Page 2 - 1963-06

PAG. 2
Forfa educativă a colectivului
In rindurile de mai jos se vorbeşte
despre un tînăr, un tînăr care a fost
membru al organizaţiei Uniunii Ti­
neretului Muncitor ,• la un moment
dat a fost exclus, şi-apoi reprimit
în organizaţie. Numai din această
relatare îti poţi da seama că în via­
ta lui a survenit ceva, s-a produs
ceva care atrage alentia: a fost
membru al organizaţiei revoluţionare
a tineretului, i s-a luat această cali­ există ceva: comportarea omului,
tate şi din nou şi-a dobîndit încre­
derea de oare s-a bucurat înainte.
Dar să-i cunoaştem puţin evoluţia,
drumul parcurs pînă la vîrsta actuală.
S-a născut aici, în regiunea Hune­
doara, prin părţile comunei Ilia. Are
o biografie relativ simplă, mai cu
seamă pînă la un moment dat cînd în
viata lui a survenit acel ceva.
După şcoala elementară, a intrat la
şcoala profesională din Hunedoara.
Aici învăţa bine, se comporta bine,
totul mergea bine. Manifesta pasiune
pentru meseria de olelar pe care şi-a
ales-o. Şi s-a şi calificat în această
meserie. Cind era în anul II de şcoală
profesională, organizaţia U.T.M. l-a
primit în rindurile sale. Ce mare
cinste i s-a făcut atunci 1 Prin cîte
emoţii a trecut el cînd a primit car­
netul de utemist, cînd s-a angajat să
lucreze în viitor mai bine, să aibă o
comportare ireproşabilă, astfel incit,
să îndreptăţească încrederea ce i s-a
acordat.
După terminarea şcolii profesionale
însă, linărul respectiv nu a mers la
otelărie să-şi exercite meseria învăţa­
tă ; s-a angajat ca ajutor de şofer la
autobaza I.R.T.A. Şi aici a manifestat
interes fată de muncă; după cîteva
luni, în urma unui examen, a primit
carnetul de şofer şi a fost repartizat
pe un autocamion.
Timp de trei ani, a lucrat în mod
conştiincios. Era un şofer harnic, un
mecanic priceput, unul care n-a avut
abateri de la regulile circulaţiei, îşi rişti să pierzi din vedere perspectiva,
îngrijea bine maşina, totul se desfă­
şura într-o ordine firească.
Dar, spre surprinderea celor ce-1
cunoşteau, la un moment dat, în viaţa
lui a survenit acel ceva de care
vorbeam la început. S-a împrietenit
cu 2—3 cetăţeni cărora le plăcea să
folosească în mod excesiv băuturi
spirtoase. Azi mai puţin, mîine mai
mult, pînă la urmă a devenit şi el
un consumator de asemenea băuturi.
Intr-o zi a băut mai mult, a ajuns
chiar in stare de ebrietate şi aşa s-a
urcat la volan. In transportul pe care
l-a efectuat, a făcut un accident pen­
tru care a fost aspru sancţionat. In
acele împrejurări i s-a ridicat şi
carnetul de utemist. O perioadă de
timp nu a mai lucrat în producţie.
Dar mai tirziu s-a angajat la grupul
de laminoare din Hunedoara.
Aici lucra destul de bine, însă con­
tinua să bea. Se înrădăcinase în el
acest obicei şi-i era greu să se deba­
raseze de el.
Şeful său de echipă, i-a atras aten­
ţia de fiecare dată cînd făcea abateri. în condiţiile societăţii noastre noi, că
Alţi ortaci cu care el lucra, de ase­
menea il sfătuiau să-şi corecteze ati-
Colectiviste fruntaşe în muncă
Mobilizate de către comisia de
femei, colectivistele din G.A.C.
„Drumul socialismului" din Deva
muncesc cu spor la întreţinerea
culturilor.
La plivitul păioaselor pe cele
300 ha, la întreţinerea celor 50
ha cu cartofi, 40 ha cu sfeclă de
zahăr şi altele, o contribuţie în­
semnată au adus colectivistele
„Concert
In cadrul activităţilor zilnice
ce se desfăşoară la Casa raională
de cultură din Alba Iulia recent
a avut loc un spectacol intitulat
„Concert de mai". La spectacol
şi-au dat concursul corul, orches­
tra, echipa de dansuri şi soliştii
C u m i n s t r u i m ş i e d u c ă m __t i n e r e t u l ş c o l a r
Organizarea practicii continue
a elevilor — © problemă actuală
şl importanta.
