rezistentă. Un grup de 200 ze, adresîndu-se Fee Sub paravanul O.N.U. în Congo felul acesta activitatea lor scizlo- la. Numeroşi deputaţi îl acuză
vă fi planul american de creare a de deputat! conservatori l-a comu mane a Industriei 6id e. Manevrele neocolonia- s-a efectuat pe etape o operaţiune nistă. In ultima vreme monopolurile şeful guvernului că a reorgan
forjei multilaterale atlantice. Pozi nicat primului ministru Macmillan Iurgice, Schroeder a văluire sărora guvernul menită să transforme această ţară americane au cucerit poziţii serioase cabinetul , din iniţiativa putei
ţia britanică fată de acest plan a că, dacă cu prilejul convorbirilor pe vrea sau nu poate să le într-un domeniu al monopolurilor in în Congo şi contribuie la menţine străine“. Grăitor pentru starea
fost făcută cunoscută la convorbiri care le are cu Kennedy s-ar lua o rerea noastră, în Pii ccentuarea regionalismu- ternaţionale. „Operaţiunea“ nu a rea încordării din această tară. spirit existentă în parlament şl c
le pe oare le-a avut vineri secre hotărîre definitivă in privinţa for llimul an numărul pro- fost simplă şi a dus uneori la ma în tară, este şi recentul vot în
tarul de stat Dean Rusk cu miniş goleze s-au înmulţit de nevre contradictorii. Dar lucrurile Un alt aspect caracteristic pentru blerna imunităţii parlamentare f
tri ai Cabmetului englez pentru ţei multilaterale, aceasta ar atra bule să continuăm o apar acum tot mai elare. In politica situaţia din Congo este reapariţia Antoine Gizenga, continuatorul
pregătirea convorbirilor Kennedy- — înmulţirea dificultă- lor fată de Congo, puterile colonia foştilor colonialişti belgieni. Aceştia zei lut Patrice Lumumba. Rei
ge abţineri masive eu prilejul dez siderare e Angliei c ce de tot soiul, iată cî- liste, şi în primul rînd S.U.A., ur nu numai că-şi recapătă acum unele
baterii de politică externă din Ca- . blemele care frămîntă măresc menţinerea în această tară din vechile posturi în economie, ale dind Iul Gizenga Imunitatea f
mera Comunelor care va avea loc | venit In viitor. Acea iră. a vechilor rînduieli sub o firmă cărei chei nu le-au scăpat nicioda mentară, parlamentul congolez <
nouă. Aşa-zisul plan Marshall pen tă total din mină, dar revin şi ca implicit un vot de blam atitudinii
săptămîna viitoare. schimb constant de | ‘.ea se explică în pri- tru Congo este o formă de redistri instructori ai armatei lui Mobutu. guvernului Adoula.
n amestecul neîncetat buire a influentei puterilor occiden Planurile de instruire a armatei con
Maemillan.. „U.S. Steel Corp.“ îşi va restrî ilor şi neocolonialişti- tale în fosta colonie, un instrument Congoul continuă să clocotească.
Citind surse competente, cores !e interne ale Congou- al neocolonialismuiui. Recent s-a a- goleze de către instructori belgieni, Nu numai persoane luate izolat, ci
i se ştie, la 30 iunie nuntat eă separatistul Chombe a canadieni şi americani urmăresc de Si partide întregi îşi schimbă orien
pondentul agenţiei UPI la Londra producţia odamării independei- plecat în Europa unde intenţionează fapt transformarea acestei armate în- tarea. Printre muncitori, funcţionari
relatează că la convorbirile dintre ri, a fost format un să se stabilească pentru un timp. Cu şi ţărani au loc importante depla
; de Patrice Luraum- citeva zile înainte a declarat că el tr-un apendice al blocului agresiv sări sociale. Toate păturile popu
Kennedy şi Macmillan acesta din NEW YORK 29 (Agerpres). o urmare a cumpărării a fost şi rămine „preşedintele Ka- N.A.T.O. laţiei sînt cuprinse de un proces de
urmă nu va angaja Anglia în mod Societatea „U. S. Steel Corp.* a oţel in primele luni a ucura de încrederea tangăi“. Cu alte cuvinle, deşi silit înţelegere a cauzelor evenimentelor
ferm fată de proiectul preşedintelui anun(at la 28 iunie că va închide două de teama unei greve ( i nu ar fi fost lanţul deocamdată să se retragă din „ser Nivelului de viată extrem de scă tragice care s-au abătut asupra tării
Kennedy de creare a viitoarei forte. din marile ei uzine siderurgice din lor americani. Marile c viciul activ“ el rămine mai departe
Agenţia France Presse subliniază că Pittsburg „din cauza lipsei de co te au dus la o „invior violentelor colonia- o rezervă, gata oricînd să-şi reafir zut al poporului congolez, urmare a lor. Poporul congolez înţelege că
la Londra această hotărîre este jus menzi“. Potrivit agenţiei U.P.I., un triei siderurgice din S.U i cu provocarea ka- me veleităţile scizioniste. Nu trebuie îndelungatei dominaţii colonialiste, ceea ce este favorabil monopoluri
tificată pe planul politicii interne de purtător de cuvînt al acestei socie previziunile economiştii •minînd cu asasina- lor, este defavorabil intereselor na
următorii factori: 1) nici o hotărîre tăţi, cea mai mare producătoare de care au subliniat că o ba şi ’ a multor to- să ai talente deosebite de ghicitor pen nu i-a fost pus capăt. Exploatarea tionale a'e Congoului. Manevrele co
nu poate interveni înainte de dezba oţel din Statele Unite, a declarat că cerea valului de comen i ai săi, cu arestn- tru a-ţi da seama cine stă în spa colonialistă şi neocolonialistă, care-şi lonialiste şi intrigile de tot felul au
terea de politică externă din Came drept urmare a acestei hotărîri ur dustria siderurgică din tele acestei atitudini a lui. Politica continuă pasul, adînceşte mizeria costat scump poporul congolez, dar
ra Comunelor programată pentru mează să fie stinse 11 furnale şi un veni ia o producţie re ea lui Gizenga nu de scindare a Congoului convine a- celor 14,5 milioane de congolezi. O în acelaşi timp i-au arătat care sînt
marlea şi miercurea viitoare; 2) ti- să se adeverească. :ă poporul ar fi reu- adevăraţii duşmani ai independenţei
nînd seama de starea de spirit a mare număr de muncitori vor rămine condiţii, după cum numitor cercuri occidentale care sînt imagine asupra acestei situaţii ne-o
ron Age“, producţia eolonie belgiană interesate în menţinerea dezmem dă buletinul statistic congolez. Potri Congoului.
