Page 11 - 1963-06
P. 11
Nr. 2623 CíiUMUL SOCIALISMULUI PAU. ţ
emaszOTnnroi^snzismraiBKíaifilSBi soBuesasKiBr-ji
EI=II=li=ll= 11= 11= 11= 11= pentru procurarea lui. Prin buna PREŢUL DE COST POATE Pe dealurile însorite din preajma
II îndrumare şi controlul efectuat a- comunelor Basarabi, Techirgliiol,
In primele patru luni ale a- supra transportului din subteran, S; FI ŞI MAI MULT REDUS Agigea, Greci şi altor localităţi
locurile de muncă sînt aprovizio din regiunea Dobrogea, înfloreşte
cestui an, colectivul de munci nate la timp şi cu vagoneta goa Faptele au arătat că atunci clnd în fiecare an în primele zile ale
le, ceea ce permite evacuarea con lunii mai o floare rară, deosebit
tori, tehnicieni şi ingineri de la tinuă a minereului din fronturile a existat preocupare preţul de cost de plăcută la vedere şi de însem
de lucru. nătate ştiinţifică: bujorul de stepă
E. Ai. Deva a obţinut rezultate al minereului extras a fost simţi (Paeonia Tenuifolia L). Planta —
Maiştri ca Iosif Stahnic, Petru cu tendinţă de dispariţie — este
frumoase în producţie. Luptînd Petreanu, Liviu Mircea şi alţii, pe tor redus. Exemplul cel mai conclu caracteristică stepei pontice (din |
nordul Mării Negre, sudul Ucrai
pentru îndeplinirea ritmică fi la lingă asigurarea locurilor de mun dent este luna aprilie cînd s-au în nei) care dăinuieşte pe aceste me
toţi indicii a planului de pro că cu materialele necesare, s-au leaguri din perioada călduroasă
preocupat îndeaproape de îndru registrat economii de peste 60.000 postglacială, adică de aproximativ
ducţie, minerii deveni, mobili marea tehnică a echipelor din sub 10.000 de ani. Bujorul de stepă face
zaţi de comunişti, au sporit pro ordine. Aceasta a făcut ca timpul iei, faţă de 96.000 lei cit s-a rea parte din familia ranunculaceelor.
de lucru să fie mai bine folosit, Este o plantă perenă, cu tulpină
ductivitatea fizică a muncii cu să crească cantitatea de minereu lizat în tet cursul trimestrului L aeriană ierboasă, neramificată,
5.7 la sută, înregistrînd în luna extras i în acest fel minerii au reu înaltă de 10—15 cm., în pămînt
aprilie o creştere de 2,9 la sulă şit să trimită la „ziuă“, în primul Depăşirea în primele trei luni ale avînd un rizom în parte lignifiat,
faţă de cea realizată în primul trimestru o însemnată cantitate de ai rădăcini advenlive fibroase, cu
trimestru. Aceasta a făcut să minereu peste plan, iar în luna a- anului a unor consumuri specifice, unele îngroşări tuberiforme carac
crească şi cantitatea de mine prilie să-şl îndeplinească sarcinile teristice care, prin rezervele nutrh
reu extras; in primul trimestru planificate în proporţie de 103,8 la ca de exemplu, la explozivi şi ma tive pe care le conţin, determină
planul a fost îndeplinit în pro sută. dezvoltarea şl înflorirea timpurie
porţie de 102.5 la sulă, iar în teriale de iniţiere, arată că nu s-a a clanţei.
luna aprilie în proporţie de Cu toate acestea, minerit întlm-
103,8 la sulă, calitatea lui fiind pină greutăţi mai ales din cauza făcut încă totul pentru ca preţul In Dobrogea, în rezervaţia „Fîn-
simţitor îmbunătăţită. lipsei de oţel de sfredele, care nu tîniţa" de la Basarabi, declarată
se găseşte In depozitele exploată de cost să fie redus. De asemenea, monument al naturii, se găseşte
rii. Serviciul de aprovizionare din o formă unică în lume de bujor de
cadrul Trustului minier Deva, sare în locurile de muncă din care s-a stepă (Paeonia Tenuifolia L. F.
