Page 14 - 1963-06

PAG. 2
Brigadă artistică
apreciată de colectivişti
Brigada artistică "de agitaţie "din sa­
tul Strei, oraşul regional Hunedoara,
şi-a ciştigat pe bună dreptate simpa­
tia colectiviştilor din sat şi a celor
din jur. De la înfiinţare, brigada a
prezentat. numeroase spectacole pe
¦scena căminului cultural din sat şi în
satele Ruşi, Baliz, Crişeni şi Nădăştia
Inferioară.
Pnrticipînd la faza intercomunală a
celui de-al ZJII-lca concurs, brigada a
ocupat locul întâi. Bine s-a prezentat
brigada şi Ia faza orăşenească a con­
cursului. Printre cei mai buni inter­
preţi se numără : loan Munteanu, Ar­
deleana Mircea, Marca Aurora, Vuxta
Lctitin etc.
Merită apreciat, de asemenea, inte­
resul şi strădania tovarăşei învăţătoa­
re Bnirn Doina, instrucloarca brigăzii.
GH. SIMA
corespondent
O aspeţi
în satul nostru
•Nu de mult, una din brigăzile ştiin­
ţifice ale Casei raionale de cultură din
Haţeg a poposit în satul nostru — Vîl-
celele Rele. Cetăţenii au aşteptat-o tiW M
cu interes. Peste 150 de colectivişti Z La sala de cultură din cadrul 5
au ascultat răspunsurile date de bri­ g secţiei turnătorie nr. 1 de la g
gadă privind diferite probleme da zoo­ g Uzina „Victoria“ Călan se des- 5
tehnic, juridice, de astronomie clc.
După răspunsurile dale de brigadă, H gală activitate.
formaţiile artistice ale căminului cul­ t " IN FOTOGRAFIE: Cîţiva &
tural au prezentat un program artis­ » muncitori se documentează ci-
tic. Z tind diferite articole din ziare- S- Pe ogoare, gramineele au dat în bună putîndu-se sesiza orice neajun­ inovaţie a scurtat timpul de lucru
MARIA BARA g le ce se găsesc la colecţii.
corespondentă
A gerea recoltei. In această bătălie un
l-n înfim p in area Congresului
cooperafiei de consum
B e n e f ic ii p este piara
Lucrătorii cooperativei de con­ şi achiziţii de ouă, iar la chel­
sum din Vcţel, raionul IIia, în-
tîmpină cel de-al 4-lea Congres al
cooperaţiei cu noi şi importante
realizări în muncă. Astfel, pe pri­
mele 5 luni ale acestui an s-a de­
păşit planul stabilit cu 2-60 la su­
tă la desfacerea cu amănuntul, vîn-
zarea de cărţi, încasarea fondului
social, înscrierea de noi membri
Top cefăfenii dira com ună
membri ai cooperativei
Corespondenţii noştri tov. NICO-
LAE DUICU şi ION TOMA ne
informează că pînă ia sfîrşitul lu­
nii mai toţi cetăţenii din comuna
Draşov, raionul Sebeş, au devenit
membri ai cooperativei de consum
din localitate. Aceasta a permis
cooperativei să depăşească planul
K essIIzări a le co o p e rativ e lo r
De la corespondenţii noştri, SI-
DONIA MUREŞAN şi 1. BUCU-
RESTEANU am primit vestea că
lucrătorii cooperativelor de con­
suni şi de credit din Orăşlie au
obţinut realizări de scamă în în­
deplinirea sarcinilor dc plan şi a
angajamentelor luate în cinstea ce­
lui de-al W-lea Congres al coo-
i perafiei.
