Page 17 - 1963-06

f'-Ţ onsia PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
i Anul XV. Nr. 2623
O rezervă însemnată
în creşterea
producţiei de otel
Una din principalele condiţii de
creştere a producţiei de oţel o con­
stituie sporirea sistematică a indicilor
de utilizare a agregatelor. In acest
scop oţelarii din Hunedoara au pus
în centrul activităţii lor grija pentru
îoiosirea din plin a cuptoarelor Mar­
tin şi electrice, a fiecărui agregat.
Ca rezultat al muncii depuse în ca­
drul oţelăriei Martin nr. 1 indicii de
utilizare ai cuptoarelor au crescut în
anul 1962 cu 20 la sută faţă de 1959,
Iar la oţelăria Martin nr. 2 cu peste
22 la sută. La obţinerea unor aseme­
nea realizări au contribuit în mod
deosebit măsurile tehnico-organizato-
rice aplicate. A fost mărită capaci­
tatea cuptoarelor din oţelăria Martin
nr. 1 şi a cuptorului nr. 1 din oţe­
lăria Martin nr. 2, prin modiiicări
constructive la infrastructură şi su­
prastructură, s-a adoptat un sistem
de jgheab bifurcat basculant, s-a in­
tensificat procesul de ardere, s-au
adus îmbunătăţiri în automatizarea şi
reglarea regimului termic etc. Pe
baza unor studii s-a trecut la orga­
nizarea unui nou sistem de lucru pe
bază de grafice operative, cu aju­
torul cărora s-a reuşit în mare mă­
sură să se armonizeze activitatea de
producţie.
Ţinîndu-se însă seama de posibili­
tăţi, colectivul de oţelari de la Hu­
nedoara nu a reuşit totuşi să se ri­
dice în cursul acestui an la nivelul
sarcinilor ce-i revin. In unele peri­
oade el nu şi-a realizat în întregime
prevederile de creştere a indicilor
de utilizare a cuptoarelor Martin.
Care sînt cauzele ? In primul rînd
oţeIari! hunedoreni nu au reuşit să
folosească din plin timpul efectiv de
lucru al cuptoarelor. Datorită unor
dese reparaţii la rece, cuptoarele au
trebuit să fie oprite vreme îndelun­
gată. Mai mult decît atît. O parte
dintre aceste reparaţii nu au fost su­
ficient de bine pregătite. La una din
reparaţiile făcute Ia cuptorul nr. 6,
spre exemplu, după două zile de Ia
începerea lucrărilor s-a solicitat mo­
dificarea sistemului de boltă a ca­
merelor recuperatoare, fapt care a
dus Ia prelungirea duratei de repa­
raţii. Alteori nu au fost respectate
graficele de reparaţii la rece. Cup­
torul nr. 5 din oţelăria nr. 1 a fost
oprit pentru reparaţii la rece în
luna mai, deşi în grafic a fost pre­
văzută să se facă o asemenea lucrare
în cursul lunii iulie. De asemenea
în executarea unor lucrări nu s-a
respectat întru totul instrucţiunile teh­
nologice de reparaţie a cuptoarelor.
Datorită condiţiilor nesatisfăcătoare de
depozitare create de direcţia comer­
cială, cărămizile magnezltice în par­
te s-au degradat far în lipsă de al­
tele, secţia oţelăria Martin nr. 1 a
fost nevoită să folosească la zidirea
grilajelor cuptorului nr. 5 asemenea
cărămizi care nerezistînd la şoc ter­
mic, au dus la înfundarea camerelor
de regenerare.
S-a constatat că din cauza neres-
pectării regimului termic al cuptoa­
relor a trebuit să se facă înlocuiri
de boltă înainte de termen. La cup­
torul Mărflm nr. 6 unde lucrează tov.
Alexandru Stoica, Ioan Drăghin şi
Paul Orelt, de pildă, a fost necesar
să se înlocuiască bolta după un nu­
măr mic de şarje, fapt care dove­
deşte slaba preocupare a acestor oţe­
lari pentru respectarea procesului teh­
Brigada condusă de minerul Ladislau Ghezan lucrează intr-unui din abatajele sectorului II al E. M. Deva.