are legături directe eu furnizorii, Brevifolia Borza) a i segmentele
nu s-a ocupat In suficientă măsu extras minereul, este îngropată în (laciniile) frunzelor în majoritate
ră de procurarea acestui material, iiliforme, de cel mult 1 mm.
n-a urmărit operativ felul în care rambleu o mare cantitate de lemn wt;im-pmimimlm1!!1!mS1
furnizorii se achită de sarcinile In ţara noastră, bujorul de ste
contractuale. Aceasta se răsfrînge de mină. Este adevărat că s-a în pă se mai găseşte în rezervaţia Minerii s-au obişnuit să primească utilaje ale căror reparaţii au fost bine executate la U.R.U.M. Pe
asupra muncii minerilor, care în- ştiinţifică de la Zaul-de-Cîmpie din troşani. Printre cei care au executat lucrări de cea mai bună calitate se numără şi lăcătuşii Vasite Holingher
timpină greutăţi din cauza lipsei cercat răpirea lemnului, dar fată centrul Ardealului şi Ia „Eîntîna şi Simion Benea. de la secţia reparaţii mecanice.
de sfredele. Pentru rezolvarea a- fetei" din nordul Banatului, întîl-
Un obiectiv de seamă care a cestei deficienţe de aprovizionare de cantitatea folosită în trimestru] nindu-se frecvent în zona stepelor IN FOTOGRAFIE: Lăcătuşii Vasile Holingher şi Simion-Benea executînd lucrări de montare a angrena
stat în permanenţă în atenţia se cer măsuri imediate din partea europene ale U.R.S.S., de unde a jelor pentru acţionarea lanţului elevator de mină.
minerilor aflaţi în întrecere so Trustului minier Deva. I, cei 60 m.a recuperaţi sînt sub ajuns in perioada călduroasă post
glacială în tara noastră, în cîteva In o r a ş u l n o u C ă la n
CALITATEA — OBIECTIV posibilităţi. localităţi din R.P. Bulgaria şi în
nisipăriile de la Del'olat (R-S.F.
cialistă a fost reducerea preţu PRINCIPAL Consumul de lemn de mină poa Iugoslavia).
lui de cost. Cei peste 150.000
lei economisiţi în primele patru Calitatea minereului extras a stal te fi redus prin introducerea sus Printre colectivis
luni ale anului, din care 60.000 in permanenţă în atenţia colecti tele fruntaşe care
vului de muncă. Experienţa anilor ţinerii mixte In abataje. Cadrele lucrează in sectorul
trecuţi a demonstrat că o exploa zootehnic al G.A.C.
tare neraţională a zăcămîntuiui duce tehnice şi inginereşti trebuie să din Şoimuş, raionul
la scăderea conţinutului în metal llia, se numără şi Hi§|
în luna aprilie, demonstrează a minereului extras. De aceea, la se ocupe mai mult, in mod crea tov. Ileana Gabor.
preocuparea întregului colectiv indicaţia comitetului de partid, con
pentru a da patriei nu numai ducerea exploatării a luat din timp tor, de problema reducerii consu Acord'md o mare >
minereu cît mai mult şi mai măsuri pentru o exploatare cît mai atenţie îngrijirii Io-
raţională a zăcămîntuiui de mine mului de lemn de mină, să studie tului de porci pe
reu. Aceasta a făcut ca minereul care îi are în'pri
extras să nu mai prezinte variaţii ze cu atenţie posibilităţile de fo mire. sporul în gre- -„?>'
mari în conţinut, să fie menţinut utatc înregistrat la NN N
bun, ci şi mai ieftin. la nivelul stabilit de probarea ză losire a înlocuitorilor lemnului la pureci şi prolificita
cămîntuiui. Pe lingă aceasta, prin tea scroafelor se |
” 11= 11= 11=11 ll=H==||= grija minerilor şi mats.rilor de a susţinere şi a recuperării lui din menţin ridicate.
