Page 19 - 1963-06
P. 19
Nr. 2625 DRUMUL SOCIALISMULUI "Mi 3
ndisicim d1e utissiilnizare p!r©cJbefe sperifl de metal
O rezervă însemnată în creşterea P e drum ul înfăptuirii an g ajam e n tu lu i
producţiei de ofe! Directivele Congresului al II1-lea
al partidului au pus în faţa siderur
/ (Urmare din 'pag. l-a) mitetului de partid din secţia oţelă {iilor de partid li se cere să-şl exer gicilor sarcina sporirii indicilor de INDICELUI DE UTILIZARE U |
rie Martin nr. 1, într-o recentă şedin cite cu toată competenţa controlul utilizare a furnalelor. In 1965, fie
larii s-au limitat a explica rămlne- ţă de analiză a activităţii oţelarilor, asupra activităţii ce o desfăşoară ca industria siderurgică, trebuie să se FURNALELE DIN
rea în urmă ca rezultat al unor cauze organ-iziţiile de bază nu au manifestat drele de conducere, să manifeste exi realizeze un indice cu 40 la sută
externe, neglijind analiza temeinică grijă pentru folpsirea activului fără genţă faţă de felul în care îşi înde mai marc decît în 1959. Noi am fă Ci »1» TREI ANI AI
a lipsurilor proprii. Aşa cum s-a do de partid, rezolvarea operativă a plineşte fiecare muncitor sarcinile cut o amănunţită analiză asupra po
vedit, în cadrul sectorului oţelării au problemelor ce le ridica viaţa şi de producţie, cum se străduieşte să-şi sibilităţilor pe care le avem pentru o preţioasă contribuţie munca poli IŞESENALULUl!
existat încălcări ale disciplinei teh munca de zi cu zi. Organizaţiile de ridice nivelul profesional. Important realizarea acestei prevederi. Şi am tică de masă desfăşurată de organi
nologice, ale disciplinei de muncă şi bază au îndrumat puţin organizaţiile ajuns la concluzia că putem face mai zaţiile de partid. La noi există agi ¦h \(Ai ţt
ale disciplinei de plan. De aceea, de masă. este de asemenea ca organizaţiile de mult. Drept urmare, ne-am angajai tatori la fiecare loc de muncă. Ei
cauza neîndcplinirii în mod ritmic a partid să îndrume organizaţiile sin atunci să realizăm, peste cei 40 la se situează totdeauna în fruntea ac ceputul lunii aprilie au apărut deja această problemă. El a efectuai un
sarcinilor de producţie în unele pe La oţclăriile din Hunedoara, aşa dicale pentru a organiza întrecerea sută, o creştere de încă 20 la sulă. ţiunilor de sporire şi gospodărire a grafice şi panouri care îndemnau la studiu şi a stabilit o constanţă de
rioade ale acestui an, nu trebuie cău cum s-a dovedit din studiile întoc socialistă în aşa fel îneît fiecare par Cum se realizează angajamentul producţiei de fontă. Un exemplu, o muncă şi mai avîntală pentru recu turnare, potrivit căreia se evită că
tată în afară, ci chiar în sectorul do mite, există posibilităţi să se recu ticipant să poală să-şi valorifice din nostru ? loan Dumu lucrează la încărcare. El perarea rămînerii în urmă. Totodată derea foniei peste banda de turnare.