Rceasţă Frlgădă îşi depăşeşte lunur p'iaQuI de 'prdctucţrW,
’Uit FOTOGRAFIE; Q parii ?in membrii brigăziil (a [<i{a '?anonim [rutriaţilor.
[ Ht* i r A' >f)rfl-Dc Vf)
JOI 6 IUNIE 1963
nologic. Făcîndu-se uneori reparaţii
Ia cald necorespunzătoare au fost
necesare alte repetate opriri ale cup­
toarelor. Din această cauză, în pe­
rioada 13—21 februarie a.c„ cupto­
rul nr. 2 din oţelăria nr. 1 a fost
oprit pentru reparaţia la vatră de 6
ori, cu o durată totală de peste 30
de ore, timp în care s-au pierdut
aproape 200 tone oţel.
O altă cauză care a determinat
nercalizarea indicilor de utilizare
planificaţi a fost şi aceea a prelungi­ P.C.U.S., şeful Direcţiei principale
rii duratei de elaborare a şarjelor.
In unele zile s-au obţinut şarje ra­
pide, şarje cu o durată minimă ca
şi şarje a căror durată de elaborare
a fost extrem de lungă. In ziua de
28 mai la cuptorul nr. 4 de mare
capacitate din oţelăria Martin nr. 2
s-a elaborat o şarjă în numai 12 ore,
ca apoi şarja următoare să se ela­
boreze în 14 ore. Este cunoscut fap­
tul că fiecare minut irosit înseamnă
pierderi de metal. Prelungirea dura­
tei de elaborare a unei şarje Ia cup­
toarele Martin de mare capacitate cu
circa o oră, înseamnă un minus de
aproape 40 tone oţel. Este deci uşor
de explicat cit de valoros este să se
folosească din plin fiecare minut de
lucru, cit de importantă este redu­
cerea timpului de elaborare a fiecă­
rei şarje.
In munca oţelarilor se constată
lipsă de preocupare şi în ceea ce
priveşte asigurarea greutăţii medii a
şarjelor. La secţia nr. 2 greutatea
medie a şarjelor elaborate în cursul
acestui an a fost sub capacitatea
cuptoarelor. Deşi i s-a încredinţat ca
sarcină, ing. M. Penescu nu s-a inte­
resat în mod permanent de rezolva­
rea unor asemenea probleme, n-a ur­
mărit cum se înfăptuieşte această pre­
vedere a planului de măsuri telini-
co-organizatorice. In oţelării se mai
fnfîmplă uneori să se Încalce proce­
sul tehnologic prin elaborarea unor
mărci de oţeluri în afara programu­
lui, să se facă o dozare necorespun­
zătoare a şarjelor cu fero-allaje, să
se neglijeze viteza de turnare, ur­
mărirea analizelor de laborator etc.
Asemenea deficienţe au avut o in­
fluenţă negativă asupra desfăşurării
procesului de producţie, rezultatele
obţinute în muncă de către oţelarii
care deservesc cuptoarele Martin
nefiind satisfăcătoare în primele pa­
tru luni ale acestui an.
O mare răspundere pentru această
situaţie poartă conducerile secţiilor
oţelăriilor Martin nr. 1 şi 2. Condu­
cătorii acestor secţii cît şi inginerul ani, timp în care Maria Crişan a
şei al sectorului de oţelari tov.
Gheorghe Rădulescu, n-au controlat
în suficientă măsură cum se desfă­
şoară zi de zi munca, cum se înfăp­
tuiesc măsurile prevăzute a se lua
în scopul sporirii indicilor de utili­
zare ai agregatelor. Ei au scăpat din
vedere rezolvarea unor probleme de
prim ordin: folosirea din plin a tim­
pului efectiv de lucru al cuptoare­
lor, re-lucorea la minimum a perioa­
dei de reparaţii la rece şi la cald,
asigurarea greutăţii medii a şarjelor
şi evitarea oricărei pierderi de me­
tal prin mai buna lui gospodărire.
Dăunător a fost şi faptul că adeseori
cadrele de conducere din sectorul oţe-
(Continuare in pag. 3-a)
ing. GH. VASIU
activist al Comitetului regional
Hunedoara al P.M.R.
