Page 21 - 1963-06

i* * % 4 * * A PROtÉTARI Dösi TÔATÂ ŢĂRILE, TJNÎŢI-VAI

»Ai »**1* "

mu&> lsocialismului -
_________________________________________ - - _______ ,____________________ ____ _____ ___________

LA C. S. HUNEDOARA Plenara Consiliului regional Incepînd din a-
nul trecui, colecti­
IN T R O D U C E R E A al sindicatelor viştii din Ciugud
au pus baze şi li­
M IC II M E C A N IZĂ R I - Ieri a avut Ioc plenara Consiliului ra de organizarea şl desfăşurarea nei ferme de pă­
regional al sindicatelor. La plenară întrecerii socialiste în vederea în­ sări.
au participat ca invitaţi preşedinţi al făptuirii angajamentelor luate pentru
depăşirea prevederilor planului de IN FOTOGRA­
comitetelor sindicatelor din marile producţie pe anul 1963. FIE : O parte din
întreprinderi, membri ai comisiei gîştele şi bobocii —
economice a Consiliului regional al Plenara, pe baza analizei făcute, a proprietate obşteas­
stabilit măsuri menite să ducă la că — pe islazurile
sindicatelor, conducători de între­ continua îmbunătăţire a activităţii
prinderi. organelor şi organizaţiilor sindicale gospodăriei.
în mobilizarea maselor largi de mun­
O C E R IN Ţ Ă DE P R IM O R D IN La lucrările plenarei au participat citori la înfăptuirea sarcinilor de pro­
de asemenea Iov. Andrei Cervenco- ducţie şi angajamentelor luate în
Aşa cum prevăd Directivele celui vingător: înlăturarea prafului din coc­ vici, secretar al Comitetului regional întrecerea socialistă, la traducerea în
de-al III-!ea Congres al partidului, sul nucă introdus în furnale deter­ Hunedoara al P.M.R. şi Viad Gabrov-
pînă în anul 1965 peste 70 la sută mină o productivitate ridicată. Dar schi, adjunct al secţiei economice a viaţă a Directivelor celui de al III-lea
din sporul producţiei industriale va nid această lucrare n-a fost făcută c.c.s.
fi obtinut pe seama creşterii neînce­ pe credit de mică meoanizare. De abia Congres al Partidului Muncitoresc
tate a productivităţii muncii. In acest acum se intenţionează decontarea Plenara a dezbătui felul în care
scop, colectivele unităţilor industriale cheltuielilor efectuate la această lu­ s-au ocupat organele şi organiza­ Romîn.
au sarcina să găsească şi să aplice crare pe creditele respective. ţiile sindicale din regiunea Hunedoa­
cele mai rentabile soluţii tehnice în
rezolvarea principalelor probleme ale Anul trecut, la aglomerator a intrat Să fie urgentate lucrările
producţiei, să introducă pe scară lar­ in funcţiune o nouă staţie de comca-
gă mecanizarea şi automatizarea pro­ sare a cocsului, unde a fost instalată P R E G Ă T IR I... de îngrijire a culturilor
ceselor tehnologice. o macara cu acţiune manuală. Aici,
pentru ridicarea unor piese grele (val- Miercuri seara luminile la Clubul constructorilor din Hunedoara nu Colectiviştii, mecanizatorii şi şi floarea-soarelui pe suprafeţe Alba, de pildă, s-a aplicat prima
O importantă deosebită în creşterea ţuri, motoare etc.), trebuie să lucreze s-au stins pînă tîrziu. Aici s-au continuat pregătirile artiştilor amatori pen­ lucrătorii din G.A.S. continuă cu însemnate. praşilă de abia pe 9.330 hectare
productivităţii muncii o prezintă in­ cîte 4 oameni. O simplă îmbunătăţi­ tru cel de-al Vll-lea concurs. Inlr-una din sălile clubului, formaţia de dan­ însufleţire executarea lucrărilor din cele 17.555 însămânţate cu
troducerea pe scară largă a micii me­ re adusă macaralei ar înlătura com­ suri condusă de mstructoarca Stisana Badea a făcut repetiţii la „Dans ol­ de îngrijire a culturilor prăşi- Lucrările de îngrijire a cultu­ porumb, iar în raionul Haţeg
canizări. In acest scop statul acordă plet efortul fizic şi ar contribui în tenesc", „Dans din regiune“ şi dansul pe tema „Sărbătoarea recoltelor bo­ toare. Drept urmare, pînă acum rilor sînt mai avansate în gos­