Astfel, pe luna mai, cooperativa
de consum din Orăşlie a depăşii
Succesele cooperatorilor d in C e r t e j
Congresul cooperaţiei de consum
din ţara noastră este întîmpinat cit
însemnate succese şi de către lu­
crătorii cooperativei dc consum din
Cerlej. Desfăşurînd o muncă rod­
nică, lucrătorii acestei unităţi au
Activitatea ca se lo r de cultură canatmbbbbb mele şi calitatea manifestărilor, sfe­ din experienţa lor în organizarea şi unităţi. De asemenea, foarte pu­ trebuie spus că activitatea caselor
la nivelul sarcinilor actuale! munca cultural-educativă la centrul cum a reuşit să treacă la organi­ cum am arătat, suporta obiecţii. manente, iar conţinutul şi forma do
t»
In zilele de 24 şl 25 mai Comitetul
regional pentru cultură şi artă a or­
ganizat la Brad o consfătuire cu ac­
tiviştii caselor raionale şi orăşeneş­
ti de cultură din întreaga regiune.
Scopul consfătuirii a fost acela de
a face un schimb de experienţă în­
tre activiştii culturali, de a extinde
metodele bune de muncă şi de a
trage unele concluzii edificatoare
pentru activitatea de viitor a case­
lor de cultură.
Parficipînd la demonstraţia
practică
O parte din programul consfătuirii
l-a constituit demonstraţia practică.
Ea a fost; organizată de Casa raională
de cultură din Brad la căminul cul­
tural din Zdrapţi şi a cuprins o
seară tematică pentru minerii frun­
taşi din această comună şi familiile
lor. In cadrul serbării şi-au dat
concursul şi formaţiile arlislice ale
Casei raionale de cultură din Brad.
Toţi cei 11 mineri sărbătoriţi, îm­
preună cu familiile lor, au ocupat
în sala festivă a căminului cultural
primele locuri din faţă, semn al a-
precierii colective pentru munca lor.
In afară de minerii sărbătoriţi şi
familiile lor la seara tematică au
mai participat şeful exploatării
miniere Barza, preşedintele comiletu-
lui sindicatului de la această ex­
ploatare, sute de oameni ai mun­
cii din localitate.
Cum s-a desfăşurat această seară
tematică şi ce au învăţat activiştii
n:-i
făşoară în ultima vreme o bo- g
!n
Z spic. Nu mai e deci mult pînă cînd suri şi lua măsurile necesare pentru pentru operaţia respectivă la numai
tuieli de circulaţie s-au făcut eco­
nomii în valoare de 12.000 lei.
7 otodală, lucrătorii de la aceas­
tă unitate au realizat beneficii pes­
te plan în valoare de peste 30.000
lei.
T. BARBĂNŢAN
corespondent
la înscrierea de noi membri cu 2
la sută.
Dc asemenea, s-a depăşit planul
la încasarea fondului social, iar la
colectarea fierului vechi s-a reali­
zat planul anual în proporţie de
104 Ia sulă.
planul atît la aprovizionare cil şi
la desfacere. De asemenea, reali­
zări importante s-au obţinut la a-
chiziţii. Planul la înscrierea dc noi
membri a fost depăşit cu 10.5 la
sută, iar încasarea fondului social
s-a făcut în proporţie de 101,03 |
la sută Dintre cele 4 cooperative
dc credit din raion, cele mai bu­
ne rezultate le-a obţinut coopera­
tiva din Orăşlie.
realizat planul pe semestrul I in
proporţie de 1S6 Ia sulă la mem­
bri noi înscrişi, 103 la sulă 1(1
achiziţii (valoric), din care 201 la
sulă la achiziţii de ouă.
culturali din ca? In primul rînd,
după ce s-a arătat scopul serii te­
matice, tov. Rodica Leucean, meto-
dislă a Casei raionale de cultură din
Brad, a făcut o expunere despre
viata din trecut şi de azi a mineri­
lor din Ţara Zarandului. Expunerea,
frumos concepută, ilustrată cu exem­
ple din viaţa minerilor, cu fragmen­
te din literatura noastră, a reuşii
să scoată în evidenţă cotraslul iz­
bitor între viata grea şi mizeră a
minerilor d,n trecut şt viata nouă,
a minerilor de azi.