nu introduce în minereu sterilul
provenit din rambleerea vechilor abataje, fără a fi însă încălcate
locuri de muncă, calitatea mine
PRODUCTIVITATEA MUNCII — reului extras a fost îmbunătăţită normele de tehnica securităţii mun
prin efectuarea corectă a vetreior
IN CONTINUA CREŞTERE podite din abataje, prin ocolirea cii. Sarcina reducerii preţului de
zonelor de steril interrelate în mi
nereu. Mineri ca Mircea Bolar, Con cost trebuie să constituie o preo
stantin Popa, Petru Stancău şi alţii,
In timpul care s-a scurs din a- sînt binecunoscuţi pentru grija cupare permanentă care să stea
cest an, întrecerea socialistă desfă cu care execută lucrările de podi-
şurată între minerii din abatajele re a velrelor şi de susţinere a lo mereu in atenţia întregului colec
exploatării a cunoscut un ritm viu. cului de muncă. Eforturile mineri
susţinut. Minerit s-au străduit să lor pentru îmbunătăţirea caliiătii tiv. Practica lunii aprilie a demon cetat. Blocurile svelte, cu o linie mo bine îngrijit, iar în jurul lui să exis grijesc locuinţa sau nu-şi achită la
trimită la „ziuă“ cît mai mult mi minereului s-au dovedit a fi rod dernă, au primit pînă acum sute de te zone verzi, locatarii participă la timp obligaţiile faţă de stat. Gru
nereu, să sporească continuu pro nice. strat că preţul de cost poate fi .şi locatari. In prezent se lucrează de zor acţiunile de muncă patriotică. pele de parlid la rîndul lor n-au con
ductivitatea muncii. la construcţia a noi blocuri. Abia da trolat îndeaproape activitatea comi
Rezultatele obţinute în ceea ce mai mult redus, că sînt încă rezer te în folosinţă, acoto unde se mani Un aport preţios la îngrijirea şi tetelor de bloc, nu le-a ajutat pe a-
Buna organizare a locurilor de priveşte calitatea minereului tre păstrarea fondului de locuinţe, în cestea la mobilizarea locatarilor la
muncă, folosirea din plin a maşi buie îmbunătăţite şi mai mult prin ve interne nevalorificate. festă spiritul de bun gospodar, în ju frumuseţarea şi buna gospodărire a acţiunile de înfrumuseţare a blocu
nilor şi utilajelor din dotare, a executarea corectă a vetreior podi blocurilor, şi-l aduc grupele de partid rilor şi terenurilor din jurul lor.
timpului afectat pentru lucru, apli te din abataje de către toate echi ¦ ¦aaoaaa nnnnnnnn rul blocurilor apar spaţii verzi, ron- organizate pe blocuri. Nu de mult, din
carea cu succes a metodei de ex pele de mineri, printr-o îndruma iniţiativa grupelor de parlid de Ia In iiecare grupă de partid sînt co
ploatare a minereului în abataje re atentă şi un control riguros ai i a r» a n o ¦ aa n n n a a c »a douri ai flori, se sădesc pomi or munişti buni, apreciaţi la locul lor de
cameră descendente cu dirijarea calităţii lucrărilor executate în fron obţinute în pro- "¦ blocurile nr. 1,2 şi 3 U.V.C., locaiarii muncă. Ei n-au primit însă sarcini
presiunii prin surpare, au făcut ca turile de lucru. nB namentali. Animaţi de dorinţa ca bio- au fost mobilizaţi la zugrăvirea holu concrete din partea grupei de parlid
în primul trimestru al anului să «’ Rezultatele rilor, curăţarea scărilor, prestîtid mul de a se îngriji de unele probleme
se înregistreze un spor al produc te ore de muncă patriotică. De-a lun ale activităţii obşteşti, cum ar î i : în
tivităţii muncii de 5 procente faţă ducţie de muncitorii, tehnicie- *>" gul străzii pe care sint construite
de sarcina planificată. blocurile U.V.C. se întind zone verzi, grijirea fondului de locuinţe, păstra
»* nii şi inginerii Exploatării mi- sînt plantaţi pomi ornamentali care
Dar în consfătuirea de produc dau un aspect plăcut, recreativ. Ame rea în bune condiţiuni a instalaţiilor,
ţie care a avut Ioc la sfirşitul tri niere Deva pot ii îmbunătăţite. «” najarea, precum şi îngrijirea atentă achitarea Ia timp a chiriei etc. Nici o
mestrului, minerii au arătat că n-au
fost folosite toate rezervele inter Este nevoie de mai multă “¦ a acestora, atestă spiritul de buni grupă de partid nu şi-a întocmit un
ne, că utilajele (perforatoare, va- gospodari a locatarilor de aici. Gru plan de muncă în care să fie prevă
gonete de front ş.a.) nu sînt bine ,» preocupare pentru introducerea =“ pele de partid de la aceste blocuri zute sarcini concrete pentru membrii
folosite, că din cauza lipsei de va- precum şi acelea de la blocurile B, şi candidaţii de partid, anumite ac
gonete goale se întîmpină uneori tehnicii noi în producţie, a .a C şi D punct, împreună cu comitete ţiuni la care urmează să fie mobi
lizaţi toţi locatarii.
