Page 22 - 1963-06
P. 22
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 262
asHBîji!DM.aH&»ES5!tt*u3Stt!S!^^
Peste, cîteva zile cooperaţia de Planul de
consum din (ara noastră va realizat înainte de termen
trăi un eveniment deosebit de
important din activitatea sa:
€ OM6RES11 va avea loc cel 'de-al W-lea O sarcină de seamă în activitatea la îndeplinirea planului. Drept rezul
Congres al cooperaţiei de con cooperaţiei de consum o constituie tat al măsurilor luate, au fost ac
H» sum din R.P.R. Acest măreţ e- valorificarea unui volum sporit de tivizate toate consiliile săteşti care
veniment. este intîmpinat de lu produse agricole în vederea aprovi au participat în mai mare măsură la
crătorii organizaţiilor coopera zionării oraşelor şi centrelor munci realizarea sarcinilor de plan, îndeo
tiste din regiunea noastră cu toreşti cu produse agro-alimentare şi sebi la achiziţionarea de ouă şi în
noi fi însemnate succese. a industriei cu materii prime. Ca ur acţiunile de înscriere a noi membri.
mare a muncii politice desfăşurate, Merită a fi scos în evidentă sprijinul
In pagina de faţă, realizată toţi lucrătorii cooperativelor noas dat de consiliile săteşti din Sarmi-
cu spi ijintd Uniunii regionale, tre consideră îndeplinirea aceslei sar segetuza (preşedinte Gheorghe Pe-
redăm cîteva aspecte din mun cini o problemă de mare însemnătate Irovici) şi din Răchitova (preşedinte
ca unităţilor cooperaţiei de con şi muncesc cu toată forţa şi price Iorgoni Crăciun) care au participat
sum de pe cuprinsul regiunii. perea lor pentru a realiza şi depăşi activ la realizarea sarcinilor de plan
planul de achiziţii. Acest lucru este ce reveneau cooperativelor respec
uaWWS reflectat de succesele obţinute de tive. O bogată activitate au avut şt
majoritatea cooperativelor de con consiliile săteşti din Păucineşti, Zei-
A sig u ră m iMiiwiifnjliiir BMţPtiţSi sum din raionul Haţeg, care de la un cani, Pui şi Haţeg. Noul magazin mixt — universal cu bufet din Brănişca, raionul lila.
an la altul sini tot mai mari. In
le g u m e io t m a i 1962 de exemplu, în raionul nostru Datorită activizării acestor consi
s-au valorificat pe calea achiziţiilor
şi de calitate şi a contractărilor cu 48 la sută mai lii şi a măsurilor luale de comitetul
mulle produse decîl in anul 1961. Au
fost valorificate cu 20 la sulă mai executiv al Uniunii raionale, coope
multe ouă, cu 691 la sută mai multe rativele noastre de consum au reuşii
să obţină însemnate succese şi în
cele 5 luni care au trecut din anul
Sarcina de aprovizionare a popu vizionare (aceasta se face în baza păsări, cu 262 la sulă mai multe le curent. Astfel, noi înlîmpinăm cel Ce contribuţia membrilor cooperatori
laţiei din oraşele şi centrele munci contractelor încheiate cu gospodăriile gume şi multe alte produse. de-al IV-lea Congres al. cooperaţiei
toreşti cu legume şi fructe constituie de consum cu planul valoric la achi Organizaţiile cooperatiste şi mem s-au construit numai din contribuţia noi magazine, aprovizionarea mem
pentru organizaţiile cooperatiste din colective, gospodăriile de stat şi Şi în acest an comitetul executiv ziţii realizat în proporţie de 103,4 la brii cooperatori din raionul Orăştie voluntară a maselor. Un bun exemplu brilor cooperatori se face acum fn
regiunea noastră un obiectiv prin al uniunii raionale, acordînd o aten sută. se străduiesc penlru a lărgi perma în această privinţă l-au constituit condiţii din cele mai bune, iar de
cipal. Privind cu tot simţul răspun U.R.C.C. din regiunea noastră sau ţie deosebită îndeplinirii planului de nent reţeaua comercială la oraşe şi membrii cooperatori din satele Orăş- servirea în modul cel mai corespun
derii sarcinile mari ce au fost încre achiziţii a luat măsuri eficiente de Avînd la bază experienţa acumu la sate, prin construirea de noi ma lioara de Sus, Dineul Mare, Homorod, zător. Drept rezultat, şi volumul măr
dinţate pe această linie oficiului nos din alte regiuni) şi desfacere a dus organizare a muncii şi de antrenare lată în munca de achiziţii şi realiză gazine, amenajarea celor existente
tru de legume-friicte, din Hunedoa la satisfacerea nevoilor populaţiei în a cît mai multe forţe în scopul achi-. rile de pînă acum, lucrătorii coo- şi dotarea lor cu mobilier şi utilaj Rînghet şi Almaşul de Mijloc. Valoa furilor vîndute prin aceste magazine
ra, noi am urmărit permanent asigu condiţii tot mai bune, reuşindu-se să ziţio-nării unui mare volum de pro peralivelor de consum din raionul nou. Interesul manifestat de membrii rea conlribuţiei voluntare a mem a crescut cu 90—100 Ia sută.