oţelării. încercarea ce-au făcut-o unii pereze rămînerea în urmă a planului plin forţele şi posibilităţile sale crea este agitator. Aici se lipsea înlr-o se indicau şi căile pentru realizarea
conducători de a arunca vina neîn- d3 producţie. In acest scop s-au în toare. Conducerea întrecerii socialiste După cum. se vede şi din graficul vreme nemotivat, nu era folosit ra acestui lucru: ridicarea temperaturii Socotim lotuşi că mai avem încă
deplinirii planului pe cauze dinafară, tocmit grafice, s-au elaborai măsuri. ce o desfăşoară oţelării hunedoren! de mai sus. la furnalele din Călan ţional timpul de lucru. Agitatorul aerului insuflat la 750—S00°C, încăr multe posibilităţi pentru a spori in
constituie, în cazul acesta, un para La rîndul lor oţelării şi-au luat an ş-a realizat in anul 1962 un indice carea ritmică a furnalului, respecta dicii de utilizare. Putem reduce con
van după care se pot ascunde multe gajamente de a-şi depăşi prevederile pentru sporirea indicilor de utilizare de utilizare cu 45 la sulă mai marc Dumu a stal de vorbă cu fiecare o???, rea graficului de descărcări etc. sumul ele cocs, ceea ce 'duce la crea
din lipsurile existente în acest sector. de plan, de a-şi aduce întreaga lor a agregatelor, pentru îmbunătăţirea decît cel obţinut în anul 1959. Prin i-a explicat ce repercusiuni are o ab rea unui- volum util disponibil şi
contribuţie la înfăptuirea măsurilor calităţii şi reducerea preţului de cost urmare, ne aflăm pe un drum bun. senţă nemolivată atît asupra procesu Dar la creşterea indicilor de uti deci la creşterea încărcăturii minera
De asemenea comitetele de partid prevăzute. In această direcţie este a oţelului, pentru gospodărirea me lui de producţie, cît şi asupra cîşli- lizare contribuie înlr-o măsură deo le în furnal. Aceasta impune însă
din secţiile oţelăria Martin nr. 1 şi necesar însă să se rezolve de urgenţă talului, este o datorie de onoare a Am ajuns la acest rezultat in pri gului fiecărui muncitor. Eficienţa sebită şi buna gospodărire a fontei. o bună gospodărire şi evidenţă a
2 n-au acţionat operativ în remedie câteva probleme. In cadrul oţelăriilor organizaţiilor de partid. mul rînd şi în cea mai mare mă De aceea, noi ne-am orientat activi cocsului, precum şi creşterea tempe
rea unor deficienţe. Unele încălcări de Ia Hunedoara se cere în primul sură valorificind rezervele interne muncii sale se vede pe deplin. Anul lalea şi în această direcţie. La furna raturii aerului insuflat în furnale şi
ale procesului tehnologic, abateri de rînd să se îmbunătăţească organiza Sarcina principală a inginerilor şi lată cum am reuşit noi să facem acesta aici nu s-a înregistrat nici o lul nr. 2 se pierdea multă fontă li- a conţinutului de fier în minereuri.
la disciplină au fost doar înregistrate rea muncii. Un rol deosebit în această cadrelor de tehnicieni din aceste sec acest lucru. absenţă nemolivată, nici o abatere chitlă in oalele de zgură. Im îndem Se poale, de asemenea, merge mai
fără să se analizeze, să se stabileas direcţie îl au organizaţiile de partid ţii este să îndrume şi să sprijine de la dozare. Se înţelege că în felul nul organizaţiei de partid s-a studiat constant cu furnalele, agregatele pol
că măsuri, să se creeze o opinie do care vor trebui să desfăşoare o sus oţelării pentru a obţine o mai bună A obţine indici de utilizare înalţi acesta furnalelor li se asigură un şi s-a găsit o metodă nouă de sepa fi mai bine întreţinute.
masă împotriva celor care le-au în ţinută muncă organizatorică şi politi folosire a capacităţilor de producţie. înseamnă să exploatezi cît mai bine mers constant, ceea ce duce la obţi rare a zgurii de fontă. Pentru aceas
făptuit. Fiind lipsite de o îndrumare că. In rîndul oţelarilor de la Hune Aceasta este una dintre cele mai im agregatul. Dar acest lucru nu-l pol ta s-au făcut unele modificări în Colectivul nostru de muncă este
permanentă, organizaţiile de bază n-au doara avem zeci de oameni care ob portante rezerve ale creşterii produc face decît oameni bine pregătiţi din nerea unor indici de utilizare înalţi.