In continuarea serbării a luat cu-
vîntul tov. ing. Aurel Lăpuşcă, şe­
ful exploatării miniere Barza, care
a vorbit în tata celor prezenţi des­
pre comportarea şi rezultatele mun­
cii celor sărbătoriţi. Un grup de pio­
nieri le-au oferit apoi flori celor
sărbătoriţi. Maistiul miner Ruda
Gheorghe, care a mulţumit pionieri­
lor pentru atenţia acordată, a vorbit
pe scurt despre munca şi experienţa
lui, despre tehnica nouă, condiţiile
noi de lucru ale minerilor de
azi. A urmat apoi programul
artistic prezentat de artiştii amatori
ai Casei raionale de cultură din
Brad. Au fost aduse aici formaţiile
de dansuri şi cor, orchestra de mu­
zică uşoară şi solişti '’ocali şi in-
struinentişt'. In general, programul
artistic a fost apreciat de publicul
spectator şi a întregit seara închi­
nată minerilor fruntaşi. Fără îndo­
ială însă că organizarea spectacolu­
lui şi in med deosebit tematica pro­
gramului artistic suporLă şi unele
obiecţii. Dar despre acestea vom
consemna mai jos, în alt sapitol.
ß " M d I _uSGffCîmoUnnî MmUwLUiIratan
PREGĂTIRI PENTRU BATALIA
STRÎNGERII RECOLTEI
va începe marea bătălie pentru slrîn- înlăturarea lor.
rol de mare importanţă revine meca­
nizatorilor de la S.M.T.
Se ştie că S.M.T. din Dobra a ter­
minat printre primele din regiune re­
paraţiile din campania de iarnă. Du­
pă cum decurg în prezent lucrările se
poate vedea clar că mecanizatorii de
aici vor să reediteze acest succes în
campania reparaţiilor la utilajele cu sînt conduse de şeful de atelier Iu- nizatorilor de la S.M.T. Dobra îl ocu­
care se va munci la strîngerea recol­ liu Moise, Fiecărui post specializat i pă şi calitatea lucrărilor de reparaţii.
tei. Şi de data aceasta organizaţia de s-au repartizat, concret sarcinile de De aceea, pentru a preveni surpri­
partid, exemplul însufleţitor al comu­ reparaţii urmărindu-se zilnic ca zele în timpul rodajului utilajelor re­
niştilor, şi-au dovedit puterea şi ca­
pacitatea mobilizatoare.
Studiind noile împrejurări de mun­
că, în condiţiile desfăşurării întrece­
rii socialiste sub semnul calităţii, a
sporirii considerabile a numărului
mecanizatorilor, a utilajelor şi a ma­
şinilor din dotare, biroul organizaţiei
rle bază P.M.R. (secretar loan Bîja) a
stabilit împreună cu conducerea sta­
ţiunii unele măsuri concrete in vede­
rea bunei desfăşurări a lucrărilor do
reparaţii. încă din luna martie a fost
întocmit un plan de reparaţii la toate
utilajele ce trebuiau să intre in lu­
cru în actuala campanie agricolă. A-
cest plan a fost repartizat pe atelier
şi defalcat pe echipe. Urmărirea des­
făşurării muncii ocupă în cadrul pla-
j nu,lui un loc însemnat. Fiecare echi­
pă de reparaţie a combinelor, motoa­ brad conducerea staţiunii a luat mă­ batoze în proporţie de peste 50 la
relor electrice, tocătorilor de nutreţ, surile corespunzătoare pentru aprovi­ sută. La 4 iunie staţiunea mai avea
cositorilor mecanice şi preselor dc
balotat are un caiet de evidentă în
care se trec zilnic, cu regularitate, lu­ ce a permis mecanizatorilor ca pînă
crările executate. După terminarea
zilei de lucru, şefii de echipă rapor­
tează lucrările efectuate şefului de
atelier şi inginerului mecanic, Axen-
to Guţia, luîud împreună măsurile
pentru a doua zi. O dată pe săptă-
mînă au ioc consfătuiri de produc­
ţie la care parlicipă şefii de echipe,
şeful de atelier, inginerii Valentin ritoare la rectificarea şinelor contra- Realizările obţinute pînă acum la
Cruceru, Axenle Guţia şi directorul bătătoarclor. După vechiul procedeu reparaţia utilajului agricol dovedesc
staţiunii, ing. Antoniu Iuga. Aici, se
analizează în amănunţime felul cum
s-a desfăşurat munca în săptăminn
precedentă, pe fiecare echipă în
parte.