însemnate credite. Şi totuşi la Com­ mare măsură la reducerea timpului gate". Tinerii entuziaşti care formează această echipă de dansuri se pre­ în majoritatea raioanelor s-a ter­ podăriile agricole de stat, unde această lucrare s-a executat pe
binatul siderurgic din Hunedoara nu de montare a pieselor grele. gătesc intens pentru a putea obţine un rezultat bun la cel de-al Vll-lea minat praşila I-a la floarea-soa- s-a terminat şi cea de a doua mai puţin de jumătate din su­
se acordă atenţia cuvenită micii me­ Anual, combinatul înregistrează pier­ relui, sfecla de zahăr şi cartofi. prafaţa destinată culturii porum­
canizări. De mai bine de un an aici deri destul de mari de materiale. concurs artistic al formaţiilor de amatori. De asemenea, în raioanele Sebeş, Situaţia praşilei a I-a la porumb bului. Nici la celelalte culturi
nu s-au folosit deloc fondurile de Aceste pierderi sînt cauzate şi de Orăştie şi Ilia s-a aplicat prima Ia data de 6 iunie a.c. lucrările de îngrijire nu se des­
mică mecanizare. Cum se explică modul necorespunzător de descărcare Excursii pentru Avans bănesc pentru praşilă pe suprafeţe întinse ocu­ făşoară în ritmul stabilit. In
şl reîncărcare în depozitul Peştiş. pate cu porumb. Unităţile agri­ Sebeş 87.47o unităţile agricole din raionul Ha­
aceasta ? Aici sosesc zilnic zeci de vagoane cu siderurgişti colectivişti cole din raionul Sebeş, avînd ţeg praşila a Il-a la cartofi s-a
materiale, care sînt descărcate şi sprijinul şi îndrumarea perma­ ilia 81,0»/,, aplicat doar pe 112 hectare, din
Pentru a face cunoscut conduceri­ depozitate în magazii (multe din aces­ In ultima vreme a devenit un Dezvoltarea şi îmbinarea armonioa­ Orăştie 80.7% cele 2.034 ha ocupate cu aceastii
lor secţiilor felul în care trebuie fo­ tea necorespunzătoare); apoi, perio­ obicei ca în timpul lor liber su­ să a ramurilor de producţie, precum nentă a organelor de partid şi Brad 77,07, plantă, iar la floarea-soarelui şi
losite fondurile de mică mecanizare, dic, se încarcă în vagoane uzinale şi te de siderurgişti din Hunedoa­ şi valorificarea unor însemnate can­ Deva 75.3*/, sfeclă s-a executat o singură pra­
serviciul tehnic al combinatului a se transportă în sacţii. De doi ani ra să plece în excursie. Pe a- tităţi de produse agricole pe bază de de stat şi a Consiliului agricol şilă. Praşila a TT-a la culturile
multiplicat instrucţiunile de utilizare se discută despre mecanizarea ope­ ceştia îi poţi vedea mergînd la contract, a permis gospodăriei colec­ raional, au reuşit să efectueze Hunedoara 57,4°, de sfeclă şi floarea-soarelui este
a fondurilor respective şi a trimis raţiilor de descărcare şi încărcare a Geoagiu-Băi, Gura-Zlata, Călan- tive din Apoldul de Sus să reali­
fiecărei secţii cîte un exemplar din materialelor refractare cu ajutorul că­ Băi etc. Duminică, spre exemplu, zeze venituri băneşti tot mai mari. şi cea de a doua praşilă pe în­ Alba 53,1% întîrziată şi în raionul Alba,
aceste instrucţiuni. De la început au rucioarelor şi electrocarelor prin pa- sute de tineri evidenţiaţi în treaga suprafaţă cultivată cu sfe­ unde această lucrare s-a efec­
existat însă reţineri din partea con­ letizare. In prezent, aceste operaţii producţie şi munca obştească au Zilele trecute s-a împărţit un nou clă, iar la floarea-soarelui aceas­ Haţeg 47,27, tuat pe mai puţin de jumătate
ducerilor secţiilor, oare aduo fel de se execută manual, fapt ce provoacă participat la excursiile organiza­ avans colectiviştilor, revenind cîte tă lucrare s-a executat pe mai
fel de justificări cum că există „greu­ atît degradarea materialului respec­ 5 lei la ziua-muncă. Cele mai mari mult de 95 la sută din supra­ praşilă la cartofi, iar la porum­ din suprafaţa planificată.