izbutit să ridice în faţa întregului ţin zi de zi importante succese în punct de vedere profesional, oameni montarea sistemului de separare. De holărît să pună in valoare şi aceste
colectiv de oţelari sarcina sporirii producţie. Pentru aceştia este carac ţiei de metal. Topitorii trebuie să fie cu o calificare înaltă. Pornind de la Şi agitaţia vizuală a avut un rol asemenea, s-a organizat mai bine
indicilor de utilizare a agregatelor, teristică năzuinţa de folosire mai ajutaţi să-şi ridice neîncetat nivelul acest considerent, s-au luat măsuri de seamă în sporirea producţiei de procesul de descărcare. Drept urma rezeive şi să muncească cu elan spo
îndeplinirea în mod ritmic a obli bună a tehnicii, a metodelor înaintate lor de cunoştinţe profesionale, să pentru ca fiecare om, indiferent de fontă pe seama creşterii indicilor de re. acum nu mai există asemenea rit pentru a folosi şi mai bine furna
gaţiilor prevăzute în planurile de sporească coeficientul de folosire a locul de muncă si funcţia pe care o utilizare. Prin lozinci şi panouri mo lele, ştiind că în acest fel sporeşte
producţie. Unele organizaţii de bază de lucru. Organizaţiile de partid au cuptoarelor şi a celorlalte agregate ocupă, să înveţe Deosebit de eficien bilizatoare, colectivul de furnalişli a pierderi, în vreme ce în trecui se
din secţia oţelărie Martin nr. 2 nu datoria să sprijine aceste iniţiative, înlăturînd din activitatea lor timpii te s-au dovedit lectoratele tehnice, fost mobilizat să valorifice mai bine continuii producţia de fontă.
au analizat în mod aproîundat şi cu să desfăşoare o activitate amplă în morţi provocaţi de diferite defecţiuni unde sini încadraţi toţi muncitorii. rezervele interne. In trimestrul 1 al înregistra şi cîte o tonă de fontă
tot simţul de răspundere măsurile ce vederea popularizării experienţei lor tehnico-organizatorice. îndeplinirea Aici fie grupe sindicale, s-an prezen acestui an am înregistrat un minus GHEORGHE ANCUŢA
trebuie luate pentru traducerea în de muncă. Realizările obţinute de oţe tat de către maiştri, teme bine docu faţă de planul ’de producţie. La în pierdere In o descărcare. secretarul organizaţiei de bază
viaţă a hotărîrii Biroului Comitetu lari în scurtarea timpului de elaborare sarcinilor de plan impun conducăto mentate în legătură cu însuflarea
lui regional de partid privind recu a şarjelor, a timpului de execuţie a rilor secţiilor de oţelării desfăşurarea Se pierdea fontă şi la bandă. Co P.M.R. al schimbului nr. 1
perarea rămînerii în urmă din tri reparaţiilor etc., să fie larg populari unei munci organizatorice de zi cu gazului metan în furnale, îmbogăţi munistul Gheorghe Panail, şef de
mestrul I al acestui an. Din analiza zate prin schimburi de experienţă, cu zi, cer adoptarea unor măsuri opera MARCEL SEMCIUC
făcută se constată în acelaşi timp că ajutorul agitaţiei vizuale, prin gra rea acrului cu oxigen şi altele. Ca echipă, a primit sarcină, din partea maistru
organizaţiile de bază nu au trasat tive şi eficace cu privire la rezolva
tuturor membrilor şi candidaţilor de fice, lozinci şi afişe. Trebuie de ase rea problemelor mici sau mari care urmare, lucrul la agregate s-a des organizaţiei ele partid, să rezolve sectorul furnale
partid răspunderi şi sarcini concrete menea intensificată munca pentru a al Uzinei „Victoria“ Călan
care să-i mobilizeze în rezolvarea se dezvolta iniţiativa creatoare a oţe se ivesc în producţie. făşurat din ce in ce mai bine, mai
unor probleme ce le ridică activita larilor, îndrumînd-o în mod perma Asemenea probleme nu se vor re
tea economică şi îmbunătăţirea vie nent spre folosirea mai bună a re ştiinţific. Cauperiştii au găsit resurse
ţii interne de partid. Aşa cum a spus zervelor existente în privinţa spori zolva desigur dintr-odată. Pentru
tov. Gheorghe Furtună, secretarul co rii greutăţii fiecărei şarje, a înlătu aceasta trebuie ca inginerii, tehnicie pentru a spori temperatura aerului
rării risipei de metal. Concomitent nii, toţi oţelării, macaragiştii, electri
cu luarea acestor măsuri, organiza- cienii, lăcătuşii, apaduclierii şi ceilalţi insuflat în furnale, muncitorii de la
muncitori din secţiile de oţelărie ale
combinatului să muncească din ce în întreţinere au reuşit să execute unele
ce mai bine, să depună mai multă
strădanie, pentru a rezolva fiecare reparaţii fără oprirea agregatelor.