Folosirea acestui mijloci de analiză
a muncii s-a dovedit deosebit de tificarea. Pusă în aplicare, această
ăs@? tm ? ? sm m & Fm t
Despre conţinui şi m e îo d e
In ziua a doua a consfătuirii au
fost programate susţinerea unor re­
ferate din partea directorilor case­
lor raionale de cultură din Sebeş,
Alba şi Brad şi un referat al Casei
regionale a creaţiei populare pri­
vind activitatea artistică desfăşurată
de casele raionale şi orăşeneşti de
cultură la centrele de raioane şi oră~-
şe. Pe marginea lor şi a demonstra­
ţiei practice, urmau să se poarte
discuţii.
Prezenlindu-se cele patru referate,
s-a desprins faptul că la unele case
de cultură se organizează multe ac­
ţiuni frumoase, vii, atractive la care
participă numeroşi oameni ai mun­
cii, că există preocupare pentru îm­
bunătăţirea formelor de muncă clc.
Apreciind însă în general conţinu­
tul referatelor, trebuie spus că a-
ceste„ (înafara celui prezentat de
Casa regională a creaţiei popu­
lare) nu s-au ridicat la nivelul e-
xigenţelor, nu au ridicat probleme
majore şi nu au dezbătut cu sufi­
cientă competentă activitatea case­
lor raionale de cultură. In special
referatele caselor raionale dc cultu­
ră din Sebeş şi Brad au fost întoc­
mite la general, nu au adus aproape
nimic nou, (in afara unor date statis­
tice), nu s-ati ocupat de conţinutul
muncii, de metodele folosite, de ex­
perienţa acumulată, de eficienţa ac­
ţiunilor organizate. Problema piisă
în dezbatere ; „Organizarea şi desfă­
şurarea activităţii cultural-educative
de masă la centrul de raion“ nece­
sita o analiză largă, în care prin­
cipala atenţie trebuia îndreptată în­
Repararea batozelor, începînd din
actuala campanie de reparaţii, se
face la S.M.T. din Dobra pe posluri
specializate pe ansamble şi suban-
samble. Cele 5 posturi (pentru repa­
rarea aparatelor de treier, sculurălo-
rilor, planurilor, cilindrilor triori şi crare executată pînă nu de mult în
caroseriilor de la batoze) alcătuite
din 6—7 mecanici şl mecanizatori
toate lucrările să sc încadreze în gra­
tie pentru a nu se produce perturba­
ţii în procesul de reparaţii. Acest lu­
cru dă posibilitatea conducerii sta­
ţiunii să intervină prompt atunci
cînd se ivesc unele deficienţe. Bună­
oară, sesizîndu-se că postul care lu­
crează la reparatul aparatelor de tre-
LA S. D O BRA
ier rămîne în urma ritmului zilnic
planificat, s-au luat măsuri operative
de întărire a lui. Rezultatul; în nu­
mai două zile postul respectiv a reu­
şit să recupereze rămînerea în urmă
oare produsese greutăţi tuturor celor­
lalte posturi. De asemenea, consta-
lînd că postul de reparare a carose­
riilor duce lipsă de cherestea de
zionarea cu materialul necesar. Rit­
mul muncii a intrat în normal ceea
la 4 iunie să repare mai mult de
50 la sută din numărul de batoze
planificat.