greutăţi. Propunerile pe care le-au „¦ metodelor de exploatare de ¦>“ le de bloc, desfăşoară în rîndul lo
făcut au arătat că rezultatele mun catarilor o susţinută muncă de edu O mare vină pentru activitatea ne-
cii pot fi mal bune, că productivi mare productivitate. Mai sînt caţie cetăţenească pentru achitarea la satisfăcătoare a grupelor de parlid
tatea poate creşte şi mai mult. Mă timp a chiriei, pentru îngrijirea lo pe blocuri îi revine Comitetului oră
surile luate de conducerea exploa ¦"o¦*, încă rezerve interne insuit- B"%„>a,9 cuinţei, îi mobilizează la acţiuni de şenesc de partid Călan. De anul tre
tării, la indicaţia comitetului de cient valoriiicate în ceea ce înfrumuseţare şl curăţenie.
partid, pentru buna organizare a priveşte folosirea integrală a cut, cînd au fost organizate grupele
Analizînd munca concretă ce o de parlid pe blocuri in oraşul nou din
transportului în subteran, pentru ", timpului de lucru, a maşinilor desfăşoară cele 38 de grupe de partid Călan, au fost ţinute doar două in
evitarea întîrzierilor în transportul pe blocuri, se constată insă că mul struiri Ia care au participat un nu
personalului, punerea Ia dispoziţia «“ şi utilajelor din dotare. Une- te din ele nu desfăşoară o activitate măr mic de organizatori de grupe de
minerilor a sculelor necesare prin susţinută, permanentă. Dacă vizitezi parlid. Mulţi dintre aceştia, nici nu-şi
crearea unei magazii de scule în ori, din cauza defecţiunilor in »” blocurile garsonieră 1, 2, 3, 4 şi 5 ră- cunosc atribuţiile, fapt ce face ca ac
subteran, au dat posibilitatea unei mîi cu o impresie neplăcută. Intre tivitatea lor să fie redusă.
>L organizarea transportului, mi- aceste blocuri nu s-au amenajat spa
mai bune folosiri a timpului de ţii verzi, rondouri cu flori, multe a- Pe viitor, Comitetul orăşenesc de
lucru. "¦ nerii întîmpină greutăţi în a- n" partamente nu sînt îngrijite. Aseme partid Călan, va trebui să acorde o
nea aspecte se întîlnesc şi Ia blocu mai mare atenţie activităţii ce o des
Atît organizarea judicioasă a e- % provizionarea cu materiale şi rile nr. 4 bară IL, I punct etc. făşoară grupele de partid pe blocuri,
chipelor şi brigăzilor, în care fie să Ie îndrume ca ele să se preooipe
cărui miner i-au revenit sarcini “¦ vagonete goale, consumul de o" Comitetele de blocuri nu vădesc cu mai multă competenţă de creşterea
precise, cit şi folosirea din plin a preocupare faţă de această stare de
utilajelor şl reducerea timpului ne % materiale, în special explozivi, “a lucruri. La multe blocuri nu se ţin răspunderii locatarilor pentru păstra
productiv, au făcut ca în luna apri şedinţe cu locatarii în care să fie rea în cele mai bune condiţii a fon
lie productivitatea muncii să creas ,¦ este mare, fapt ce diminuea- B* criticaţi acei cetăţeni care nu re.s- dului de locuinţe proprietatea statu
că cu 7,19 la sută faţă de sarcina lui.
planificată. La acest frumos rezul ¦“ ză rezultatele obţinute în re- "«
tat şi-a adus contribuţia întregul S. CERBU
colectiv al sectorului II (şef de ducerea preţului de cost.
sector tov. Ing. Tiberiu Corinda).