tăţi“ în întocmirea documentaţiei. tiv, cit şi folosirea unui mare număr te la Sebeş şi Geoagiu-Băi. Nu­ sume le-au primit colectiviştii Sche- faţa planificată. In prezent se bul pentru boabe şi siloz aceas­
Instrucţiunile cer, desigur, un deviz de braţe de muncă. La descărcarea chi Ioaii, Rieger Samoil, Botteş Mar­ continuă în ritm susţinut praşila tă lucrare s-a efectuat pe mai Ţinînd seama de faptul că
care să cuprindă calculul cheltuieli­ unui vagon de 10 tone se cer patru meroşi siderurgişti şi-au petre­ tin şi alţii, care de la începutul anu­ a Il-a la cultura cartofilor şi la mult de 49 la sută din .suprafaţa
lor necesare pentru efectuarea luoră- oameni oare execută această opera­ lui şi pînă acum au efectuat fiecare porumb. Rezultate asemănătoa­ planificată. ploaia căzută în ultimele zile a
ri’.or de mică mecanizare şi aproba­ ţie timp de 8 ore. In condiţiile folo­ cut ziua de duminică mergînd în peste 300 zile-muncjj. re s-au obţinut şi în raioanele contribuit în mare măsură la
rea organului tutelar, un oalcul eco­ sirii unei benzi transportoare, cu un Orăştie şi Ilia, unde s-a aplicat Din ultimele date comunicate îmbunătăţirea condiţiilor de ve­
nomic asupra recuperării cheltuieli­ dispozitiv mobil la unul din capete excursie pe Valea Runcului. N. TOADER Consiliului agricol regional reie­ getaţie a culturilor, e necesar să
lor şi îmbunătăţirii tehnologiei pro­ şi unul de ridicat la nivelul stivelor, corespondent praşila a Il-a la sfeclă, cartofi se însă că praşila I-a la porumb fie luate toate măsurile pentru
ducţiei, precum şi calculul acumulări­ la celălalt oapăt, va fi nevoie numai ION TOPLIŢA este întîrziată în raioanele Ha­ păstrarea apei în sol şi distru­
lor ce se vor realiza de pe urma efec­ de doi oameni, care vor executa ope­ corespondent ţeg, Alba şi oraşele regionale gerea buruienilor. Tn acest scop
tuării lucrărilor respective. Dar aces­ raţia în timp de cel mult 5 ore. Deva şi Hunedoara. In raionul trebuie să fie mobilizate toate
tea nu sînt lucruri greu de realizat. A¦MmMM-m
De asemenea, pentru sortarea cără­ 4m, m T - < ¦ forţele şi mijloacele de cave dis­
Pe de altă parte, proiectanţii com­ mizilor refractare şi darea lor în ex­ pun unităţile agricole.
binatului nu au fost solicitaţi în în­ ploatare în ordinea introducerii în VVM A
tocmirea proiectelor pentru lucrări magazie, se munceşte manual. Şi La intensificarea ritmului de
care' să fié plătite din fondurile de această problemă îşi poate găsi re­ desfăşurare a lucrărilor de în­
mică mecanizare. Or, nu este datoria zolvarea, prin folosirea electrocarelor grijire a culturilor sînt chemaţi
proiectantului să vină la fiecare şef şi liniilor de decovil ou cărucioare. să-şi aducă contribuţia toţi fac­
de secţie să-l întrebe dacă are ne­ torii cu munci de răspundere
voie sau nu de un proiect de mică In secţiile combinatului, mai sînt
mecanizare, cl şeful secţiei să ceară încă nerezolvate unele lucrări cu care lucrează în agricultura re­
prin conducerea combinatului acest tangentă directă asupra creşterii pro­ giunii.