In focul întrecerii socialiste, din
rîndul mecanizatorilor au apărut ini­
ţiative preţioase. Amintim în acest
sens valoroasa inovaţie a mecanicu­
lui de atelier Dumitru Vasiu, refe­
cînd rectificarea se făcea manual sau
pe shaping, pentru această operaţie
erau necesare 14—16 ore. Comunistul
Dumitru Vasiu a propus să fie confec­
ţionat un dispozitiv special cu ajuto­
rul căruia să se execute mecanie rec­
mi
spre stilul şi conţinutul muncii, for­ raionale de cultură şi au împărtăşit activitate ce se desfăşoară în aceste
ra de cuprindere a maselor, plani­ desfăşurarea muncii. Tov. Mircea ţin s-a discutat despre demon­ de cultură nu se ridică la nivelul
ficarea şi organizarea activităţilor Vaidesegan, directorul Casei raio­ straţia practică de la Zdrapţi, cerinţelor actuale. Aici nu se orga­
culturale. Cîte aspecte nu ridică nale de cultură din Alba, a arătat cu ţoale că programul artistic, aşa nizează activităţi multilaterale şi per­
de raion ! Cîte probleme nu ridi­ zarea activităţilor zilnice la casa de Programul artistic prezentat la seara prezentare a celor care au loc sînt
că organizarea acesteia, antrenarea cultură, cum colaborează cu orga­ închinată minerilor fruntaşi nu s-a încă sărace, neinteresante. Activiştii
maselor la diferitele acţiuni cultu­
rale, varietatea şi calitatea acţiuni­
lor etc. Aceste probleme n-au fost
însă tratate în referate, ci doar a-
mintile în fugă, ca şi cînd nu ele
trebuiau să constituie obiectul ma­
terialelor prezentate.
Comitetul regional pentru cultură
şi artă ar fi făcut foarte bine
dacă lectura înainte referatele sau
dacă repartiza pentru fiecare re­
ferat în parte cîte o temă precisă.
In cadrul temei generale, care a fost
dată tuturor caselor de cultură, se
puteau stabili foarte bine probleme
mai concrete, ca de exemplu : des­
pre metodele de muncă folosite, des­
pre calitatea şi conţinutul manifes­
tărilor, despre organizarea propagan­
dei prin conferinţe la centrul de
raion, despre activitatea artistică a
casei de cultură etc. In acest caz
fiecare referat era obligat să se o-
prească asupra unei singure laturi
a muncii şi prin urmare s-o dezbată
mai pe larg. Lucrul la general duce
în mod implicit la superficialitate
şi este ineficace. Rău a fost însă
că în cadrul discuţiilor nu s-a vor­
bit nimic despre conţinutul refera­
telor. De aceea ne vom opri puţin
şi asupra nivelului discuţiilor.
Să dezbatem
p r o b le m e le cu c o m p e t e n ţ ă ganizează la casa de cultură etc.
Punîndu-se în discuţie cele palru
referate prezentate şi modul de or­
ganizare şi de desfăşurare a scrii
tematice de la căminul cultural din
Zdrapţi, cei care s-au înscris la cu-
vînt, puţini la număr, au apreciat
rezultatele obţinute la unele case
(Q a d i&
6 IUNIE 1963
PROGRAMUL I: 5,07 Jocuri
populare; 5,20 Emisiunea pentru
sate; 5,30 Pe ogoarele patriei —
program de cînlece şi jocuri; 6,35
Marşuri; 7,10 Muzică populară
din diferite regiuni ale ţării; 7,30
Sfatul medicului; 7,45 Bolerouri ;
8,30 Mici formaţii de muzică u-
şoară; 9,00 Vreau să ştiu; 10,30
Solişti de muzică populară; 11,30
Estrada melodiilor; 12,00 Ansam­
bluri artistice şcolare; 12,15 Mu­
zică interpretată de fanfară; 12,30
Muzică uşoară; 14,00 Concert de
prînz ; 15,00 Muzică populară din
Banat şi Oltenia ; 16,15 Vorbeşte
Moscova; 16,45 Cîntece pentru
cei mici; 18,00 Concert de muzi­
că uşoară romînească ; 19,00 Cîn­
tece şi jocuri populare cerule de
ascultători; 20,25 Muzică uşoară ;
21,50 Din muzica popoarelor,-
PROGRAMUL II : 10,10 Program
de cîntece; 11,00 Muzică uşoară
sovietică; 12,05 Muzică populară
din ţări socialiste; 13,40 Ciulă
Mihaela Cotaru şi Dorel Liveanu;
5—6 ore. Noul procedeu, pe lingă
faptul că asigură o calitate mult su­
perioară rectificării contrabălătoare-
lor, aduce şi mari economii staţiu­
nii. însemnate economii se mai rea­
lizează şi prin repararea în cadrul
S.M.T. a curelelor de transmisie, lu­
afara staţiunii.