rarea unei aprovizionări corespunză duse. Astfel, conducerile cooperative nostru s-au angajat oa şi planul de cooperatori faţă de continua îmbu brilor cooperatori din aceste sate în
toare pe tot timpul anului cu un se asigure reducerea nivelului chel lor şi consiliile săteşti au fost îndru achiziţii pe întregul an să-l îndepli nătăţire a condiţiilor de aproviziona sumează aproape 400.000 lei. Pentru Experienţa bună dobîndită pe linia
mate şi ajutate permanent în mobi nească înainte de termen. re şi desfacere a mărfurilor se reflectă construirea noilor magazine, spre construcţiei de noi magazine de că
sortiment bogat de produse, de bună tuielilor de circulaţie de la 23,37 la lizarea tuturor lucrătorilor şi mem în hotărîrile pe care aceştia le iau, exemplu, membrii cooperatori din sa tre membrii cooperatori din satele
sută cît este planificat, la 20,95 la brilor cooperatori pentru a participa VIOREL SUCIU în acţiunile patriotice întreprinse de tul Homorod au contribuit (cu bani, amintite a mobilizat şi alte consilii
calitate. Aceasta a făcut posibil ca preşedinte al U.R.C.C. Haţeg materiale de construcţii şi muncă) cu săteşti să întreprindă acţiuni în vede
sută, ceea ce reprezintă (numai în el. In ultimii ani, mai ales, aproape peste 50.000 lei, cei din Dineul Mare rea ridicării de noi localuri pentru
an de an volumul desfacerii de le- că nu a existat adunare sătească s-au cu 45.000 lei etc. Deosebit de însem cooperative. In acest an, spre exem
primele 4 luni din acest an), o eco generală unde problema ridicării de nată a fost şi contribuţia voluntară plu, numai prin contribuţie volun
gume-fructe să crească considerabil. noi localuri pentru cooperative să a membrilor cooperatori din satele tară vor mai fi construite noi ma
nomie în valoare de 145.000 lei. nu ocupe un loc important pe ordi Ludeşti, Tărtăria, Balomir, Beriu şi gazine în satele Voia, Ceru-Băcăinţi,
De la numai. 12.540.400 lei cît repre Depăşirea sarcinilor de plan pe ofi Romos, unde noile magazine au fost Ocoliş şi Porcurea. In alte localităţi
nea de zi. construite din fond centralizat. ca Geoagiu, Turdaş, Poiana şi A'maş,
zenta valoarea produselor vîndute în ciu a făcut posibil ca în fiecare au Iniţiativa creatoare a maselor de cheltuielile de construcţie vor fi su
unitatea noastră să ţ „w Un aport însemnat în mobilizarea portate din fond centralizat. Măsurile
anul 1959) prin unităţile noastre, s-a realizeze impor membri cooperatori a fost şi este maselor la construirea de noi loca întreprinse pentru continua lărgire a
tante economii a permanent sprijinită de conducerea luri pentru cooperative l-au adus con reţelei comerciale, pentru îmbunătă
ajun* ca în anul trecut să desfacem căror valoare însu Uniunii raionale şi de conducerile siliile săteşti din localităţile amintite.