problemă cu mai multă competenţă,
să ridice întreaga lor activitate la La descoperirea şi punerea in va
nivelul sarcinilor ce le au de înde
loare a rezervelor interne şi-a adus
plinit.
' ¦¦¦¦¦¦¦¦ Perfecţionînd în mod neîncetat me S ă f o l o s i m din plin p o s ib ilităţile e x is te n te
jjjp i !1 !i ! todele de muncă, dezvoltînd continuu
energia şi iniţiativa creatoare, lntro-
!lililíV . v ' ducînd experienţa şi metodele înain Ş a rje ra p id e şi c ît
tate de muncă, oţelării hunedorenl mai grele
' vor izbuti fără îndoială să-şl înde
. • :î ; ¦¦ . ;¦ ¦~ş-cvi plinească cu cinste sarcinile de pro
s' / > ' •
ducţie ce le revin în acest an. Ridicarea temperaturii
O rezervă importantă de creştere a indicilor de utilizare o cupToa-
aerului cald
relor Martin o constituie reducerea duratei de elaborare a şarjelor
Nu de mult la furnalul nr. 6 s-a obţinut cea mai mare producţie zil
Ştcfan Raliată Prin înfăptuirea nică. Una din explicaţii este şi aceea că s-a mers cu o temperatură Ia safl altfel spus, elaborarea de şarje rapide. La secţia noastră, în cursul
este şef de echipa caupere în jurul a 900 de grade. Prin urmare, cu cît temperatura aerului acestui an, s-au obţinut în această direcţie o seamă de rezultate po
la oţelăria electri măsurilor tefinico- insuflat este mai mare, cu atît greutatea şarjei poate să crească. De alt zitive. De circa 3-4 luni majoritatea echipelor folosesc procedeul de
că a C.S. Hunedoa fel, cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul în curs, noi, caupe- încărcare fierbinle a metalului în cuptor sau, cum îi zicem noi, mer
ra. In primele 4 organizaforlce rişlii, ne-am angajat să lucrăm cu o temperatură de peste 850 grade.
luni ale anului, e- sul fierbinte la încărcare, prin care durata medie pe şarjă s-a redus
chipa sa a produs Cînd au fost dezbătute cifrele de Dar să ne oprim puţin asupra factorilor care ne permit să obţi
peste plan 94 tone plan din anul acesta, colectivul nos nem o asemenea temperatură. Mai înlîi trebuie arătat că, în ultimul cu aproximativ 20 de minute.