Un loc de seamă în munca meca­
parate, şi mai ales în timpul campa­
niei, cînd fiecare clipă este preţioa­
să, mecanizatorii demontează toate
organele maşinilor intrate în repara­
ţie, făcînd o revizie generală a stării
lor de funcţionare. Recepţionarea lu­
crărilor se face cu multă exigenţă şi
atenţie chiar în faţa inginerilor din
G.A.C, care sînt invitaţi în acest
scop la S.M.T., înainte ca maşinile
să fie trimise la gospodăriile pe care
le deservesc. Demn de subliniat că
pînă în prezent la nici una din maşi­
nile intrate în rodaj nu s-au ivit
complicaţii în urma reparării lor.
Desfăşurînd larg întrecerea socia­
listă, pînă la dala amintită mecani­
zatorii de la S.M.T. din Dobra au
reuşit să-şi realizeze planul de repa­
raţii în proporţie de 100 la sută la
combine, cositori mecanice, prese de
balotat şi motoare electrice, iar la
de reparat doar 13 batoze şi 4 to­
cători pentru nutreţ. Aşa cum ne re­
latau şeful de atelier Iuliu Moise şi
inginerul mecanic Axente Guţia,
acestea vor fi puse în stare de per­
fectă funcţionare pînă cel tîrziu la
15 iunie, cu 5 zile înainte de terme­
nul planificat. Paralel cu muncile în
incinta staţiunii, atelierul mobil exe­
cută reparaţii şi revizii ale utilajelor
aflate la sediile brigăzilor de cîmp.
cu prisosinţă că mecanizatorii din
Dobra sînt hotărîţi să înceapă temei­
nic pregătiţi marea bătălie a strînge-
rii recoltei, să-i ajute pe colectivişti
pentru a nu pierde nici un bob din
noua recoltă.
V. PIŢAN
nizaţiile de masă, subliniind spriji­
nul şi îndrumarea de care se bu­
cură casa raională de cultură din
partea comitetului raional de partid.
Un ajutor preţios primeşte casa ra­
ională de cultură din Alba lulia din
partea secţiei de învăţămînt a Sfa­
tului popular raional, din partea
consiliului local al sindicatelor, a
celorlalte organizaţii de masă. Aici
s-a statornicit o colaborare strînsă
între comitetul pentru cultură şi
artă şi organizaţiile de masă raio­
nale şi orăşeneşti.