mează (în perioa cooperativelor. S-a reuşit astfel ca Din rîndul acestora s-au dovedit ţirea bazei tehnico-materiale a orga
produse în valoare de 22.017.400 lei. da 1959 — 1962) în perioada 1961—1963 să fie con deosebit de activi tovarăşii Emil Igna, nizaţiilor cooperatiste, permit unită
1.113.000 lei. Rea struite în satele raionului nostru 13 ţilor noastre să desfăşoare un co
Cele 28 unităţi de desfacere ale lizările obţinute de
lucrătorii oficiului
O.L.F. Hunedoara au vfndut în 1962
nostru pe linia a-
populaţiei din localităţile Hunedoara,
provlzionării, des
Deva, Teliuc, Călan etc. 13.776 tone facerii şi deservirii
de legume şi zarzavaturi din care
5.716 tone cartofi, 512 tone varză şi
5.134- tone alte legume, faţă de nu au făcut posibil ca magazine noi, iar alte 40 de maga ioan Hurduban şi Laurean Igna (Ho merţ Ia înălţimea cerinţelor consu
mai 11.541 tone legume şi zarzavaturi unitatea noastră să zine au fost reamenajate şi dotate cu morod), Ioan Lăzăreanu (Orăştioara
desfăcute în anul 1961. De aseme fie declarată în a- utilaj modern. Valoarea totală a con de Sus), Ioan Găulea (Dine), Ioan matorilor, să contribuie într-o măsu
nea, in primele 5 luni din acest an au nul trecut drept strucţiilor, amenajărilor şi dolarilor Olaru (Almaş), Victoria Tudor (Ba ră tot mai mare la intensificarea
iost desfăcute către populaţie 19.000 unitate fruntaşă in s-a ridicat, în perioada amintită, la
peste 4.000.000 lei. lomir), Ioan Ştefan şi Petru Stoica schimbului de mărfuri dintre oraş şi
(Rînghef), Iosif Nislorescu (Beriu), sat, la întărirea alianţei muncitoreşti-
ţărăneştl.
kg salată, 25.000 kg varză, 52.000 kg comerţul pe ora Demn de subliniat este faptul că Gomei Măglaş (Pricaz) şi mulţi alţii. GHEORGHE JIBOTEANU
ceapă, 12.000 kg cartofi timpurii, şul regional Hune o bună parte din aceste magazine In şalele unde au fost construite preşedinte al U.R.C.C. Orăştie
35.000 kg spanac, 15.000 kg gulioa- doara. Entinten reţeaua"sediilor ie sericii
re, 6.000 kg castraveţi, 9.000 bucăţi Convinşi «ind
ardei iute, 350.000 legături ridichi,
500 kg conopidă, 1.700 kg roşii, 700.000 că realizările noas
tre pot fl şi niai
bucăţi ouă, mari cantităţi de carne bune, toţi lucrăto
Pe lingă aprovizionarea populaţiei au posibilitatea de a-şi executa anu iana. Astfel, la finele anului 1963,
de păsări etc.
rii O.L.F. Hune săteşti cu mărfurile solicitate, în mite lucrări. în cadrul cooperativelor de consum
bune rezultate au obţinut în aceas doara depun efor La magazinul nr. 1 al O.L.F. Hunedoara, în timpul deservirii populaţiei. atenţia Uniunii raionale a cooperati Astfel, In anul 1962, pe lingă cele din raionul Sebeş vor funcţiona 32
tă privinţă unităţile nr. 1 Hunedoara turi sporite pentru velor de consum din Sebeş a stat şi 12 secţii existente, au mai fost În secţii de diferite prestări servicii că
!gestionar Constantin Manolache) — a asigura popu satisfacerea cerinţelor de deservire fiinţate încă şase secţii de prestări tre populaţia din mediul 6ătesc.
nr. 23 Deva (gestionar Constantin laţiei o aprovizlo prin înfiinţarea de noi secţii de pres servicii în comunele Jina, Poiana,
Petrescu) şi. nr. 14 Teliuc (gestionar nare cît mat abun taţii servicii c a : cizmării, croi Ludoş, Gîrbova, Dobîrca şi Apoldul In atenţia noastră, pe lîngă extinde
Iancu Balabeş), La aceste unităţi, pe dentă cu legume şi torii, frizerii, fierării etc. Ţinînd sea de Sus. rea reţelei secţiilor de prestaţii a
lingă faptul că planul desfacerilor a fructe, de cea mai mă de necesităţi, comitelui executiv stat şl dotarea celor existente cu
iost lună de lună depăşit, s-a asigu bună calitate. al uniunii noastre raionale a luat Cu toate aceslea, cele 18 secţii ale mobilierul şl utilajele necesare pen
rat o deservire atentă a consumato măsuri ca noile secţii să fie înfiin cooperaţiei de consum şi unităţile lru desfăşurarea muncii în bune con-
rilor şi o prezentare corespunzătoare T. BERGHIAN ţate acolo unde membrii cooperatori cooperativelor meşteşugăreşti nu reu diţiuni ,precum şi aprovizionarea cu
director al O.L.F. solicită acest luGru şi în special în şeau să satisfacă în întregime cerin materialele solicitate.