oţel. tru de aglomeralorişli şi-a propus să timp, agregatelor li s-au adus o serie de îmbunătăţiri tehnice. Esle vor
înfăptuiască o seamă de măsuri me ba, în primul rînd, de faptul că au fost dotate cu ventilatoare de Iată în ce constă acest procedeu. Se încarcă mai tatii 8—10 tone
nite să sporească productivitatea mare putere, ce ne permit să ridicăm mult debitul şi presiunea ga
maşinilor şi instalaţiilor existente. zului. Apoi, manevrarea şuberelor a fost mecanizată şi automatizată. In fier pe vatră, după care se adaugă circa G—7 tone calcar. Se lasă ast
felul acesta se respectă cu stricleţe ordinea deschiderii lor, iar durata fel circa 20 minute pentru calcinare. Apoi se adaugă din nou 30 35
Incepînd cu luna februarie am tre operaţiunii se reduce la 5—7 minute faţă de circa 30 de minute, cil
cut la introducerea şarjelor de aglo era mai înainte, ceea ce duce la o scădere a temperaturii aerului doar tone fier vechi. Se lasă aşa 10—15 minute şi se completează restul în
merare în tobele de amestec încălzite cu circa 10 grade (faţă de 50—00 de grade anterior). S-a introdus, de
pînă la o temperatură de peste 60°C, asemenea, reglarea aulomală a temperaturii. cărcăturii metalice. După circa o oră se introduce fonta.
ceea ce a determinat o creştere sim
ţitoare a productivităţii maşinilor, Pe lingă loate acestea, nouă cauperişlilor, ne rămîne doar să su O altă cale folosită de noi pentru reducerea duratei de elaborare
îmbunătăţirea procesului de aglome praveghem cu atenţie aparatele de măsură şi control, să menţinem in a şarjei este şi aceea de scurtare a timpului de ajustare a cuptorului;
rare şi un consum redus de cocs. cea mai bună stare de funcţionare instalaţiile, să efectuăm la timp Atei esle vorba mai mult de rezolvarea 1unor probleme organizatorice,
O dată cu aplicarea acestei măsuri, trecerile de pe un cauper pe altul şi să le încălzim corect şi anume, încă din timpul alinării se pregătesc toate materialele nece
am sporit şi capacitatea de transport sare operaţiunilor respective, aşa incit, din momentul începerii lu
a benzii nr. 3 cu 20 la sulă ; motorul Tală, concret, cum procedez eu. Dimineaţa, cînd preiau schimbul
şi reductorul de aici au fost înlocuite împreună cu tovarăşul care şi-a terminat şutul, veriiic loate aparatele şi crului, nu se mai pierde nici un minut în alte scopuri.
cu altele de putere mai mare, folo situaţia parametrilor de funcţionare a caupcrului. Ii cer apoi să mă infor
sind şi o bandă cu lăţime mai mare. meze cu toate deranjamentele ce au avut loc şi eventualele de In ultimul limp s-a realizat un progres şl în ceea ce priveşte
fecţiuni. Astiel ştiu încotro să-mi îndrept atenţia. Bineînţeles, mai iutii îmbunătăţirea calitativă şi scurtarea duratei afinarii, prin introducerea
Pîlniile de la tobele de amestec remediez toate deranjamentele şi efectuez eventualele mici reparaţii. Pe
aveau o înclinaţie prea mare şi erau parcurs urmăresc ca la cupolă să am mereu o temperatură de 1.150— in cuptor a materialelor de alinare cântărite.
ştrangulate la intrarea în tobe. Din '.200 grade, iar la coş 250 — 300 grade.
această cauză, deseori se înfundau şi Tot în vederea creşterii indicilor de utilizare a agregatului am
se înregistra un mare număr de sta Cert esle ca dacă supraveghezi cu atenţie aparatura şi mersul agrega acţionat şi asupra sporirii încărcăturii pe şarjă. Mai concret spus au
ţionări. Modificînd înclinaţia celor tului, aceşti parametri se pot menţine in permanenţă. Lucru pe care de fost luate măsuri de menţinere a profilului normal al vetrelor şi con
două pîlnii am reuşit să înlăturăm altfel, noi l-am şi făcut.
neajunsurile provocate de staţionări. fecţionarea corectă a pragurilor false. In felul acesta am reuşit ca de'
So tatîmplă insa uneori să rămînem numai în două caupere. Atunci
Q con^t|e t e : buna aprovizionare Rezolvarea acestor probleme într- trebuie s. ie supraveghem mult mai atent şi să efectuăm dese treceri la începutul anului şi pînă în prezent să sporim greutatea medie a şar
un termen scurt, a avut ca urmare de pe unul pe altul. întruna din zilele trecute, cînd s-a întîmpial astfel, jelor cu circa 3—3,5 tone faţă de anul trecut.