Ne mai despart doar cîteva
zile pină la începerea practicii
continue a elevilor din şcolile de
cultură generală. Iată de ce tre­
buie să privim încă de pe acum
cu toată răspunderea această
nouă etapă a muncii noastre.
Practica de două săptămîni în
producţie este o parte componen­
tă a muncii instructiv-educative.
In cadrul ei se realizează îmbi­
narea cunoştinţelor teoretice cu
cele practice si se consolidea­
ză priceperile şi deprinderile de
muncă însuşite în timpul anului
şcolar. In cadrul acestei practici
elevii din clasele mari execută din
planul întreprinderilor diferite
lucrări, iar cei de la şcolile din
mediul rural efectuează în gos­
podăriile agricole colective şi de
stat numeroase lucrări agricole
specifice acestei perioade.
In anul şcolar trecut, majori­
tatea elevilor din regiunea noas­
tră au obţinut rezultate bune la
practica continuă; aceasta pen­
tru că unităţile şcolare au luat
din timp măsurile pentru buna
organizare a activităţii practice,
stabilind locul de muncă al fie­
cărui elev şi responsabilitatea fie­
cărui cadru didactic care s-a ocu­
pat de practica elevilor. Condu­
cerile şcolilor medii din Brad şi
Vulcan, a şcolilor de 8 ani din
tudinea, să nu mai folosească băutură
în mod excesiv, să fie cumpătat, or­
donat.
— Tu vrei să devii un bun lucră­
tor, şi ai toate şansele să devii — i-a
spus într-o zi şeful său de echipă.
Dar pentru asta nu-i suficient numai
să ai rezultate bune în producţie. In
cadrul producţiei şi în afara, ei mai
atitudinea sa fată de societate, faţă
de oamenii din jurul lui. Şi aceasta
este o chestiune de prim ordin. In
zadar vei depăşi sarcinile de plan,
vel realiza salariu mare etc., dacă
comportarea-ti lasă de dorit, dacă nu
şti să foloseşti în mod chibzuit sala­
riul ce-1 primeşti şi timpul liber, prea
mare lucru n-ai realizat. Aşa cum în
producţie îţi subordonezi eforturile
scopului îndeplinirii sarcinilor încre­
dinţate, tot aşa şi timpul liber, avanta­
jele materiale de care dispui, trebuie
să le subordonezi unor teluri nobile,
aşa cum procedează majoritatea co-
vîrşitoarc a tinerilor noştri.
Tînărul în cauză asculta toate aces­
tea dar era slăpinil şi de alto con­
cepţii. Ii pătrundeau la inimă cuvin­
tele ce-i erau adresate însă obişnuinţa
de a bea, de a nu-şi folosi în mod
util timpul liber, parcă erau mai
presus.
Şeful lui de echipă şi alţi ortaci
de-ai săi au observat totul şi s-au
hotărîl să-l ajute pînă la capăt.
Aproape zilnic tînărul auzea de la
tovarăşii săi cuvinte înţelepte, pline
de , îndemnuri şi recomandări va­
loroase.
— Şi noi sintem tineri — 1s-a spus
într-o zi de către mai mulţi tovarăşi.
Ne place viaţa, distracţia, cîntecul şi
dansul, veselia. Dar toate la timpul
lor. Nu-li spune nimeni să nu folo­
seşti băutură. Să foloseşti, însă nu
aşa ca să-ti faci o preocupare din
aceasta, 6ă devii vicios în această
privinţă. Devenind astfel, nu numai
că îti cheltuieşti banii fără folos, dar
să-ti zdruncini sistemul nervos, să
neglijezi multe lucruri folositoare
pentru viata ta, pentru activitatea ta.
Ctt clispre distracţie, dragoste ele.,
tu te deosebeşti de alţi tineri, nu ai
o concepţie corespunzătoare despre
aşa ceva, vezi lucrurile altfel decît
noi. Cînd tinerii din echipa noastră,
împreună cu alţii din oraş au orga­
nizat reuniuni tovărăşeşti, programe
artistice, excursii colective şi alte
asemenea programe distractive, tu
ai lipsit, te-ai retras cu încă unul-
doi de teapa la intr-un oareca­
re bufet şi ai început cu bău­
tura. No spuneai într-o zi că regret!
mult calitatea de utemist şi că faci
totul pentru a ţi-o recîştiga. Felul
cum te comporţi însă, cum înţelegi tu
viaţa, nu e o dovadă a bunei intenţii.