a produselor. comunele mai îndepărtate de centrul ţele mereu crescînde ale populaţiei
Buna organizare a muncii de apro Hunedoara raionului sau de oraşe ca j Poiana, din raion. Drept rezultat, activitatea tuturor
Jlna, Şugag etc. unde locuitorii nu secţiilor de prestări servicii s-a sol
Analizînd această situaţie în şedin dat cu beneficii. Secţiile de cizmărie,
ţele sale de lucru şi la îndrumarea frizerie şi fierărie de exemplu, au
organelor de partid, Comitetul exe realizat fiecare numai în primul se
cutiv al uniunii raionale Sebeş şl-a mestru al anului 1962, beneficii In
D ifu z a re a cărţii Sporirea beneficiilor — prevăzut în planul de activitate să valoare de aproape 7.000 lei. De a-
mai înfiinţeze, eşalonat diferite sec semenea, valoarea producţiei a cres
o sa rc in ă d e ră sp u n d e re baza creşterii fondurilor proprii ţii de prestări servicii ca s croi cut continuu. Dacă în primul semes
torii, secţii de zugrăvit, cizmării tru al anului 1962 valoarea produc
Munca de popularizare şi difuzare In mare măsură a fost pusă la Autofinanţarea cooperativelor, care toiinanţează şi pînă în prezent s-au Avînd ajutorul unor astfel de to etc., în toate localităţile unde coope ţiei e.ra de numai 113.000 lei, anul
a cărţii, desfăşurată prin unităţile punct şi. reţeaua de difuzare a cărţii. constituie o formă superioară de evitat orice fel de pierderi din avu varăşi şi dispunînd de fonduri pro rativa meşteşugărească nu are ase acesta doar în 5 luni s-a realizat
cooperaţiei de consum, a cunoscut în La Orăştie, bunăoară, a fost amena gospodărire socialistă, a iost apreciată tul cooperativei. prii tot mai mari, consiliul de con menea secţii. Pentru aceasta, în adu o producţie în valoare de aproape
ultimii ani o permanentă îmbunătă jată o librărie cu autoservire, iar în ducere al cooperativei noastre a or nări cu membrii cooperatori s-a pre 200.000 lei. Aşadar, pe lîngă faptul
ţiră Aceasta datorită faptului că oraşul Brad a iost deschisă o librărie do cel de-ai III-lea Congres al coo Toate acestea precum şi desfacerea lucrat importanţa înfiinţării secţiilor că satisfacem cerinţele de deservire
de perstaţii în sectorul de activitate ale populaţiei, prin înfiinţarea şi îm
peraţiei de consum ca o acţiune deo unui volum din ce în ce mai mare de ganizat munca pentru construirea unui
s-au luat măsuri de reorganizare a nouă. De asemenea, au fost utilate sebit de importantă. Tocmai de aceea mărfuri către populaţie au permis să no i magazin mixt cu bufet în Oarda al cooperaţiei de consum din mediul bunătăţirea activităţii secţiilor de
activităţii cu cartea începînd de la cu mobilier nou librăriile săteşti din conducerea şi toţi lucrătorii coope sporim continuu beneficiile, care de Jos care în curînd va fi dat în sălesc. Drept rezultat, în ultimul timp prestări servicii obţinem şi frumoase
regiune şi pînă jos la comune, sre- Geoagiu, Miercurea, Vintul de Jos rativei noastre de consum din Alba constituie de fapt o sursă principală folosinţă. Valoarea acestei construcţii mai ales, din partea cetăţenilor au rezultate în sporirea fondurilor pro
îndu-se condiţii mai bune pentru o şi au fost reamenajate 150 de raioa Iulia au militat neobosit pentru creş de creştere a fondurilor proprii. Ast care se ridică la suma de 245.000 existat tot mai multe solicitări. prii ale cooperativeloi noastre de
largă răspîndire a cărţii. Ast ne de librărie în cadrul magazinelor terea continuă a fondurilor proprii — fel, în primul an după autofinanţare lei, este acoperită numai din fondu consum.