lucru, să-l sprijine pe proiectant în ductivităţii muncii. Ele ar putea fi
realizarea scopului urmărit. executate din credite de mică meca­ ¦ Ü Ä -^ Din noul peisaj Unităţi ev id en ţiate
nizare acordate de Banca de Stat. La industrial al Hu­
Muncitorii fao multe propuneri în aglomerator, de pildă, ar fi necesară w m m tm rn : nedoarei. Luna trecută unităţile forestie­
consfătuirile de producţie, d t şi în folosirea varului în şarja de aglome­ V u U p ffA , re aparţinînd D.R.E.F. Deva au
alte ocazii. De fiecare dată li se răs­ rare pentru accelerarea procesului de depus strădanii susţinute pen­
punde, la propunerile privind mica aglomerare. Viteza verticală de coa­ tru recuperarea nerealizărilor fost obţinute de I.F. Baia de
mecanizare, că sînt necesare proiecte cere ar creşte cu 4 la sută. De ase­ din lunile de iarnă şi îndeplini­ Criş, care şi-a îndeplinit planul
şi aprobări, cheltuieli etc. Dar, după menea, extinderea călirii superficiale rea planului curent. la producţia globală în proporţie
cum bine arată faptele, este nevoie a cilindrilor şi a încărcării prin su­ de 162,8 la sută şi 125,8 la sută
în primul rînd de preocupare. dură ou sîrmă înalt aliată la lamino­ Din cele 7 I.F.-uri, 5 şi-au rea­ la producţia marfă. S-au dat
rul de 650 mm, măreşte durabilitatea lizat planul producţiei globale peste plan 580 m.c. buşteni de
Nu o dată furnaliştii de la secţia ¦cilindrilor şi timpul de laminare în­ şi marfă pe luna mai, reuşind fag, 200 m.c. buşteni de diverse
I-a furnale au cerut montarea unei tre două strunjiri. Prin mecanizarea să dea în plus o însemnată can- specii, 90 m.c. buşteni de ste­
benzi între silozul vechi de cocs şi evacuării molozului cu excavatorul tite de masă lemnoasă peste jar etc.
statia de duruire. La început au fost plan.
multe obiecţiuni: că practic nu se ILIE ŞUNDA La I.F. Petroşani, planul pro­
rezolvă aproape nimic, că lucrarea contabil şef adjunct la C.S. Cele mai bune rezultate au
costă mult etc. Constatîndu-se însă ducţiei globale şi marfă a fost
urmările introducerii în furnal a coc­ Hunedoara îndeplinit în proporţie de 103,6
sului nucă, neciuruit, s-a ajuns la la sută şi respectiv 100,9 la sută.
concluzia că banda trebuie montată, I. CIOBANU
lucru care, de altfel s-a şi făcut în
(Continuare în pag. 3-a)
luna trecută, doar în cîteva zile.
Pradica oferă acum un exemplu con-

? ţfejfzytff K 3FS3ZZJ fflü tQ g C T R3X aüffif KBBOBSSB ITgR S aggy / H E E T3 S 7 A>rrrr,-ry BSB3EO ZTZSI i

Creşteirea productivităţiii muncii —

factor diî Ibază în sporirea producţiei

Prin mărirea indicilor de utilizare toate acestea nu se poate spune rienţa acumulată, căutînd noi căi Mărim producfivîfafea parcele, cea mai bună păşune fiind Asigurăm animalelor
că în secţia de mase plastice nu de creştere a productivităţii mun­ rezervată vacilor. De asemenea, în­
a maşinilor mai sînt încă rezerve interne cii, colectivul de muncitori, ingi­ păşunilor şi fînefeior treaga suprafaţă ocupată cu fine­ eanfsfăp sporitfe de furaje
neri şi tehnicieni de la secţia de ţe — 480 ha — a fost curăţată,
Colectivul secţiei de mase plas­ gurată asistenţa tehnică nece­ care valorificate pot duce mase plastice poate obţine în înfăptuirea prevederilor planu­ 30 ha au fost îngrăşate prin tîr- Dezvoltarea sectorului zootehnic
tice din cadrul F.C. Orăştie a sară. la creşterea în continuare a indi­ viitor indici şi mai înalţi de' uti­ lui gospodăriei noastre colective lire, iar 80 ha au fost grăpate. Noi şi obţinerea de producţii mari de