Deocamdată eşti departe de meritele
unui utemist. Nu uita că faci parte
din clasa muncitoare, a oamenilor
muncii din patria noastră, că munceşti
oamenii muncii din rîndul cărora
faci şi tu parte sînt slăpîniţi de cali-
Elisabeta Szekely, Maria Csobot,
Elena Gros, Victoria Alba şi
luliana Vinţan.
Bine au muncit şi colectivistele
de la grădina de legume şi zarza­
vaturi care au însămînţat 750
m.p. răsadniţe şi au plantat pînă
acum 30 ha din totalul de 47 ha
planificat a se cultiva cu legume
şi zarzavaturi.
de mai“
vocali şi instrumentişti ai Casei
raionale de cultură. Programul,
care a cuprins un bogat reperto­
riu de cîntece şi dansuri, recitări
etc., s-a bucurat de un succes
deosebit.
Orăştie, Şibot, Pui, Brăniş-
ca, Vinţul de Jos şi mul­
te altele, au stabilit cu mult
înainte de începerea perioa­
dei de practică întreprinderile
şi gospodăriile agricole de stat
sau colective unde elevii urmau
să facă practica. De asemenea,
conducerile acestor şcoli au sta­
bilit, dintre profesori şi elevi,
responsabili pentru fiecare clasă
în parte, au întocmit programul
amănunţit al perioadei de muncă
şi graficele pentru rotaţia elevi­
lor în diferitele secţii ale între­
prinderilor. In cadrul majorită­
ţii şcolilor s-au ţinut consilii pe­
dagogice speciale în care s-au
discutat probleme privind organi­
zarea muncii elevilor şi sarcini­
le ce revin profesorilor în această
perioadă. Totodată au avut loc
în şcoli şedinţe cu elevii unde li
s-a vorbit acestora despre im­
portanţa muncii în producţie şi
conduita lor în întreprinderi sau
unităţile agricole. La Şcoala me­
dic „Decebal" din Deva, de pildă,
s-a organizat o adunare cu părin­
ţii elevilor în cadrul căreia s-a
arătat acestora scopul instructiv-
educativ al practicii continue.
In anul trecut, perioada de
muncă în producţie a început la
fiecare întreprindere cu o scurtă
prezentare a unităţii respective,
tăti elico-morale superioare. Pe ei
conştiinţa de oameni ai muncii îi
înnobilează, ii entuziasmează în muncă
şi în viaţă, îi îndeamnă la o activitate
tot mai fructuoasă, mai creatoare.
Tu însă uiţi de acestea, le înlo-
cuieşti cu o preocupare măruntă, dău­
nătoare chiar.
...A mai trecut timp. Vorbele auzite
de la tovarăşii săi au avut în cele
din urmă o influentă pozitivă asupra
acestui tînăr, l-au făcut să gîndească
mult asupra comportării sale, poziţiei
sale în societate. Se gîndea la aces­
tea, la tovarăşii care i-au spus alîtea
lucruri frumoase, care i-au da-t numai
sfaturi bune. îşi punea o seamă de în­
trebări, începuse să se gîndească la
adevăraţii lui prieteni, la oamenii de
care trebuie să se ataşeze. S-a gîndit
mult şi a luat o bolărîre : să dove­
dească prin fapte că se va îndrepta,
se va îndrepta el şi va ajuta şi pe cei
cu oare-şi pierdea timpul să pornească
pe drumul cel bun.
Intr-o zi, el s-a dus la secretarul
organizaţiei U.T.M. şi i-a dat o cerere.
Era cererea prin care se adresa orga­
nizaţiei pentru a fi reprimit în rîndu-
rile utemiştilor.
— Cererea ta va fi examinată şl
rezolvată — i-a spus secretarul.
Vrem însă să-ti vedem comportarea
viitoare.
Aceste cuvinte, adăugate la cele
auzite anterior, au constituit pentru
ei momente de cotitură. Si, treptat
tînărul acesta dovedea că merge pe
un făgaş bun. In fiecare zi lucra din
ce în ce mai bine; ajuta şi pe alţi
tovarăşi de-ai săi.