", Aceste neajunsuri pot îi in- Q°
Rezultate deosebite au obţinut bri
găzile conduse de Ladislau Ghe- "aa lăturate prinlr-o îndrumare şi o%n"
zan, Constantin Manoliu, Marian mai competentă a echipelor.
Iulian şi altele, care şl-au îndepli
nit cu regularitate planul la ex "n¦", prin efectuarea unui control rn”",
tracţia de minereu în proporţie de riguros al îndeplinirii sarcini-
105-106 la sulă.
"¦a, lor. au demon- <n»?!l
Rezultatele obţinute trebuie nu Minerii din Deva
numai menţinute ci dezvoltate şi
pe mai departe, prin descoperirea sirat prin fapte că sînt hota- “B
şi valorificarea altor rezerve inter
ne, prin ridicarea pe o treaptă mai "a rîţi să-şl îndeplinească ritmic n"
Înaltă a întrecerii socialiste,
şi la toţi indicii sarcinile pla- ",
nulul de producţie. Ei trebuie
«¦ ajutaţi îndeaproape, îndrumaţi
¦* cu pricepere de către maiştri n“
“¦ şt tehnicieni, principalii orga- %
¦* nizatori ai procesului de pro-
!j» ducţie. *"
»! S. POP
IN RAIONUL HAŢEG
Raionul Haţeg eferă condiţii deo cu peste 1.600 capete bovine, aproa IE Y A deci cu lipsa de materiale. Ea se conducerea gospodăriei o manifestă
sebit de favoiabile creşterii anima pe 5.600 ovine şi 2.700 porcine. daloreşte slabei preocupări pe râie faţă de această problemă.
lelor. Unităţile agricole de aici dis
pun de 32.804 ha păşune şi 22.793 Cum e şi firesc, in scopul adă tia s-au angajat să sprijine aciiunea Avînd procurat, îndeosebi din re Pînă la toamnă nu mai e prea mult!
ha fineţe nalurale, colectiviştii sînt postim acestora pe timpul iernii, vor întreprinsă pentru ridicarea construc surse locale, o mare parte din ma
PRIN BUNA ORGANIZARE pricepuţi crescători de animale, iar trebui ridicate noi construcţii zoo ţiilor zootehnice. terial, ei au reuşit să termine unul Cînd vine vorba despre construc rile planificate a se da în folosinţă
fată de această îndeletnicire există tehnice. Pentru a cunoaşte în ce din coteţele pentru păsări Iar acum ţii la gospodăria colectivă din Săla anul acesta s-au luat măsuri în ve
o veche tradiţie. Apare deci fireas măsură se preocupă conducerile Ca urmare a acestei preocupări, lucrează de zor la terminarea celui şul Superior, se obişnuieşte a se derea tăierii şi transportului lemnu
că preocuparea gospodăriilor agrico G.A.C. de această problemă impor îndată după topirea zăpezii, colec lalt. răspunde „pînă la toamnă mai avem lui din pădure. Dar, pînă la folosi
tantă, cu sprijinul subredactiei noas tiviştii din echipa de construcţii au timp“. Fiind una din gospodăriile cu rea materialului lemnos, se puteau
le colective pentru dezvoltarea con tre voluntare din Hajeg, am între început lucrul la grajdul a cărei Urmărind îndeaproape felul în ca realiza restul de lucrări, mai ales
prins zilele trecute un raid prin cî fundaţie a fost turnată în toamna re se desfăşoară lucrările, membrii o mare putere economică, firesc ar fi că cimentul, ţigla, varul etc. sînt
tinuă a efectivelor de animale, care, teva unităţi agricole din acest ra trecută, reuşind ca pînă în prezent comitetului de partid, ai consiliului ca aici şi construcţiile să se realizeze procurate. Formal s-a întreprins ce
ion. Iată unele din constatările fă să termine lucrările de zidărie. Pen de conducere şi membrii comitetu intr-un rilm susţinut. Lucrurile nu stau va. S-a constituit o echipă de con
potrivit planurilor de producţie, vor cute cu acest prilej. tru acest an colectiviştii de aici şi- însă deloc astfel. Anul trecut s-au structori, s-a numit responsabilul a-
lui executiv al sfatului popular co ridicat zidurile unui grajd iar anul cesteia, responsabili pe obiective de
spori pînă la sfirşitul acestui an au propus să mai construiască o acesta, prin luna martie, s-au înce construcţii, dar, practic, nu s-a fă