acumulat o bună experienţă, în Pe baza propunerilor făcute de cilor de utilizare a maşinilor de lizare a maşinilor de injecţ’-’. privind dezvoltarea creşteri ani­ scontăm să obţinem, datorită lu­ carne şi lapte necesită asigurarea
decursul anilor, în ridicarea in­ către acest colectiv s-au organi­ injecţie. Scurtarea duratei de re­ malelor şi sporirea productivităţii crărilor de întreţinere şi recoltării unei baze furajere îndestulătoare
dicilor de utilizare a maşinilor zat cursuri de ridicare a califi­ paraţii, reducerea rebuturilor IOAN BEŞTELEIE acestora nu este posibilă fără asi­ in timpul optim, o producţie de pentru animale. Trăgînd învăţă­
de injecţie. In anul trecut s-a cării atît cu operatorii chimişti, etc., sînt rezerve încă nu îndea­ gurarea unei baze furajere cores­ fin natural mai mare cu 700 kg la minte din lipsurile manifestate a-
ajuns la un număr de 500 de in­ cît şi cu lăcătuşii, electricienii şi juns valorificate. Folosind expe- şei de schimb hectar decît cea prevăzută în pla­ nul trecut cînd baza furajeră n-n
jecţii pe măşină/oră. Aceasta atît şefii de schimb. Aceste cursuri nul de producţie al gospodăriei. fost asigurată, consiliul de condu­
prin sporirea numărului de cui­ au fost organizate în luna sep­ F.C. Orăştie cere al G.A.C. Boz, raionul Ilia, a
buri de matriţă, cît şi printr-o tembrie anul trecut şi s-au înche­ Avem cultivată cu trifoi supra­ luat măsuri ca în acest an să asi­
mai buna utilizare a timpului de iat în trimestrul I al acestui an. Concursul i faţa de 43 de hectare. Această cul­ gure o bază furajeră corespunză­
lucru şi întreţinere a maşinilor. La numai cîteva luni, ca urmare c o re s p o ndenţilor v o luntari tură a fost amplasată într-un te­ toare creşterii efectivului de ani­
ren bine pregătit şi fiind grăpată male.
La această realizare nu au con­ a creşterii gradului de calificare a Folosind cuptoare cu gaz în locul punzătoare care să asigure anima­ în primăvară ne va da, după eva­
tribuit însă toţi operatorii chi- muncitorilor, au început să se ob­ celor cu motorină lelor, in tot timpul anului, o hra­ luările noastre, o producţie mai Ajutat de organizaţia de parlid
mişti. In timp ce unii realizau ţină depăşiri ale planului de pro­ nă îndestulătoare şi consistentă. Ţi- mare cu 400 kg la ha faţă de cît şi cu sprijinul inginerului agronom,
indici înalţi de utilizare, alţii, ducţie la început mai mici, apoi Cuptoarele de uscat formele simţitor calitatea, formele fiind s-a planificat. consiliul de conducere al gospo­
deşi lucrau în aceleaşi condiţii, tot mai însemnate. Acum opera­ din turnătoria de fontă a U.M. acum uscate uniform. Rebuturile nînd seamă de această condiţie dăriei noastre a repartizai supra­
r&nrneau în urmă, realizând o torii chimişti Constantin Popes- Cugir funcţionau, pînă la sfîrşitul au fost mult reduse sub cifra principală, consiliul de conducere Secara furajeră cultivată pe 13 feţe corespunzătoare pentru culti­
producţie mică, trăgînd înapoi cu, Ioan Golescu, Ilie Munteanu, anului trecut, cu combustibil in­ admisă.. Totodată s-au eliminat ha s-a dezvoltat bine. Nu de mult varea plantelor de nutreţ. Faţă de
toată secţia. Mai nmlt, maşinile Anton Nagy, obţin depăşiri de dustrial. Aceste cuptoare cereau instalaţiile voluminoase pentru al G.A.C. din Cugir, îndrumat de am început recoltatul. Avînd asi­ anul trecut aceste suprafeţe au fost
la ca-e lucrau aceştia din urmă plan de 10—15 la sută. o instalaţie complicată, un con­ combustibil şi folosindu-se com­ organizaţia de partid, a luat mă­ gurată masă verde suficientă din mărite cu 30 ha. Gospodă ia noas­