...Intr-una din zile. adunarea gene­
rală a organizaţiei U.T.M. s-a întrunit
să discute o cerere de primire în rîn-
durile utemiştilor a unui tînăr. Era
cererea tovarăşului respectiv. După
discuţii fructuoase, pusă la vot, cere-
rea a fost aprobată : tînărul a fost
reprimit în organizaţia U.T.M. In
aceeaşi adunare i s-a încredinţat o
muncă de răspundere : organizator de
grupă pe schimbul în care lucra.
De. atunci au trecut cîteva luni.
Tînărul P. C. e din ce în ce mai activ,
mai preocupat de îndeplinirea sarci­
nilor de plan şi obşteşti. In adunările
generale ale organizaţiei U.T.M., în
consfătuirile de producţie, participă
la discuţii, face propuneri de îmbună­
tăţirea activităţii, dovedeşte răspun­
dere faţă de sarcinile încredinţate. Şi
se discută şi acum în jurul lui, despre
el şi comportarea sa, însă mult diferit
faţă de trecut; acum este evidenţiat,
dat exemplu bun în fata tovarăşilor
cu care lucrează.
In preocuparea lui a mai Intervenit
ceva : studiază, se pregăteşte pentru
examenul de admitere la şcoala medie
S. IOAN
Colectivul 'de muncitori 'de la sem'icocseria din Călan a produs peste plan în luna măi, mai mult 'de 1.100 tone
semicocs.
In fotografic: Maistrul Dumitru Surdoban, 'discutînd cu un grup 'de muncitori
I
făcută de directorul sau inginerul
şef, după care a urmat vizitarea
sistematică a secţiilor principale.
Aceasta s-a făcut pentru a da
elevilor o orientare generală, a
le forma o privire de ansamblu
asupra procesului de producţie
din întreprinderea respectivă,
înainte însă ca elevii să se pre­
zinte la locul de muncă indicat,
li s-a făcut cm amplu instructaj
privind protecţia muncii.
In perioada practicii de anul
trecut, elevii nu numai că şi-au
format anumite deprinderi prac­
tice, dar au ajutat efectiv sec­
ţiile şi sectoarele la îndeplinirea
şi depăşirea planului de produc­
ţie. De pildă, la I.R.T.A. Deva ele­
vii au ajutat la repararea unor
carburatoare şi radiatoare; la
Uzina electrică din Vulcan elevii
au executat bobinarea unor mo­
toare electrice, fiind apreciaţi
pentru calitatea muncii lor. Tot
în anul trecut, elevii Şcolii me­
dii din Hunedoara au prestat la
combinatul siderurgic şi la
I.C.S.H. un număr de aproxima­
tiv 15.000 ore de muncă-.
Pentru ca practica continuă din
acest an să exercite asupra ele­
vilor o influenţă instructiv-edu-
calivă eficace, conducerile şcoli­
lor elementare şi medii, precum
şi secţiile de învăţământ ale sfa­
DRUMUL SOCIALISMULUI
ta p ia curajoasă
a unor elevi
E destul 'de greu să-ţi dai sca­
ma de toi ce gîndcşle sau la ce
gîndeşlc un elev, /decât de la şcoa­
lă spre casă. Poate la lecţiile de
mîine, la răspunsul care l-a dat
azi. la nota pe care a primit-o, la
ceea ce o să facă după ce ajunge
acasă, cîte nu trec prin mintea
ageră a unui copil. Aşa sint ei. în­
deosebi cînd sint mai mici, şi merg
încolonaţi, nu mai auzi nimic de
gălăgia ce o fac ; care mai de care
vrea să fie mai isteţ, să fie mai
ascultat de ceilalţi. Pe măsură ce
cresc Ii se schimbă şi preocupările,
modul de a gîndi, de a privi lu­
crurile din jur, se antrenează în
anumite acţiuni.
De pe băncile şcolii, elevii plea­ scama că nu le-a fost deloc uşor,
că cu diverse amintiri care de care
mai frumoase. Bineînţeles, nici mi­
cile necazuri nu sînt uitate atîl de
uşor. Dar, într-un fel sau altul,
fiecare elev păshează ca amintire
ceva mai deosebit, ceva care nu
poate fi uitat mult timp. Sigur că
amintirile de natura aceasta fac
parte din rîndul celor plăcute, fru­
moase.