Luînd cuvîntul tovarăşul Aristică
Spătarii, directorul Casei raionale de
cultură din Haţeg, a arătat că în
oraşul Haţeg activitatea cultural-edu­
cativă se desfăşoară pe baza unui
plan unic, coordonat de comitetul
raional de partid, în care sînt cu­
prinse acţiunile culturale ale tutu­
ror organizaţiilor de masă. In acest
fel se pot coordona, spunea vor­
bitorul, mai bine şi forţele culturale
ale oraşului. Şi tov. Marin Stan, di­
rectorul Casei raionale de cultură
din Brad, a scos în evidentă fap­
tul că, datorită îndrumării primite
din parlea Comitetului raional de
partid, în ultimul timp activitatea
casei de cultură s-a îmbunătăţit,
organizaţiile de masă şi în mod spe­
cial (Comitetul raional U.T.M., spri­
jină mai activ acţiunile ce se or­
Dacă unii tovarăşi au ridicat cî-
teva probleme importante privind
activitatea caselor raionale de cul­
tură, în general discuţiile au fost
sărace, fără conţinut. Unii dintre di­
rectorii caselor de cultură au încer­
cat să motiveze în fel şi chip slaba
© SEN O /%
14.10 Cînlece şi jocuri populare;
15.30 Muzică uşoară,- 16,10 Tine­
ret mindria tării — program de
cîntece; 17,06 Muzică populară;
18.30 Muzică uşoară interpretată
de orchestre de coarde; 19,00 Ti­
nereţea ne e dragă; 19,30 Muzi­
că din opereta „Ţara surisului"
de Lehar ; 20,00 Scrisori din ţară;
20.10 Din repertoriul cîntăretei
Angela Moldovan; 20,30 Noapte
bună, copii ; „Prietenii din ser­
tar“ ; 20,40 Muzică de estradă .-
21,45 Părinţi şi copii ; 22,00 Sca­
ră de dans cu Horia Serbănescu
şi Radu Zaharescu ; 24,00 Muzică
de dans.
C in e m a
6 IUNIE 1963
D E V A : Cerul n-are gratii
— cinematograful „Patria"; Po­
vestiri vesele — cinematograful
„Filimon Sirbu“; Omul amfibie —
,.Grădina de vară“; HUNEDOA­
RA : Dosarul furat — cinemato­
graful „Victoria“; SIMERIA : Aşa
se fac cancelarii — cinematogra­
ful „1. Pintilie"; PETROŞANI:
Căpitanii lagunei albastre — ci­
nematograful „Alrx. Sabia“; Vio­
lentă în piaţă — cinematograful
„7 Noiembrie“; ALBA IULIA :
Inelele gloriei — cinematograful
„Victoria“ ; Cinci oameni la drum
— cinematograful „23 August“;
Inelele gloriei — „Grădina de
vară" ; SEBEŞ : Sub cupola albas­
tră — cinematograful „Progresul“;
Vînt de libertate — cinematogra­
întreprinderea pe industrie locală
„ilie n u n i “ » o m
angajează urgent
în concfipile H. C. M. nr. 1053/1960
— economişti cu studii superioare
— ingineri constructori şi mineri
— tehnicieni constructori şi mineri
— şoferi autocamioane
— tîmplari
— mecanici frigotehnici
— electricieni
Cei înieresap se pol prezenia personal sau
pof frimife prin poşfă doeumenfele ia serviciul de
cadre al întreprinderii.
I.C.R.M. P E T R O Ş A N I
sir. Republicii nr. 104, telefon 580
A M GÂJEÂZi
U=ll=!l=II=M^M=Ii=II=ll=lI=II=ll=H=II=
pentru se rviciu l d e p a p e tă rie din D e v a :
•g Un contabil, cu salarizarea 700-925 lei
pe lună. C o n d iţii : studii medii de specialitate
fără condiţie de stagiu, sau studii medii de cultură
generală şi 2 ani stagiu în funcţii administrative.
P o stu l s e va o c u p a prin c o n c u rs, )
Informaţii suplimentare la Direcţia întreprinderii. L
încadrat pe deplin în tematica ge­
nerală a spectacolului, iar calitatea
interpretării a lăsat de dorit. For­
maţiile artistice nu s-au ridicat la
nivelul exigentelor ee se cer unor
formaţii ce activează la casa de cul­
tură şi care trebuie să constituie un
model pentru artiştii amatori ai că­
minelor culturale. De asemenea, se
puteau aduce unele obiecţii privind
repertoriul şi prezentarea programu­
lui. Dar despre toate acestea nu s-a
spus nimic.
După părerea noastră seara în­
chinată minerilor fruntaşi, deşi în
general reuşită, n-a constituit un
model de organizare şi desfăşurare.
Or, activiştii culturali tocmai la o
asemenea manifestare trebuiau să
asiste.