sporirea indicelui de utilizare a agre le-am schimbai nu mai puţin de 18 ori. In felul acesta am reuşii totuşi
cu materii prime gatelor, reuşind ca indiGe.le mediu să menţinem 6 temperatură de peste 700 de grade, ceea ce, în situaţia Dar un factor important în reducerea duratei de elaborare şi creş
trimestrial planificat să fie depăşit respectivă, esle foarte mult. Prin urmare atunci cînd îţi dai silinţa, poţi tere a greutăţii şarjei este respectarea cu stricleţe a instrucţiunilor
cu 0,41 tone/m p. şi zi nominală. să realizezi în orice condiţii o temperatură înaltă.
In primul trimestru al anului noi Incepînd din data de 6 mai, însă, tehnologice pe loate fazele de lucru. Ca o măsură bună luată de con
am rămas sub plan cu o însemnată timp de 10 zile, aprovizionarea cu mi SIMION ARMAŞ Prin ridicarea temperaturii aerului cald noi am reuşit să sporim pro ducerea secţiei Sn această direcţie menţionez introducerea şi afişarea lă
cantitate de fontă, ca urmare a obţi nereu a fost slabă, iar conţinutul do maistru principal la agloinerator ducţia zilnică de fontă cu circa 100—150 tone. cuploare a regimului termic prescris pentru fiecare fază. Astfel, oame
nerii unor indici de utilizare a furna fier a avut variaţii de cîte două pro
lelor scăzuţi. Indicele mediu din pri cente. La aceste deficienţe de natură C.S. Hunedoara HARALAMB1E COVALCIUC nii au la îndemtaă un ghid care îi fereşte de greşeli. ,
mul trimestru a fost cu 0,072 tone pe obiectivă, s-au adăupat şi lipsuri in cauperist la furnalul nr. 6
m.c. volum util sub cel planificai. terne. Dozatorii noştri nu au respec In primele patru luni ale anului Respectînd întocmai instrucţiunile tehnologice şi aplicînd cu cu
tat totdeauna reţeta de dozare a şar luminătorii de la laminorul bluming C. S. Hunedoara raj metodele de ridicare a indicilor de utilizare a cuptoarelor, echipa
Realizarea unui indice de utilizare jelor. De asemenea, temperatura au rămas mult sub plan. Ritmul de
cit mai ridicat este direct legată de aerului insuflat în furnale nu s-a laminare a fost lent, cu o producti condusă de Constantin Mogonea de la cuptorul nr. 3 şl-a realizat pînă
vitate scăzuta. Cauze sini mai mul acum cea mai mare parte din angajamentul anual. Rezultate frumoase a
aprovizionarea cu materii prime. Or, menţinut ridicată şi constantă, deşi te. In primul lînd s-au înregistrat obţinui şi echipa lui Topor Loghin şi altele. Deci, mililînd pentru redu
în trimestrul I, aprovizionarea cu au existat condiţii favorabile mai ales multe staţionări din lipsă de lingo cerea duratei de elaborare a şarjei şi creşterea greutăţii ei, reuşim să
minereu a fost slabă, atît din puncl la furnalele nr. 1, 3 şi 4. uri, şi din lipsă de preocupare pen
de vedere cantitativ, cît şi calitativ. tru buna întreţinere şi funcţionare dăm patriei cu aceleaşi agregate oţel mai mult.