Plezni Oproitt Ghcorghc şi Ciucur
< Ioan din clasa a Vl-a B de la
şcoala din Cugir însă, vor păstra
în memoriile lor toată viaţa un
caz petrecut în ziua de ÎS mai a.c.
După programul de şcoală, ca
de obicei, se întorceau amândoi
acasă. Ei locuiesc în partea de sus
1 a oraşului. in direcţia de unde
, curge Riul Cugirului. sau Riul
Marc. cum i se mai spune. Cile
n-or fi discutat ci de cînd fac ace­
laşi drum împreună! Cile situaţii
n-or fi fost „rezolvate“ de ci în
cei 0 ani de şcoală şi cile ştrengă­
rii n-or fi făcut ci în acelaşi timp!
Dar acestea sini fireşti, obişnuite
şi, poale nu şi le amintesc decît
în anumite ocazii.
In acea zi de mai însă. în timp
ce paşii îi duceau spre casele lor,
an observat ceva la o distanţă de
2 km. de la ieşirea din Cugir : din-
tr-o cabană aparţinătoare şantieru­
lui ele construcţii ieşea fum. Dato­
rită neglijenţei unei femei care
era de. serviciu acolo şi care ple­
case nu se ştie unde, cabana a luat
l crofon pentru copii: „Petka în
turilor populare raionale şi oră­
şeneşti vor trebui să alcătuiască
de pe acum planuri concrete de
desfăşurare a practicii în produc­
ţie, asigurând fiecărui elev locul
de muncă respectiv. In acest
sens diriguiţii claselor vor tre­
bui să ţină o strînsă legătură cu
şefii sectoarelor, cu maiştrii şi
chiar cu muncitorii sub îndru­
marea cărora elevii vor partici­
pa la procesul de producţie.
Şi organizaţiilor U.T.M. din
şcoli le revin sarcini importante
privind buna desfăşurare a mun­
cii în această perioadă. Ele vor
trebui să ţină o strînsă legătură
cu organizaţiile U.T.M. din între­
prinderi, pentru a contribui îm­
preună la formarea deprinderilor
practice ale elevilor, a atitudinii
noi faţă de muncă. Elevii care
vor face practică trebuie antre­
naţi în toate acţiunile întreprin­
se de organizaţiile U.T.M. din
întreprinderi ca: muncă volun­
tară, activităţi sportive, artisti­
ce, reuniuni tovărăşeşti etc.
Toate acestea vor duce la strîn-
gerea legăturilor dintre elevi şi
muncitori şi la integrarea elevi­
lor în atmosfera de viaţă şi de
muncă din întreprinderi.
Elevii care efectuează practica
continuă în agricultură, sub în­
drumarea profesorilor de agricul­
tură, ştiinţele naturale sau a ce­
lorlalţi profesori din şcoală, vor
trebui să participe la muncile
agricole specifice sezonului, ţi-
foc. Exista deci pericolul de a arde
cabana şi lucrurile dinăuntrul ei.
Oamenii nu erau înăuntru, numai
hainele lor, pe care le lăsaseră
cînd au plecat la lucru. Elevii res­
pectivi erau aşadar, martorii unui
incendiu. Ei îşi dădeau seama că
trebuie să facă ceva. Şi, fără să
stea mult pe gînduri, au luat o
hotărîre: să salveze ce pot din
gura focului. Au intrat înăuntru.
Acolo era fum şi flăcări, care îm­
piedicau lucrul. Prudenţi dar şi
curajoşi, elevii nu au dat înajioi,
au început să arunce afară, pe fe­
restre. hainele şi alte bunuri din
cabană, unele ale locatarilor, altele
ale întreprinderii. Cu toţii ne dăm
mai cu seamă că n-a fost nimeni .
împrejur ca să le vină în ajutor.
Cu atât mai mult nu le puteau
veni în ajutor oamenii care locu­
iau acolo. In timpul acela ei erau '
departe, lucrau la construcţiile dru­
mului, sau la alte obiective, la o
distanţă de peste 4 hm. de locul
incendiului. Elevii Oproiu şi Ciucur
însă. pătrunşi, de înaltă conştiinţă. )
au pătruns printre flăcări şi au sal­
vat bunurile c; se găseau înăuntru.