Cîfeva concluzii
In activitatea unor case de cultu­
ră s-au obţinut rezulta le bune în
muncă, se oiyanizează acţiuni mai
variate, există o mai atentă preocu­
pare pentru satisfacerea nevoilor
spirituale ale diferitelor categorii dc se găseso la unele case de cultură,
cetăţeni. In jurul acţiunilor culturale comitetele raionale pentru cultură şi
ale caselor de cultură sini antrenaţi
un număr din ie 1n ce mai mare de
oameni ai muncii. Există de aseme­
nea la aceste unităţi formaţii ar­
tistice cu prestigiu, cum este corul
de la Alba, echipa de dansuri şi bri­
gada artistică clc agitaţie din Haţeg,
taraful de la Orăşlie ele. Casele do
cultură au organizai la centrele me­
todice acţiuni model pentru activiş­
tii culturali, au reuşit să îmbine mai
rodnic activitatea de la centru, cu
cea de pe cuprinsul raionului.
Nr. 2624
ful „M. Sadoveanu“: Sub cupo­
la albastră : — Grădina de vară“';
ORĂŞTIF: Pentru un zîmbcl se-,
nin — cinematograful „V. Roaită“’;
Din nou dimineaţă — cinemato­
graful „Flacăra“; HAŢEG: Mi­
racolul lupilor — cinematograful
„Popular“; BRAD : Laşul — cine­
matograful „Steaua Roşie" ; LO-
NEA : Agrafa albă — cinemato­
graful „Minerul” ; TE1UŞ : Magis­
tratul — cinematograful „V. Roai-
lă“: ZLATNA: Confidentul doam­
nelor — cinematograful „Muncito­
rul“; IL1A : Căzută din lună —
cinematograful „Gh. Doja" : A-
POLDUL DE SUS: Mongolii —
cinematograful „23 August“.
Oj u ld in
m eteorologic
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare, cu cerul
variabil.
Vor cădea ploi slabe, locale.
Vînlul va sufla slab pînă la po­
trivit din sectorul sudic.
Temperatura în uşoară creştere,
ziua va fi cuprinsă între 20 şi 26
grade, iar noaptea între 10 şi 15
grade.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme nestabilă, cu cerul mai
mult noros, favorabil ploilor lo­
cale şi cu temperatura variabilă.
+ *»*.1*A
a
a
<l
<>
Telefon 25Q7 a
«ai
nb a ¦¦¦¦¦! ,V .W A
Dar dacă există unele realizări,
culturali nu au folosit şi nu folo­
sesc în întregime mijloacele şi posi­
bilităţile de care dispun, nu se ocupa
în suficientă măsură de toate latu­
rile activităţii culturale. Ei nu stu­
diază cerinţele spirituale ale oame­
nilor muncii, formele noi de muncă
şi nu extir.d experienţa bună acu­
mulată.
Consiliile dc conducere ale caselor
de cultură nu sînt antrenate la o
muncă vie, creatoare; în organiza­
rea şi desfăşurarea diferitelor acţiuni
nu există o suficient de strînsă co­
laborare cil organizaţiile de masă.
Formaţiile arlislice care se găsesc la
casele de cultură nu constituie peste
tot un model pentru căminele cul­
turale şi nu cuprind toate genurile
de activităţi artistice. Deşi în ultimii
ani au trecut prin secţiile externe
ale şcolii populare de artă sute de
instructori, activitatea acestora nu
este îndrumată cu grijă, ei nu sînt
folosiţi în scopul pentru care au fost
pregătiţi.
Pentru înlăturarea deficienţelor ce
artă vor trebui să se ocupe mai mult
de activitatea acestor unităţi, tndru-
rnînd-o permanent şi anali/.ind-o pe­
riodic. Nici Corni telul regional pen­
tru cultură şi artă nu a găsit cele
mai bune şi mai eficace metode în
îndrumarea activiştilor caselor de
cultură, deşi a organizat trimestrial
consfătuiri cu aceştia. Pe această
linie, după felul cum s-a desfăşurat
şi consfătuirea de la Brad, credem
că se pot trage unele concluzii edi­
ficatoare pentru viitor.
I. CIOBOTĂ