unui număr mare de parlamentari o fără lucru. Durata închiderii celor s-a aflat în primele ţ repede viata pe brării Congoului, ceea ce le-ar per Lupta poporului congolez pentru
baza libertăţii, a vit datelor din acest buletin, venitul
hotărîre imediată ar putea avea pe două uzine nu a fost definită. ependentei de stat. mite să exploateze şi pe mai de o independentă reală, grevele, de
parte această tară şi în primul rînd mediu anual al unui congolez echi
Agenţia U.P.I. relevă că închide lui cu 4 milioane toi vrelor neocolonia- valează cu 456 lei, sau cam un leu monstraţiile şi mitingurile vorbesc
găsim în planurile bogăţiile minerale uriaşe ale Katan-
R.A.U. a rupf relaţiile rea celor două uzine siderurgice este normală. la Gale de mono- găi. Ultima dare de seamă a compa şi 25 de bani pe zi. Preturile cresc de la sine despre hotărîrea sa de a
ite în frunte cu niei „Union Miniere“ publicată la vertiginos. Subnutriţia, plagă bine
diplomatice cu Portugalia Incendiu uriaş la Rio de Jat tgleze, franceze şi sfirşitul lunii trecute constituie o cunoscută de pe vremea dominaţiei deveni stăpîn în propria tară, de a
dovadă edificatoare că stăpînii aces colonialiştilor, continuă şi în pre
CAIRO 29 (Agerpres). RIO DE JANEIRO 29 (Agerpres). persoane izgonite din împiedioa dezvol- dispune de imensele bogăţii ale sub
După cum transmite agenţia M.E.N., In dimineaţa zilei de 28 iunie în rioare care erau cupi :e republici afri- tei companii tind să folosească în zent. Regiuni întregi sînt bîntuite de
R.A.U. a rupi relaţiile diplomatice cu cartierul de afaceri din Rio de Ja flăcări au fost blocate ipendentei şi pro- foamete. Tuberculoza, malaria şi solului congolez. Poporul congo
neiro a izbucnit un puternic Incen dirii, unde un elicopter continuare greutăţile interne ale
Portugalia. diu, la etajul 27 al clădirii „Serra cări să le salveze. Pin mentinerii doml- dezinteria fac ravagii. Cresc rîndu- lez mai are de dus încă o luptă
Această măsură a fost luată de că dor“. Flăcările care au pornit din- după cum menţ onează a : bogat teritoriu, Republicii Congoleze. Companiile
tr-un laborator de filme, situat la organizatorii tra- rile şomerilor, în special la Leo grea împotriva manevrelor colonia
tre guvernul R.A.U. în conformitate acest elaj, a cuprins cele patru etaje stabilit încă cu precizie
cu rezoluţiile adoptate de conferinţa superioare, peliculele cinematografice nt şî beneficiarii poldville. In schimb societăţile străi liste şi néocolonialiste dar nu în
şefilor statelor şi guvernelor africa alimentînd flăcările. Potrivit agenţiei timelor. ne, „Union Miniere“ şi altele, obţin
ne care a avut Ioc în luna mai şi France Presse, trei femei, un tînăr şi Agenţia France Presse ii neocolonialiştii profituri uriaşe. cape îndoială că în cele din urmă
care a hotărit că statele africane trei pompieri şi-au găsit moartea să
independente trebuie să rupă rela rind sau căzind de la etajul 23 ai eforturile pompierilor de cauza lui dreaptă va triumfa.
ţiile politice, diplomatice şi consulare zgîrie-norului, in timp ce încercau cendiul au fost îngreuni
cu guvernele Portugaliei şi Republi să coboare pe frînghii. Circa 20 de de apă de care suferă or. I. DRĂGUŞANU
cii Sud-Africane şi să declare boico nele pompierilor erau o
tarea economică a regimului lui Sa- transporte apă de la o
Iazar, care duce un război colonial lanţă de incendiu.
in Angola,
Redacţia si adminis traţla 6 Martie nr, i. Teleion 188, 189, 15, 674. Taxe plătit r,ufta aprobării DIreo {lei Generala P.f.TJR. nr. 263.328din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