La capătul eforturilor depuse,
cu feţele negre de funingine, trans­
piraţi şi obosiţi, ci şi-au văzut
fapta, singuri şi-au dat seama că
nu avut o intervenţie oportună,
foarte utilă şi necesară. Şi. dacă \
in acele momente erau întrebaţi
ce i-a determinat să procedeze aşa
cum au procedat, prea multe nu
puteau spune, fie din cauza ano- '
!iei, fie din alte motive. Fiecare
din noi insă îşi dă scama de fapta
curajoasă şi deosebii de frumoasă
a celor doi elevi. E o faptă care
dovedeşte conştiinţa înaintată, dra­
gostea faţă de oameni, faţă de bu- ¦
narile lor, dovedeşte înalt simţ pa- ,
triotic, spirit de sacrificiu chiar,
dovedeşte că cele învăţate în şcoală
an o importanţă deosebită pentru
ci şi pentru activitatea lor. Gestul
acestor doi elevi, spiritul de sa- .
crificiu de rare au clal dovadă,
merită numai cuvinte de laudă, 1
stimă şi felicitări călduroase.
S. IVĂNUŞ
nînd seama în acelaşi timp şi de
programa şcolară a clasei res­
pective. Se recomandă ca acolo
unde este posibil elevii să
fie repartizaţi pe grupe de 15—
20 în brigăzile de muncă ale gos­
podăriei. In felul acesta se poate
asigura îndrumarea permanentă
a elevilor de către muncitorii
agricoli calificaţi, de către tehni­
cienii sau inginerii gospodăriei.
Greşit au procedat unele şcoli
care au reţinut elevii tot timpul
practicii în acelaşi loc de mun­
că. Elevii trebuie trecuţi prin ro­
taţie la diferite culturi, ca plivi­
tul sfeclei de zahăr, efectuarea
lucrărilor de întreţinere şi recol­
tare în sectorul legumicol etc.
Explicaţiile şi îndrumările date
de profesorii de agricultură,
ştiinţele naturale sau de ingine­
rul agronom al gospodăriei să
fie legate de cunoştinţele elevi­
lor primite în timpul anului la
aceste obiecte. Importanţa ins-
tructiv-educativă a acestei forme
de activitate a elevilor în pi'oduc-
ţia agricolă constă mai ales în
faptul că se consolidează, se lăr­
gesc şi chiar se desăvîrşesc cu­
noştinţele şi deprinderile agricole
dobîndite de elevi în timpul anu­
lui la obiectul agricultura şi la
orele de lucrări practice agricole
efectuate pe lotul şcolar. Rezul­
tatele bune obţinute anii trecuţi
la practica continuă au influien-
ţat pozitiv atît atitudinea elevi­
lor faţă de practică cit şi a con­
ducerilor gospodăriilor agricole
colective faţă de munca acesto­
Ziwa internaţională a e@p!Ssj!yi
(Urmare din pag. l-a)
aceasta atinge anual procentul
de 80 la sută. Peste 250.000.000
de copii din ţările capitaliste şi
coloniale nu merg la şcoală. A-
ceasta e o cifră grăitoare des­
pre lipsa de grijă şi interes fa­
ţă de copii şi tineret în ţările
capitaliste. Oamenii iubitori de
pace şi progres din toate ţările
se ridică însă împotriva înrobirii
copiilor şi tineretului de către
capitalişti, împotriva odiosului
regim colonialist care osândeş­
te copiii la o viaţă de chin, îm­
potriva pregătirilor unui nou
război distrugător, pentru apăra­
rea vieţii şi viitorului copiilor
şi tinerilor.