Am primit oantităţi de minereu sub Birourile organizaţiilor de bază pe a utilajelor şi instalaţiilor. Asupra
capacitatea de încărcare a agregate schimburi şi conducerea secţiei au acestui din urmă factor vom insis PETRU CUCU
lor noastre; de asemenea, minereul analizat această situaţie şi au iniţiat ta mai mult în cele ce urmează. maistru la elaborare O.S.M. nr. 1
a prezentat inconstanţă în granulatie unele măsuri menite să îmbunătă
şi continui de metal. Desigur că în ţească activitatea la fiecare loc de In perioada de care ne ocupăm G. S. Hunedoara
acest caz furnalele au funcţionat re muncă. S-a insistat în mod deosebii au funcţionat în medie 13-14 cup
dus, ceea ce a dus la obţinerea unui asupra respectării riguroase a reţetei toare. Motivul ? Deoarece anul tre Asigurarea bunei şi funcţionări
indice de utilizare scăzut. de dozare, iar cu cauperiştii se ţin cut nu s-a respectat graficul de re
operative la începerea şi terminarea paraţii, au rămas scadente pentru a agregatului - cale sigură spre succes rilor de la disciplina tehnologică.
In luna aprilie aceste neajunsuri fiecărui schimb (la două din ele par reparaţie în anul acesta un număr Este un lucru important de care,
au fost înlăturate. Ni s-a asigurat o ticipă şeful secţiei sau adjunctul mare de cuptoare. sută. Aceasta în virtutea tendinţei n-a fost respectată nici pe departe. extinderea funcţionării cuptoarelor pe pe viitor, va trebui să se ţină seama
bună aprovizionare cu minereu, de său). Se analizează cu acest prilej de a se amina reparaţiile de pe o Cauza principală o constituie lipsa zgură lichidă, procedeu care, pe lin Căci buna întreţinere şi funcţionaro
diagramele cauperelor şi se stabilesc, Pe lingă lipsa de preocupare a lună pe alta în favoarea producţiei. ile colaborare între cele doua sec gă faptul că conduce la îmbunătăţi a agregatelor — ficior important in
calitate îmbunătăţită. Cuptoarele de în cazul unor mici deranjamente, conducerii secţiei pentru a le repa Practica este greşită, căci procedînd ţii : bluming şi O.S.M. nr. 2. Rap rea tehnologiei de încălzire, aduce o
prăjire au funcţionat tot timpul la măsurile urgente ce trebuie să le ia ra în grafic, o vină o are aici şi astfel, utilajul se uzează, iar volu tul că descărcarea cuptoarelor Mar economie importantă la consumul de ridicarea ind'celui de utilizare —
întreaga lor capacitate, ceea ce a schimbul următor. Ca urmare, acum cotiducerea combinatului (în special mul necesar de lucrări creşte. tin nu s-a făcut după grafic, a con combustibil. depinde în primul rînd de felul in
există o preocupare mai atentă şi în idirecţia comercială), care nu s-a în dus la aglomerarea şarjele» în slri- care se lucrează cu ele.
adus după sine o funcţionare unifor ce priveşte etanşările, în scopul eli grijit "de aprovizionarea la timp cu S-a înlîmplat apoi că reparaţiile Prin urmare, iată o scamă de de
mă a furnalelor. minării pierderilor de aer. materialele refractare necesare lu efectuate nu au fost de calitate co per şi deci la răcirea lingăurilor. A- ficienţe ce puteau fi preînlimpiuate. Un aport deosebit la rezolvarea
crărilor:. respunzătoare, mai ales la macarale dăngînd aici funcţionarea defectuoa Pentru că nu s-a înlîmplat aşa, o acestei probleme esle chemat să-l a-
Faţă de lunile anterioare, mult mai Rezultatele aplicării acestor măsuri, le „j'igler". De aici, alte staţionări, să a transportului şi desele defec parte din vină o au comitetul de ducă însă organizaţia de sindical.