GH. CĂLINESCU
4 pagini 20 bani
1
Belegafia de activişti aî P.C.U.S.,
a-a încheiat vizita în fara noastră
Miercuri dimineaţa a părăsit Ca­ al P.C.U.S., I. A. Vlasova, secretar
pitala, îndreptîndu-se spre patrie, de­ al Comitetului regional al P.C.U.S.
legaţia de activişti ai Partidului Co­ pentru industrie — Kursk, A. V.
munist al Uniunii Sovietice, condusă Grebnev, redactor şef adjunct al zia­
de tovarăşul N. V. PocTgornîi, mem­ rului „Izvestia“.
bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,
prim-secretar al C.C. al Partidului La plecare, pe aeroportul Băneasa,
Comunist din Ucraina care, Ia invi­ oaspeţii sovietici au fost conduşi de
taţia C.C. al P.M.R., a făcut o vizită tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Chivu
in ţara noastră, pentru a studia ex­ Stoica, membri ai Biroului Politic,
perienţa organizaţiilor Partidului secretari ai C.C. al P.M.R., de mem­
Muncitoresc Romîn. bri şi membri supleanţi ai C.C. al
P.M.R., activişti de partid din Ca­
Din delegaţie au făcut parte A. A. pitală.
Epişev, membru supleant al C.C. al
Au fost de faţă I. K. Jegalin, am­
politice a armatei sovietice şi a flo­ basadorul Uniunii Sovietice în R.P.
tei maritime militare, P. V. Kovanov, Romină şi membri ai ambasadei.
membru supleant al C.C. al P.C.U.S.,
vicepreşedinte al Comitetului Con­ Un grup de pionieri a înminat
trolului de partid şi de stat, M. A. membrilor delegaţiei buchete de flori.
Polehin. membru supleant al C.C. al
P.C.U.S., şeful secţiei organelor de In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la
partid a C.C. al P.C.U.S. pentru agri­ Moscova.
cultura R.S.P.S.R., N. A. Kuzneţov, al
doilea secretar al Comitetului orăşe­ Pe aeioportul Vnukovo, delegaţia
nesc al P.C.U.S. Moscova, M. I. Hal- a fost întîmpinală de Andrei Kiri-
deev, şeful Secţiei ideologice a C.C. lenko, membru al Prezidiului C.C.
al P.C.U.S., Iuri Andropov, secretar
al P.C.U.S. pentru industria R.S.F.S.R., al C.C. al P.C.U.S., şi alţi membri ai
C.C. al P.C.U.S.
A. D. Amirov, secretar al C.C. al
Delegaţia a fost întiinpinată, de
P.C. din Azerbaidjan, A. I. Gorcea- asemenea, de Nicolae Guină, amba­
sadorul R.P. Romine Ia Moscova, şi
kov, adjunct de şef de secţie la C.C. membri ai ambasadei.
(Agerpres)
Continuă şirul succeselor
Continuînd şirul succeselor obţinute în lunile anterioare, colectivul
fabricii „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş a înscris pe graficele de producţie,
noi realizări în întrecerea socialistă. In luna mai planul producţiei glo­
bale şi marfă a fost realizat în proporţie de 104,5 la sută şi respectiv
103,11 Ia sută. In perioada amintită au fost date peste sarcinile de
plan: 3.800 articole diferite de maro chinărie, 66 bucăţi articole sport şi
38 bucăţi haine de piele. S-a evidenţiat brigada condusă de tov. Mar­
gareta Apozan, din secţia marochi nărie, care şi-a depăşit planul cu 21
la sută. Brigăzile conduse de tov. Ghertrud Probstdorfer şi Rozina Mol-
dovan şi-au realizat planul în proporţie de 117 şi respectiv 119 Ia sută.
Rezultate bune au obţinut şi munci torii de la sectorul mape.
R a n d a m e n te sporite
Prin sporirea randamentelor, mine­ colae Dănăilă, loan Bănuţ şi Adal­
rii de la sectorul II al E.M. Teliuc bert Domocoş, care au depăşit ran­
damentele planificate cu 0,69—1,33
au extras peste plan în luna mai tone/post.