fel, au fost aplicate forme şi mixte şi universale. principala cale care duce la. autofi — 1957 — unitatea noastră a acumu rile proprii ale cooperativei. In anul acesta vor fl înfiinţate pe
metode noi în difuzarea şi populari nanţare. Pentru aceasta, consiliul de lat beneficii care depăşeau suma de raza raionului nostru 14 noi secţii De aceea, noi vom aborda şl
zarea cărţii. De exemplu, au fost Măsurile organizatorice luate de conducere al cooperativei a luat mă 110.000 Iei. De alunei, valoarea bene De asemenea, cu asentimentul tu in viitor atenţia cuvenită deschiderii
organizate mai multe acţiuni ca „Luna conducerile cooperativelor, folosirea suri de dezvoltare a reţelei de desfa ficiilor a crescut an de an, ajungînd turor cooperatorilor noi am hotărît de perstaţii, printre care amintim unor asemenea secţii în mediul ru
cărţii la sate", „Decada cărţii poli mai multor forme şi metode de mun cere a mărfurilor cu amănunlul, în- ca în 1962 să realizăm un beneficiu să ajutăm şi cooperativa din Vinţul ral prcocupîndu-ne permanenl de
tice" acţiuni speciale de difuzare de că eu cartea, au făcut ca, în cursul fiinţînd noi magazine şi unităţi de de peste 200.000 Iei, iar în primul de Jos, pentru a se aulofinanţa. In două frizerii la Daia şi Apoldul de ridicarea lor la nivelul cerinţelor.
la om la om, ştanduri, etc. anului 1962 să se realizeze o desface alimentaţie publică pe care le-a do trimestru al anului curent 22.000 lei acest scop unitatea noastră a acordat
re a cărţii mai mare de 10 ori faţă tat cu toate utilajele necesare unei faţă de 10.000 Iei cît ne planificasem. cooperativei din Vinţul de Jos un Sus, croitorii în comunele Ră- ION TODORAN
De asemenea, cu sprijinul organe de anul 1958. bune deserviri. De asemenea, s-a des împrumut pe termen lung şi fără do- hău şi Poiana, precum şi două sec vicepreşedinte al U.R.C.C. Sebeş
lor de partid şi al organizaţiilor de Acumularea de mari beneficii a fă bîndă, in sumă de 150.000 lei.
masă, au fost recrutaţi aproape 500 Aceste succese au însufleţit pe lu făşurat o permanentă muncă poli cut posibil ca Ia 31 martie 1962 coo ţii de zugrăvit în Miercurea şi Po
de difuzor! voluntari şi procentuali crătorii cu cartea din cadrul coope tică pentru încasarea fondului so perativa noastră să dispună de fon Folosindu-ne de experienţa acu
care participă aotiv la răspîndirea raţiei noastre de consum, care în cial subscris, pentru apărarea avutu duri proprii în sumă de 1.670.000 Iei. mulată, noi vom spori continuu fon e ş apte
cărţii în unităţile socialiste din agri anul curent muncesc stăruitor pentru lui cooperaţiei, precum şi pentru o durile proprii întărindu-ne astfel şi
cultură, în Întreprinderi şi instituţii. a obţine realizări şi mai frumoase. mai bună gospodărire a fondurilor La obţinerea acestor frumoase rea ® Faţă de anul 1958, în anul 1962 unităţile cooperaţiei din regiunea
Numai în cursul amilul 1962 aceştia proprii in scopul evitării stocurilor lizări o mare contribuţie au adus-o mai mult cooperativa din punct de noastră au achiziţionat cu 60 la sulă mai multe produse agro-alimentare.
au difuzat cărţi şi broşuri în va IOSIF ŞTOLEA supranormative de mărfuri. Drept re magazinele noastre din Sîntimbru — La produsul ouă, creşterea volumului de achiziţii reprezintă în aceeaşi pe--
loare de peste 120.000 leL şeful biroului de difuzare a fabrică, Pîclişa şl Miceşti, unde lu vedere organizatoric şi financiar. rioadă o creştere de l i la sulă.
cărţii al U.R.C.C. Hunedoara- zultat, din toate filialele cooperativei crează ca gestionari comuniştii Nico-
noastre au fost lichidate stocurile lae Haţeganu, Avram Vasiu şi Ion GHEORGHE ANGHEL ° Faţă de anul 195S, volumul desfacerilor la principalele produse
Deva supranormative precum şi mărfurile Contor. contabil şef al Cooperativei alimentare a crescut în 1962 cu 46,7 la sulă la zahăr — 46,9 la sută la
nespecifice consumului local iar din paste făinoase — 14,8 la sută la ulei — 122,6 la sută la conserve din
1956 — de cînd cooperativa se au I e ei<essfla de consum Alba Iulia carne etc.