bună a fost şi aprovizionarea cu cit şi ale îmbunătăţirii aprovizionării Vorbind, (le nerespectarea 'planului alte tone de metal în minus. ţiuni ale macaralelor „Tigler“ avem partid şi birourile organizaţiilor de Discutarea ţie larg în consfătuirile
cocs. Granulaţia cocsului fiind îm cu minereu de calitate, stat dintre "de reparaţii, trebuie arătat că nici o imagine completă asupra a ceea ce bază. Ele n-au îndrumat la limp de producţie a diferitelor aspecte
bunătăţită, s-a evitat introducerea in în 'primul 'trimestru al anului în Dar, lot aici se cuvine să arătăm a condus la încărcarea greoaie şi conducerea lehnico-adminislralivă a legale de executarea la timp şi de
furnale a prafului de cocs, care ar fi cele mai bune. Incepînd din ziua de curs nu se stă mai bine. El a fost că nu s-a lucrat întotdeauna atent cu şarje reci. secţiei şi conducerile schimburilor huna calitate a lucrărilor de între
provocat serioase deranjamente în realizat 'doar. în proporţie, de 66 Ia cu utilajul, fapt care a generat o să-şi îndrepte atenţia spre cca mai ţineri şi reparaţii, respectarea in
funcţionarea acestora. 17 mai planul zilnic? de producţie a bună parte din staţionările ncjuslifi- Tot la acest capitol se înscrie şi strucţiunilor tehnologice şi convoca
cate. Bunăoară, înlr-una din zile, faptul că nu s-a urmărit cu suficien acută problemă: asigurarea bunei în rea operativă a unor scurte şedinţe
Buna aprovizionare cu minereu, fost depăşit, reuşind să recuperăm cuptorul nr. 19 a fost avariat la cra tă atenţie regimul de încălzire. Aşa treţineri şi funcţionări ¦a agregatu da grupă ori de cîte ori se semna
cocs şi adausuri metalice, cît şi mun ter din lipsa de atenţie a macara se explică de altfel şi cele peste lui. S-ar fi evitat astfel multe nea 1cază abateri, pentru a se arăta dau
ca politică desfăşurată in cursul lunii pierderile din perioada 6—16 mai în giului. Tot din această cauză a fost junsuri incepînd cu aprovizionarea nele care le aduc şi căile prin care
aprilie, au determinat obţinerea unui deteriorată şina de rulare a Iran- 400 tone oţel rebulat din cauza ar tchmco-malcriplă şi pînă la respec se pol preveni, sînl cele mai eficn
Indice de utilizare de 1,001 tone pe termen de o săptămînă, timp ta oare sfercarului. Bineînţeles că asemenea derii. Apoi. faptul că s-a mers une tarea instrucţiunilor tehnologice. ce metode de îmbunătăţire a reali
m.c. volum util, mai mare cu 3 kg. cazuri au mai existat. Ele au con ori cu cuptoarele goale, este şi din zărilor.
fontă pe m.c. decît cel planificat. indicele de utilizare a arescut faţă dus la strangulări în producţie. Ia cauză că nu s-au aprovizionat la Asemenea teme n-au constituit nici
Aceasta a făcut ca planul de produc scăderea indicelui 'de utilizare a la timp cu lingouri reci din depozit. De subiecte de discuţie în adunările ge Asigurînd buna întreţinere şi func
ţie să fie depăşit. Rezultatele din de prima jumătate a lunii cu 7,95 la minorului. asemenea, lipsa de colaborare dintre nerale ale organizaţiilor de bază. Cu ţionare a utilajelor şi instalaţiilor, fu
luna aprilie ne-au arătat că dispunem sută. baza unui plan judicios întocmit, co
de posibilităţi pentru a realiza indici Randamentul scăzut al cuptoarelor schimburi a t.ondiis Ia înfundarea alte cuvinte nu s-a făcut, lotul pen leclivul laminorului bluming va păşi
şi mai înalţi, lucru care de altfel s-a VASILE BURCIU a'dînci porneşte chiar de la aprovi ţie o cale sigură spre succes în rea
şi petrecut în primele zile ale lunii ILIE MÎTCA zionarea lor cu lingouri. Proporţia jgheaburilor de evacuare a zgurii. tru a întări simţul de răspundere al lizarea unor indiei sporiţi de utili
mal; şefi de echipe de lingouri 'calde, 'prevăzută iniţial, zare a laminorului.
Mai este necesar să amintim că oamenilor faţă de soarta producţiei,
la secţia I-a furnale GH. COMŞUTA
C.S. Hunedoara nu s-a manifestat preocupare pentru şi a crea o opinie împotriva abate
t