munal au posibilitatea să cunoască put lucrările la acoperiş. După cî cut aproape nimic. Faptul eă „pînă
A MUNCII îngrăşătorie pentru 100 de porci, teva zile însă, lucrul s-a întrerupt. Ia toamnă mai este timp“ ar trebui
şi să ia operativ cele mai eficiente De atunci grajdul se găseşte parţial să nu-i mulţumească pe tovarăşii din
Este un lucru îndeobşte cunoscut La G.A.C. din Pui lucrurile merg bine două colele pentru 1.000 de păsări conducerea gospodăriei, ţinînd seama
că soarta producţiei se hotărăşte măsuri pentru bunul mers al lu neacoperit ca toate că ar mai fi că în lunile viitoare un număr tot
Efectivul de animale proprietate Ca urmare a acestei preocupări şi un saivan pentru 1.000 de ovine. crărilor. mai mare de braţe de muncă vor fi
în abataje, că minerii sint aceia obştească a colectiviştilor din Pui, şi a măsurilor luate, încă din prime fost necesare doar circa 5.000 bu solicitate la lucrările agricole.
care dau viaţă cifrelor de plan prin numără aproape 180 de bovine şi es le luni ale anului, colectiviştii de De ce oare se amină turnarea fundaţiei?
munca lor entuziastă. Dar pentru te în continuă creştere. Aşa stînd lu aici au început lucrările de con căţi de ţiglă(?l).
ca strădaniile lor să fie rodnice, crurile, grajdul ridicat anul trecut strucţie a adăposturilor pentru ani La G.A.C. din S'armiscgeluza sînt cei de la Toteşti (gospodărie veci
se impune o bună organizare a în a devenit neincăpător. De aceea, una male. Folosind pe scară largă mate planificate a se construi anul acesta nă), care au şi trimis oameni la pă Este adevărat că pentru adăpostu
tregului proces tehnologia de ex din grijile organizaţiei de partid, a riale din resurse locale, membrii trei grajduri pentru bovine (Ia bri dure pentru tăiatul şi transportul
tracţie, o colaborare strînsă între consiliului de conducere şi a tutu G.A.C. din Pui reuşesc să realizeze găzile din satele Hobiţa, Pâucineşli, lemnului. La două din cele trei Concluzii
toţi factorii care concură la înde ror colectiviştilor de aici, o consti construcţii cu cheltuieli scăzute. Pî şi Zeicani), un coteţ pentru 500 pă grajduri planificate a se executa în
plinirea planului de producţie. tuie asigurarea unor adăposturi co nă acum, ei au terminat fundaţia sări şi să fie terminată construc acest an s-au făcut săpăturile pen Din constatările făcute cu prile Avindu-se in vedere faptul că din
Acest rol îi revine maistrului. Se respunzătoare pentru animale. In unui grajd pentru 100 capele vile ţia grajdului Început anul trecut, Cu tru fundaţie dar cu toate că pie jul raidului rezultă că în raionul Ha construcţiile planificate a se da în
poate afirma că la E. M. Deva şi, acest scop, nu de mult, comitetul mari, la cele două cotete cu o ca prilejui raidului întreprins am con triş şi ciment există, nu s-a trecut ţeg există posibilităţi pentru darea folosinţă anul trecut au rămas nerea-
în special în sectorul II, marea ma de partid din gospodărie a luat în pacitate de cile 500 păsări fiecare, statat însă că aici nu se lucrează încă la turnarea fundaliei. Lipsa ma in folosinţă la termenele prevăzute llznle 21 grajduri, 5 maternităţi pen
joritate a maiştrilor se ocupă în discuţie problema construcţiilor. In lucrările sint aproape terminale, iar deloc la ridicarea construcţiilor. So terialului lemnos, argument cu care a tuturor adăposturilor pentru ani tru scroafe şi 10 saivane pentru oi
deaproape de buna organizare a şedinţă s-a analizat stadiul actual la maternitatea pentru 50 de scroa interlocutorii noştri caută să jus male. Este necesar însă ca tovarăşii (unele din acestea sînt doar la fun