919 tone minereu. Cele mai bune
rezultate le-au obţinut brigăzile con­ A. MANOLESCU
duse de minerii Emilian Bălan, Ni- corespondent
De ia începuful anului şi pînă în prezent
Antrenat într-o vie întrecere so­ De la începutul anului şi pînă în
cialistă, colectivul de muncă de la prezent, planul de producţie a fost
secţia turnătorie nr. 1 a uzinei „Vic­ îndeplinit în fiecare lună. In luna
toria“ Călan, obţine rezultate tot mai mai de pildă, planul de producţie a
bune în ceea ce priveşte realizarea fost depăşit cu 6,93 la sută.
planului de producţie şi îmbunătăţi­
rea calităţii pieselor turnate. C. IONESCU
corespondent
O colectivistă harnică
Cînd colectiviştii din satul Boz, gă altele, o maternitate de scroafe
raiomd Ilia, i-au încredinţat cele 11 şi o cameră pentru pregătirea hra­
scrofife pentru îngrijire şi creştere, nei. In noua maternitate apa, hrana,
utemista Maria Crişan abia împli­ erau la indemînă. Intr-un cuvinl
nise 16 ani. Ii plăcea această mun­ munca îngrijitoarei s-a uşurat. Apoi.
că şi pasiunea cu care a lucrai a fă­ cînd în cadrul gospodăriei s-a înfiin­
cut să ob[ină rezultate frumoase. De ţat un cerc zootehnic ea a fost pri­
atunci au trecut mai bine de doi ma care s-a înscris, indemnind şi pe
alte colectiviste să facă la fel. Şi-a
devenit o pricepută crescătoare de cumpărat caiete, a împrumutat cărţi.
porci, fruntaşă în sectorul zootehnic. Lecţie de lecţie a notat totul în­
grijit şi ordonat. Participa la dis­
Aceasta pentru că încă din prima cuţii, punea întrebări pentru a în­
zi de lucru la ferma de porci s-a ţelege cît mai bine materialul pre­
străduit să îndeplinească cît mai bine dat. O interesa îndeosebi îngrijirea
sarcina pe care i-au încredintat-o co­ purceilor pînă la două luni Şapte
lectiviştii. Cum insă gospodăria era din cele 11 scrofiţe erau în gestaţie.
la început de drum şi nu avea toate
condiţiile de dezvoltare, munca tine­ De aceea la una din lecţii, la între­
rei crescătoare n-a fost de loc uşoa­ barea Măriei Crişan, lectorul a
ră. Dar, Maria Crişan nu s-a des­ explicat amănunţit despre creşterea
curajat, a muncit fără întrerupere. purceilor, hrănirea şi întocmirea ra­
ţiilor suplimentare, cît şi alte re­
La cîtva timp, s-a construit pe lîn- guli de îngrijire. Aşa au trecut
multe seri de curs. Îngrijitoarea Ma­
ria Crişan a acumulat cunoştinţe
preţioase în domeniul îngrijirii por­
cilor. Şi aceste cunoştinţe i-au prins
bine atunci cînd le-a aplicat în
practică. Rezultatul este cunoscut de
Acolo unde planul a /
Fabrica de materiale de construc­
ţii Bîrcea are mai multe secţii. Una
din acestea se găseşte la Deva şi
poartă numele de secţia de teraco­
tă. Despre munca şi activitatea co­
lectivului <te aici am aflat lucruri
bune, demne de toată lauda. Să a-
mintim numai cîleva.
De la începutul anului şi pină in
prezent planul producţiei globale a
fost depăşit în fiecare lună cu 6 — S
la sulă. Altfel spus, în cele 5 luni
ale acestui an au fost produse pes­
te plan 276 bucăţi sobe de teracotă
Aceste fapte arată cum nu se poate
mai grăitor că angajamentele colec­
tivului, luate cu prilejul prelucrării
cifrelor de plan pe anul in curs.
de a depăşi planul anual de produc­
ţie cu 5 la sută. se înfăptuiesc.