Statul nostru, împreună cu
toate statele lagărului socialist,
----- /% O IE N I »
< H adjo
2 IUNIE 1963
Programul I: 6,00 Zi de odihnă
cu voie bună — program de cîn-
lece şi jocuri; 6,35 Melodii de
estradă; 7,10 Concert de dimi­
neaţă; 8,10 Program interpretat
; de orchestre de mandoline; 8,30
Clubul voioşiei; 8,50 Muzică
populară cerută de ascultători;
11,00 Program muzical dedicat
fruntaşilor de pe ogoare; 11,30
Vorbeşte Moscova ; 12,00 Cîntă
corul Palatului culturii din Plo­
ieşti; 12,20 Interpreţi de muzică
uşoară; 13,10 De toate pentru
to ti; 14,16 Concert de prînz,- 15,00 cinematograful „M. Sadoveanu" ;
Din viata satelor patriei; 15,40
Muzică populară; 16,00 Cantone-
! le ; 17,00 Pagini din muzica de
estradă; 17,30 înfrăţiţi în muncă,
in cînlec şi joc — muzică popu­
lară romînească şi a minorităţilor
naţionale ; 18,00 Transmisiune
sportivă; 19,50 Muzică uşoară;
20,00 Teatru Ia microfon, premie­
ra „Kathleen“ ; 21,20 Vitrina cu
noulăli de muzică uşoară; 21,45
Jocuri populare; 22,25 Muzică de
I dans.
Programul I I : 7,00 La noi în
gospodărie — program de cîntece
şi jocuri populare; 7,35 Cîntă
fanfara reprezentativă a Armatei;
9,00 Muzică de estradă ; 9,30 Cîn-
I tă orchestra de muzică populară
a Ansamblului de cîntece şi dan­
suri „Ciocîrlia“ ; 10,38 Orchestre
de muzică uşoară; 11,00 Program
muzical pentru oamenii muncii
aflaţi la odihnă; 11,40 Emisiunea
„Cinema"; 13,15 Cîntă Gică Pe-
trescu; 13,30 Melodii populare
cerute de ascultători; 14,15 La
microfon Satira şl umorul; 15,00
Muzică uşoară cerută de ascultă­
tori; 15,30 Valsuri nemuritoare
din operete; 16,30 Din folclorul
popoarelor; 18,00 Teatru la mi­
Cosmos“ ; 19,00 Melodii... melodii
— emisiune de muzică uşoară;
19,30 Program de romanţe; 20,20
I Muzică de dans; 22,00 Muzică
populară.
2 IUNIE 1963
DEVA : Rîul şi moartea — cine­
matograful „Patria"; DarcUe —
U Z IN ELE ELEC T R O N IC A BU CU REŞTI
ooooooooooooooooooooooooocOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOfxioOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOGOOOOO000
ANGAJEAZĂ
tehnicieni de teren pentru reparaţii
radio şi televiziune, în reg iu n ea
H u n ed o ara
Informaţii suplimentare se pot cere ia Laboratorul
de Depanare al Uzinelor Electronica, cu sediul în
Bucureşti, sfr. 13 Decembrie nr. 4, raionul 16
Februarie, telefon 16,27,85.
ra, ceea ce a făcut ca elevii să
lucreze cu mai mult elan, con-
vingîndu-se de utilitatea muncii
lor, iar conducerile G.A.C. să pri­
vească cu mai multă încredere
pe elevii care efectuează prac­
tica.
Profesorii care predau obiecte
ca fizica, chimia, matematica au
datoria să se documenteze cit
mai bine asupra procesului de
producţie de la locurile unde lu­
crează elevii, să arate acestora fe­
lul cum îşi găsesc aplicare cu­
noştinţele teoretice însuşite în
timpul anului şcolar.
Practica continuă a elevilor o-
feră un minunat prilej de a se
statornici între şcoli, pe de o par­
te, şi întreprinderi şi G.A.C., pe
de altă parte, legături trainice
care vor contribui la realizarea e-
ducaţiei comuniste a elevilor.Este
deosebit de important, aşa cum
s-a procedat şi în anii trecuţi, ca
la sfîrşitul practicii, în cadrul
unităţii unde elevii şi-au desfă­
şurat munca, să se facă o am­
plă analiză a activităţii acestora.
Va avea un efect deosebit asu­
pra elevilor, cînd, în prezenţa to­
varăşilor din conducerea şcolii,
inginerii, tehnicienii şi muncitorii
vor arăta felul cum au muncit
şi s-au comportat elevii în tim­
pul practicii. Aceasta îi va sti­
mula în activitatea lor de viitor.
Muncitorii care au vorbit la şe­
dinţa de analiză a activităţii
Nr. 2621
promovează cu consecvenţă o
politică de pace, militează per­
manent pentru dezarmare gene­
rală şi totală, pentru soluţiona­
rea paşnică a tuturor probleme­
lor litigioase.
Astăzi, datorită grijii partidu­
lui şi guvernului, poporul nos­
tru trăieşte vremuri minunate.