muncii, de aprovizionarea la timp al lucrărilor, iar membrilor comite fe stadiul lucrărilor este avansat. A- licitaţi să ne răspundă din ce cauză, tifice lipsa de preocupare fală de din conducerile gospodăriilor colec daţie, altele într-un stadiu mai a-
a minerilor cu materiale şi vago- tului 11 s-a trasat ca sarcină să ur reasta constituie o garanţie că ton inginerul gospodăriei, tov. Ilie Buf ridicarea construcţiilor nu este de tive, organizaţiile de partid şi sta vansal) şi că pentru acest an sînt
nete goale. Dacă în lunile de Iar mărească felui în care se respectă te construcţiile zootehnice planifi nea si contabilul acestei unităli ne- natură să reflecte realitatea. Comi lurile populare comunale să acorde planificate încă 14 grajduri, 18 ma
nă minerii au întîmpinat greutăţi termenele de dare în folosinţă pre cate vor fi date în folosinţă ia ter au răspuns lapidar: „Avem greutăli tetul de partid, consiliul de condu atenţia cuvenită acestei probleme ternităţi şi 13 saivane, (cea mai
din cauza lipsei de lemn de mină, cum şi calitatea construcţiilor. menele stabilite. in ceea ce priveşte aprovizionarea cere al gospodăriei, nu s-au preo deosebit de importantă. O contri mare parte neîncepute încă) reiese
prin măsurile luate de comitetul cu materiale“. cupat ai destulă răspundere de pro buţie mai substanţială în această şi mai limpede necesitatea mobili
de partid şi de conducerea tehni- Şi cei rămaşi în urmă pot deveni fruntaşi blema construcţiilor. Dovedind o sla privinţă trebuie să o aducă apoi şi zării tuturor forţelor la intensifica
co-administrativâ a exploatării, a- Este adevărat că materialele plani bă preocupare fală de această pro consiliul agricol raional care prin rea lucrărilor de construcţie a adă
ceastă problemă a fost In mare In anul care a trecut s-a vorbit construcţiilor planificate. Mobilizînd ficate nu au fost primite în între blemă n-au luat măsuri pentru mo membrii săi esle obligat să spriijne posturilor zootehnice.
măsură rezolvată. In prezent lem de nenumărate ori despre rămâne un mare număr de colectivişti la gime, dar toi atît de adevărat este bilizarea colectiviştilor la executarea şi să îndrume cu mai multă com
nul ajunge la timp la locurile de rea în urmă cu lucrările de con muncă şi începînd din timp lucră că s-ar fi puiuţ lucra cu cele care lucrărilor de construc|ie a adăpostu petentă conducerile gospodăriilor Popularlzînd metodele prin care
muncă, minerii nemaifiind ne structie a adăposturilor pentru ani rile de construcţie a adăposturilor, sînt în prezent. Pentru grajdul în rilor pentru animale. colective, I. F. Haleg şi ocoalele unele gospodării colective ca cele
voiţi să piardă minute preţioase male la GA.C. din satul Vîlcele lis pînă în prezent au fost -zidite două ceput în anul trecut există suficien silvice la rîndul lor, au datoria să din Boşorod, Vîlcele Rele şi altele
te. Anul acesta, despre aşa ceva nu grajduri, iar acum se transportă tă ţiglă pentru a fi acoperit. In rezolve cu mai multă operativitate reuşesc să-şi realizeze construcţiile
In sprijinul oţelarilor mai poate fi vorba aici, Lucrurile privinţa materialului lemnos era bi cererile gospodăriilor colective şi să planificate, va trebui acordat un
stau acum cu totul altfel. Organi lemnul pentru acoperirea lor. ne ca tovarăşii din conducerea gos nu mai facă greutăţi acestora, aşa sprijin mai eficient celor rămase în
La atelierele R.M.R. Simeria podăriei să dea dovadă de mai mul mim s-a întîmplat în ziua de 16 mai urmă, în special celor din Demsuş,
acţiunea de colectare a fierului zaţia de partid din gospodărie îm In cel mult două luni — aşa aim tă preocupare, aşa cum procedează a.e. cînd atelajele colectiviştilor din Rîu Bărbat, Sîntămârie etc.