La locul lor de mancă comuniş­
tii Loghin Petrescu şi Ştefan Doruhu
Brigada condusă de minerul o"
n Aurel Cristea, de la sectorul *n
* l al E.M. Aninoasa, a extras »"
lună de lună cărbune peste plan. 3
lală-l în fotografia de faţă pe
o şeful brigăzii si cîţiva ortaci
o ai săi, discutînd despre crcş- Ka
terca randamentului in vederea o“
dezvoltării succeselor dobîndite. a8 timp şi de calitate a lucrărilor
h întîmpinarea
congresului al IV-lea
a! cooperaţiei
Antrenaţi în întrecerea socialistă,
lucrătorii cooperaţiei de consum din
raionul Sebeş, întîmpină cel de al
IV-lea Congres al Cooperaţiei de
consum cu noi şi însemnate succese.
In cinstea acestui märet eveniment
din activitatea lor, unităţile coope­
raţiei din raionul Sebeş şi-au rea­
lizat sarcinile de plan pe primele 5
luni din acest an la desfacerea de
legume în proporţie de 139 la sută,
iar planul semestrial la achiziţiile de
păsări şi la colectarea fierului vechi
l-au îndeplinit în proporţie de 198
şi respecţi'' 124 la sută.
De asemenea, planul de Încasare
a fondului social (pentru perioada
ianuarie—Iunie 1963), a fost realizat
în proporţie de 120 la sută, iar la
înscrierea de noi membri în propor­
ţie de 105 la sută.
In acelaşi timp, cheltuielile de cir­
culaţie din sectorul comercial pe se­
mestrul I au fost reduse cu 10 la
sută, realizîndu-se astfel o economie
de 30.000 lei.
PATRICHE MANCTULEA
corespondent
P r e g ă te s c utilajul
pentru cam p ania
de recoltare
Pentru strlngerea în bune condiţii
a recoltei din acest an, lucrătorii de
Ia G.A.S. din Călan acordă o aten­
ţie sporită pregătirii utilajului nece­
sar în campania de vară. Pînă acum
lucrătorii dm sectorul mecanic au
terminat reparaţia şi revizia celor 7
combine de păioase, a unei prese de
balotat paie, a cositorilor mecanice
şi a une' tocători de nutreţ. Cu
bune rezultate au lucrat la repara­
ţii mecanicii Ion Gîrlă şi Binder
Carol.
toţi membrii colectivei. Din cei 42
purcei de la prima fălare, n-a avut
nici o pierdere. Acesta a fost primul
ei succes care dovedea răspunderea
cu care şi-a îndeplinit îndatoririle de
îngrijitoare.
Ferma de porci s-a dezvoltat con­
tinuu. Alături de tînăra Maria Cri­
şan a venit să muncească şi Valeria
Dan. o colectivistă harnică, care par­
ticipase şi ea la cercul zootehnic.
Indemînarea Vaieriei şi experienţa
practică pe care o dobîndise prima
îngrijitoare şi-au spus cuvîntul, prin
succesele frumoase obţinute la ferma
de porci. Numai în anul 1962 prin
îngrăşarea şi predarea pe bază de
contract a peste 50 de porci s-au
obţinut venituri de aproape 70.000
lei.
In prezent cele două crescătoare
de porci sînt şi mai preocupate de
munca lor. Acest lucru se poate ve­
dea şi pe graficul de zile-muncă,
unde, în dreptul numelui Măriei
Crişan. pînă la începutul lunii iunie
sînt trecute 120 zile-muncă.
MIRON ŢIC
corespondent
sînt întotdeauna in fruntea între­
cerii pentru depăşirea planului şi
îmbunătăţirea calităţii produselor. La
iniţiativa organizaţiei de partid şi a
comitetului sindical de secţie a fost
perfecţionat mult procesul tehnolo­
gic. Constatîndu-se că finisajul şi
rezistenta produselor lasă uneori de
dorit, s-a trecui la aplicarea unui
strat de argilă supei ioară pe toată
suprajafa caldelor înainte de pre­
sare. Prin aceasta se obţine o gamă
variată de culori, o rezistenţă spo­
rită la uscare şi o finisare de cali­
tate superioară.