— ° In ultimii patru ani, prin unităţile cooperaţiei de consum s-au vin-
dut 8.316 aparate de radio, 11.398 biciclete, 3.147 aragaze, 2.921 maşini de
cusut, 1.913 motorete, 689. frigidere electrice şi alte obiecte de uz gospo
sa tisfa cerea cererii de consum dăresc.
° Beneficiile finale realizate de unităţile cooperaţiei de consum din
Mergînd pe linia satisfacerii tu carne etc.) decît în perioada cores regiunea Hunedoara (între cele două congrese ale cooperaţiei) se ridică la
turor cererilor de consum ale popu punzătoare a anului 1962. Aceasta a peste 25.000.000 lei.
laţiei, conducerea cooperativei oră făcut posibil oa unitatea noastră să-
şeneşti din Brad a acordat şi acordă şl realizeze planul de desfacere pe ° In prezent un număr de 33 cooperative sini autofinanţate, faţă de
o atenţie deosebită aprovizionării cele 5 luni din acest an în propor numai 14 cîte erau aulofinanţale in anul 1958. Prima cooperativă au-
unităţilor sale ou un volum tot mai ţie de 107 la sută. tofinanţată din regiune este cea din Vinerea, raionul Orăştie.
sporit de mărfuri, în sortimente va
riate şi de calitate. Cîteva cifre sini La succesele dobîndite a contri ° In perioada dintre cele două congrese ale cooperaţiei, volumul de
în măsură să ilustreze acest lucru. buit în mare măsură, pe lîngă o apro investiţii realizat însumează 24.000.000 lei din care numai valoarea construc
vizionare bună, deservirea exemplară ţiilor reprezintă peste 11.000.000 lei.
0 Intre anii 1958 — 1962 au fost construite şi date în folosinţă 46 ma
In primele 5 luni din acest an, spre a consumatorilor, asigurată de lu gazine noi şi cîte un complex de magazine la Brad şi Gurabarza, alte 220
F&ftriaa exemplu, prin unităţile cooperativei crătorii cooperativei noastre. Din rîn- unităţi au fost amenajate, 280 de unităţi au fost dotate cu mobilier nou.
orăşeneşti din Brad au fost desfă duil lor se evidenţiază mai ales to La Haţeg, Alba Iulia, Deva şi Brad s-au construit depozite de mărfuri,
cute' cu 11 la sută mai multe produse varăşii Nicolae Ştefan, Cseh Iudita şi iar la Hunedoara un depozit — siloz pentru legume şi fructe.
industriale decîţ în aceeaşi perioadă Valeria Schiau de la magazinul tex
a anului 1962 şi cu 22 la sută fată tile, Virgil Moţu — magazinul con ° hi anul 1962 a fost înfiinţat la U.R.C.C. Alba un centru de selec
de perioada ianuarie — iunie 1961. fecţii, Aurel Drăgoi şi Ioan Miluiţa ţionare a ouălor. Numai de la începutul anului 1963 şi pînă în prezent
magazinul încălţăminte, Biro Minerva aici au fost selecţionate peste 1.600.000 ouă.
Creşteri însemnate s-au înregistrat - magazinul parfumerie> Aurel Rusu
şl în sectorul alimentar. Intre 1 ia - nvHj.-i7.inul alimentar nr. 7 şi alţii. ° Volumul desfacerilor de legume-fructe prin unităţile cooperaţiei de
nuarie — 1 iunie a.c., prin magazi consum din regiunea noastră reprezenta Ia finele anului trecut 66.000.000
nele cooperativei s-au vîndut cu 23 VASILE TILIAN lei, faţă de 44.000.000 lei în anul 1959.
la sută mai multe produse alimen preşedintele coopera tivei
tare (ulei, făină albă, zahăr, pline, 9 In cooperativele de consum s-au înscris în anii 1959 — 1962 încă
orăşeneşti Uraţi
28.000 ’de cetăţeni;