vechi a fost anul acesta deose preună cu consiliul de conducere a- Toteşti au fost întoarse de la pădu
bit de rodnică. De la începutul cordâ o deosebită atenţie realizării ne relata preşedintele gospodăriei „In ritm de melc“ re de către pădurar, pe simplul mo In acest scop, organizaţiile de
anului şi pînă în prezent lucră tiv că nu i s-a comunicat nimic de partid, consiliile de conducere ale
torii de aci au trimis oţelarilor — acestea vor fi date în folosinţă. la ocolul silvic, cu toate că gos gospodăriilor colective, vor trebui să
aproape 1.200 tone metal, dintre podăria avea întocmite şi aprobate mobilizeze neînlîrziat toate forţele
care 174 tone numai în luna mai. Se munceşte cu răspundere Semnificativ în realizarea construc Cu toate că materialele s-au pro toate formele legale. Pentru restul Ia ridicarea construcţiilor, să ia mă
ţiilor la G.A.C. din Livadia, este curat atît pe plan local cît şi din de materiale c a : înlocuitori de că
Printre cei care au muncit cu Polrivil planului de producţie gos G.A.C au discutat această problemă, timpul scurt în care toamna trecută repartiţii, se motivează eă nu exis rămidă, ţiglă, ciment etc. va trebui suri penlru valorificarea pe scară cît
mai multă sîrguinţă la colectarea podăria agricolă colectivă din To- la începutul lunii februarie. Cu a- colectiviştii de aici au construit şi tă var. Ţinîndu-se seama că In Ba ca organele compelenle să facă de
metalului se numără lucrătorii leşti va deţine ia sfirşitul anului 458 ceastă ocazie au fost stabilite în dat in folosinţă un grajd pentru ra Mare (localitate apropiată) se mai largă a materialelor din resur
Ilie Moraru, Gheorghe Omota, bovine, 800 ovine, 100 porcine şi amănunt tonte măsurile ce trebuiau 100 capete bovine. află o carieră de piatră de var şi un mersurile necesare astfel incit aces
Petru Spineanu şi loan Marian. 1.000 de păsări matcă. Ingrijindu-se întreprinse în vederea bunei des cuptor pentru ardera lui, gospodăria se locale şi să organizeze cît mai
de crearea unor condiţii corespunză- făşurări a lucrărilor de construcţii. In prezent însă, lucrurile stau cu ar fi putut să-şi procure varul pe tea să poată fi livrate gospodăriilor
I. MORARU loare pentru adăpostirea acestora, Aceeaşi problemă a fost discutată şi lotul altfel. Lucrările de construcţie bine munca echipelor de construc
intr-o şedinţă comună, comitetul de în cadrul sesiunii cu deputaţii Sfa la unele adăDosturî planificate se plan local, la un preţ da cost SGă- colective la- ternienele prevăzute:
corespondent partid şi consiliul de conducere al tori, astfel incit toate adăposturile
tului popular comunal, unde aceş- desfăşoară deosebit de anevoios, iar zut. Desfăşurarea „in ritm de melo“
planificate să poată fi realizate în
la altele nici măcar nu s-au început, a lucrărilor nu poate fi motivată tr-un- timp cit mai scurt.