Desăvîrşirea construcţiei socia­
liste şi trecerea treptată la con­
struirea comunismului, deschid
poporului nostru perspective şi
mai luminoase. De aceea, însu­
fleţit de viitorul luminos al pa­
triei, poporul nostru luptă cu
abnegaţie pentru traducerea în
viaţă a sarcinilor măreţe trasa­
te de Congresul al ITT-lea al
P.M.R., care asigură atîl gene­
raţiei de azi, cit şi celor viitoare
o viaţă din ce în ce mai fericită.
cinematograful ..Grădina de vară"; i
Fata cu care eram prieten — ci­
nematograful ,.E. Sîrbu“; HUNE­ I
DOARA : Noapte necruţătoare — |
cinematograful „Victoria“; Sl- I
MERIA: M i r a j u l — cine­ |
matograful „1. Pinlilie" ; PE­
TROŞANI : Rebelul — cine­ |
matograful „Al. Sahia“ ; Un
erou în papuci — cinematograful
„7 Noiembrie“ ; ALBA IULIA :
Strada Mezinului — cinematogra­
ful „Victoria" ; In căutarea como­
rii — cinematograful „23 August
Carmen de la Ronda — cinemato­
graful „Grădina de vară“; SEBEŞ:
Divorţ italian — cinematograful
„Progresul“; Insula în flăcări —
Aveau 19 ani — cinematograful
„Grădina de vară" ; ORĂŞTIE:
Ilamlel — cinematograful „V.
Roaită“; Cavalerii teutoni — ci-
nemalograful „Flacăra“; HAŢEG;
Lupeni 29 — cinematograful „Popu-
Iar“; BRAD : Şapte dădace — ci-
nemalograful „St. roşie“; LONEA:
Permisie pe ţărm — cinematograful
„Minerul“; 7EIUŞ: Sub cupola albas­
tră — cinematograful „V. Roaită";
ZLATNA: S-a întîmplat în ziua sol-
stiţiului — cinematograful „Munci­
torul"; ILIA : Cinci oameni la
drum — cinematograful „Gh. Do-
ja"; APOLDUL DE SUS: 49 de
zile în Pacific — cinematograful
„23 August".
Q hddbt
m d e & p a la q .ie
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul noros
ziua. Vor cădea ploi sub formă de
averse, însoţite ele descărcări elec­
trice. Vint potrivit cu Intensifi­
cări din sectorul nord-est. Tempe­
ratura staţionară, ziua între 20 şi
27 grade, Iar noaptea intre 7 şl 13
grade.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme nestabilă şi temperatura
staţionară.
practice de la U.M. Cugir la sfîr­
şitul anului şcolar trecut, au
avut multe cuvinte de laudă pen­
tru felul în care au muncit ele­
vii de la Şcoala medie din Cugir.
Aprecieri pozitive au făcut şi
muncitorii de la alte întreprin­
deri unde au făcut practică ele­
vii şcolilor medii din Hunedoara,
Zlatna, Deva etc.
Cu toate rezultatele bune obţi­
nute, în anul trecut s-au manifes­
tat şi unele deficienţe în munca
practică a elevilor. Aşa, de pil­
dă, au fost cazuri cînd, nesupra­
vegheaţi şi neîndrumaţi, elevii au
pierdut ore în şir fără rost sau
erau simpli spectatori ai proce­
sului de producţie. Din aceleaşi
cauze, unii elevi părăseau locul
de muncă şi aşteptau să treacă
timpul pentru a pleca acasă.
Astfel de atitudini au existat la
elevii şcolilor medii din Petro­
şani şi Lupeni, ai Şcolii de 8 ani
nr. 1 din Hunedoara etc.
Organizată în bune condiţiuni,
practica continuă stimulează in­
teresul de cunoaştere, lărgeşte
orizontul elevilor, conferă cunoş­
tinţelor teoretice un conţinut bo­
gat şi strîns legat de viaţă. Spri-
jinindu-se pe cunoştinţele îmbo­
găţite în procesul muncii, la care
se adaugă treptat altele noi, ele­
vii au posibilitatea să îndeplinea­
scă sarcini din ce în ce mai com­
plexe şi de mai mare răspundere,
devenind cit mai folositori patriei
noastre socialiste.
prof. PICU NIŢU
inspector la Secţia tle învăţămînt
a Sfatului popular regional