Depăşirea ritmică a planului la
toţi indicii s-a făcut şi pe seama
fabricării în serie a unor piese. Este
vorba despre cărămizile stîlpi şi 2
modele noi de medalioane folosite ca
ornament la zidirea sobelor de te­
racotă. Aplicarea acestei măsuri a
¦ ; a;:A:..-A a aa
Toata atenţia lucrărilor
de întreţinere a culturilor
Pe lotul pentru 5000 kg
porumb boabe la ha
Membrii brigăzii din Nălaţ,
aparţinătoare G.A.C. clin Haţeg,
dau o mare atenţie efectuării la
de întreţinere la culturile prăşi-
toare. Pină acum ei au efectuat
praşila I-a pe întreaga suprafaţă
ocupată cu cartofi, iar de curînd
au început şi cea de a doua pra-
şilă la această cultură. Totodată,
s-a început praşila la cultura po­
rumbului, acordîndu-se prioritate
lotului destinat obţinerii unei
producţii de 5.000 kg porumb
boabe la ha. Membrii celor 3
echipe (cîte are brigada), au pră­
şit cele 10 ha ocupate cu porumb
din soiul H.D. 101. O dată cu
aplicarea acestei lucrări, ţinînd
seama de cunoştinţele acumulate
la învăţămîntul agrotehnic de
masă, colectiviştii au avut în ve­
dere să asigure o densitate de
35.000—40.000 plante la ha.
Cele mai bune rezultate la
executarea lucrărilor de întreţi­
nere a culturilor le-a obţinut echi­
pa I-a condusă de Zaharia Cea-
cu, iar dintre colectivişti s-au evi­
denţiat Vasiu Viciu, Hermina
Pădure, Lucreţia Fona. Marioara
Mohora şi Lcnuţa Vlăiconi.
P. FÂRCAŞIU
corespondent dc cereale sau de plante la hec­
Rezultatele
pot fi mai bune
Organizaţi în două brigăzi de
cîmp. şi una legumicolă, colecti­
viştii din Batiz, oraşul regional
Hunedoara, au obţinut unele rea­
lizări în ceea ce priveşte execu­
tarea în epoca optimă a lucrări­
lor de întreţinere a culturilor.
Astfel, pînă acum ei au terminat
praşila I-a la cultura cartofilor,
a sfeclei de zahăr, florii-soarelui
şi pe 20 ha cultivate cu legume.
De curînd s-a început a doua pra-
şilă la sfecla de zahăr şi car­
tofi.
Nu aceeaşi atenţie se acordă
însă culturii porumbului, care o-
cupă 190 ha. La această cultură
s-a aplicat doar o lucrare cu sapa
rotativă pe 40 ha. Inginerul agro­
nom al gospodăriei, tov, Radu
Bogdan, motivează întîrzierea lu­
crărilor pe seama faptului că te­
renul nu este îmburuienat. Ploi­
le căzute în ultimele zile au fă­
cut ca în sol să se acumuleze o
cantitate însemnată de apă. Păs­
trarea ei în sol constituie o re­
zervă însemnată de hrană pentru
La porumbul pentru boabe şi siloz
aceleaşi lucrări
Printr-o bună organizare a
muncii şi folosind din plin timpul
prielnic, colectiviştii din Gîrbova au
efectuat un volum însemnat de lu­
crări la întreţinerea culturilor. Pî­
nă acum ei au aplicat prima praşi­
lă pe întreaga suprafaţă ocupată cu
cartofi, floaiea-soarolui şi sfeclă de
zahăr, iar Ia cultura porumbului pen­
tru boabe s-au prăşit mecanic şi
manual peste 196 ha din cele 229 ha
cultivate cu această plantă.
Pentru sporirea producţiei de nu­
treţuri, o mare atenţie se acordă în­
treţinerii culturilor furajere. Din ce­
dus la sporirea simţitoare a produc­
tivităţii muncii şl scăderea preţului
de cost.
Prin întreaga sa activitate, orga­
nizaţia de partid a sădit in con­
ştiinţa colectivului respectarea disci­
plinei socialiste a muncii şi sim­
ţul de răspundere în îndeplinirea
sarcinilor. Şi dacă calitatea produ­
selor ce ies pe poarta secţiei satis­
face exigentele mereu crescînde ale
beneficiarilor, meritul îl au în primul
rînd comuniştii. Tov. Petru Poenaru
şi Rozalia Mariş sînt adevăraţi ar­
tişti în meseria lor. Cahlele execu­
tate de ei, cu ajutorul preselor me­
canice. primesc întotdeauna califica­
tivul de „bine* şi „foarte bine".