se defectau cel mai des. Anali- întreţinerea maşinilor se face sum mare de combustibil, iar bustibilul gazos cu putere calori­ suri pentru mărirea productivităţii păşune, consiliul de conducere al tră are cultivate 30 ha cu porumb
zîndu-se această situaţie de către în mai bune condiţiuni, iar repa­ durata uscării era de lungă du­ că mare, care este şi mai ieftin, păşunilor şi fîneţelor şi pentru cul­ gospodăriei a hotărît ca întreaga pentru siloz, 45 ha cu trifoi şi lu-
un colectiv de ingineri şi tehni­ raţiile sînt de bună calitate. De­ rată. însăşi uscarea formelor nu s-a micşorat şi preţul de c o st; tivarea unor suprafeţe corespun­ cantitate de secară furajeră să cernă, 25 ha cu borceag şi 10 ha
cieni s-a ajuns la concluzia că ea fecţiunile mecanice şi electrice se făcea uniform, ceea ce ducea se lucrează în condiţii mai bune zătoare cu plante furajere valo­ fie însilozală. Pînă acum am re­ cu secară. Avem deci posibilitatea
se datoreşte ‘n primul rînd fap­ sînt repede înlăturate. De aseme­ şi din punct de vedere igienic. roase. coltat 5 ha şi am însilozat 50000 să însilozăm mari cantităţi de fu­
tului c" unii muncitori, neavînd nea, fiecărui schimb i-a fost asi­ la un procent mare de rebut, la kg. In locul secării punem porumb raje.
calificarea corespunzătoare, nu gurată asistenţa tehnică cores­ Folosind cuptoarele cu gaz în Este ştiut că păşunile şi fîne- pentru siloz, aşa că de pe această
ştiu să mînuiască aşa cum tre­ punzătoare. In acest fel s-a pre­ scăderea calităţii şi în ultimă locul celor cu combustibil indus­ ţele asigură o hrană bună şi ief­ suprafaţă vom obţine în aGest an Obtinînd aşa cum ne-am propus,
buie maşinile. Lăcătuşii de între­ lungit durata de funcţionare a trial productivitatea acestora a tină pentru aproape toate speciile două culturi. prin executarea lucrărilor de în­
ţinere, electricienii şi şefii de maşinilor, iar defecţiunile sînt instanţă la o productivitate scă­ crescut cu 50 la sută. de animale. Tocmai de aceea noi treţinere şi de recoltare în timpul
schimb, neavînd nici ei califica­ tot mai rare. am executat unele lucrări care să Avem convingerea că organizînd optim, peste 900 tone nutreţuri di­
rea corespunzătoare nu puteau Măsurile luate au dus, cum era zută. NICOLAE RUTCOVSCHI ducă la obţinerea unor cantităţi păşunatul raţional, recoltînd şi în- ferite, 750 tone siloz, 75 tone sfe­
descoperi şi înlătura rapid defec­ şi firesc, la creşterea randamen­ maistru principal sporite de masă verde şi ftnuri silozînd la timp plantele de nutreţ, clă furajeră, eto., baza furajeră
ţiunile mecanice şi electrice, iar tului maşinilor. Acum se reali­ Dat fiind această situaţie s-a naturale. In acest scop au fost cu­ noi putem să asigurăm cantităţi în­ pentru hrana animalelor va fi asi­
reparaţiile se făceau de slabă zează 656 injecţii pe maşină/oră secţia turnătorie a U.M. Cugir răţate 300 ha păşune din cele 392 destulătoare de nutreţ pentru toa­ gurată pe deplin,
calitate. La toate acestea se faţă de 500 cît se realiza anul trecut la modificarea şi adapta­ te animalele gospodăriei noastre.
adăuga şi faptul că în schimburi­ trecut. cît are gospodăria, iar păşunatul MIRON ŢIC
le de noapte II şi III nu era asi­ Rezultatele şîpt bune. Dar cu rea cuptoarelor pentru a funcţio­ l-am organizat pe specii şi cate­ AUGUSTIN m icu contabil
gorii de animale, prin rotaţie p_e
na cu gaz. Prin aceasta s-a redus inginer agronom G.A.G. Boz raionul IlUf
G.A.C, Cugir — !raionul Orăştie
timpul de uscare, ş-a îmbunătăţit