Cîteva cuvinte s-ar putea spune şi
despre felul cum este organizată în­
trecerea socialistă In fiecare atelier
există grafice cu ajutorul cărora se
.
buna dezvoltare a plantelor. Se
ştie că acest lucru se poate face
numai prin mobilizarea solului,
adică prin praşile executate la
timp şi ori de cîte ori este ne­
voie.
Ţinînd seama de cele arătate
mai sus este necesar ca organi­
zaţia de partid (secretar tov. E-
lena Nejescu) şi conducerea gos­
podăriei (preşedinte tov. Ioan
Bărboni) să ia măsurile cores­
punzătoare pentru ca şi culturii
porumbului să i se aplice la timp
lucrările dc întreţinere necesare.
Praşila I-a este întîrziata
Membrii gospodăriei agricole
colective din Băcia, oraşul regio­
nal Deva, şi-au propus ca de pe
cele aproape 11)0 hectare culti­
vate cu plante prăşitoare să ob­
ţină recolte sporite la hectar.
Pentru aceasta, colectiviştii, cu
sprijinul mecanizatorilor de la
S.M.T. Orăştie permanentizaţi în
cadrul gospodăriei, au executat
însămînţările în condiţii agroteh­
nice corespunzătoare. Drept ur­
mare, plantele au răsărit şi s-au
dezvoltat bine. O dată cu ele însă
au crescut şi buruienile, îndeo­
sebi după ploile căzute în ulti­
mele zile. Cunoscînd faptul că
buruienile consumă o marc parte
din hrana necesară plantelor, fă-
cînd să scadă simţitor producţia
tar, firesc era ca organizaţia de
partid şi conducerea gospodăriei
să organizeze din timp munca în
vederea executării lucrărilor de
întreţinere a culturilor în epoca
optimă.
Ce s-a făcut pînă acum în
această privinţă? Datorită slabei
mobilizări a colectiviştilor la lu­
cru. ne-a informat tov. Eugen
Szempaly, preşedintele gospodări­
ei, s-a reuşit să se aplice praşila
I-a manuală doar pe 6 ha culti­
vate cu mentă şi floarea-soarelui
şi pe 7 hectare de legume. La
cultura cartofilor s-a făcut numai
o praşilă mecanică, iar la po­
rumb din 76 ha s-au prăşit me­
canic doar 15 ha. Situaţia nu este
deloc mulţumitoare şi ea nu re­
flectă posibilităţile pe care le are
gospodăria. Dc aceea, este nece­
sar ca organizaţia de partid,
care numără aproape 40 membri
şi candidaţi de partid, să acorde
conducerii gospodăriei tot spri­
jinul şi îndrumarea în vederea
mobilizării tuturor forţelor de
care dispune gospodăria la ur­
gentarea ritmului lucrărilor de
întreţinere a culturilor prăşitoare.
le 40 ha cultivate cu porumb pen­
tru siloz, au fost prăşite manual, pa
rind, peste 25 ha. De asemenea, pa
5 ha din cele 15 însămîntate cu
sfeclă furajeră s-au aplicat 3 pra-
sile. Paralel cu aceste lucrări au fost
plantate 53 ha cu tutun, iar în vie
s-a aplicat sapa mare pe întreaga;
suprafaţă (54 ha).
Printre brigăzile evidenţiata la e-
xecutarea lucrărilor de întreţinere
a culturilor se numără cea condusă
de Ioan Munteanu.
M. BÎRSAN
corespondent
ostîndeplinii
urmăresc zilnic angajamentele luate
în consfătuirile dc producţie. Cunoaş­
terea rezultatelor mobilizează şi an­
trenează şi mai mult colectivul la
realizarea integrală a sarcinilor de
!dan.
Cum va munci colectivul in viitor
ne-o spune secretând de partid, iov.
Andrei Teoreh.
— Avem multe de făcut. Dor mai
întîi dc toate sîntem holărifi ca
sfîrşilul primului semestru să ne gă­ I<*
sească cu o depăşire a angajamentu­
lui anual de 1,5 la sn'i. In ce pri­
veşte calitatea, vom reduce rebutul
cit :el pufin 0,5 la s Ud fală de indi­
cii realizafi pini -us şi ei au
fus mult sub cei admişi.
S. TRUŢ.A