Page 23 - 1963-06
P. 23
Nr. 2626 DRUMUL SOCIALISMULUI RAG. 3
agfflgggsaita»fc»*r a* wşopşa
i\fj / A L VIIrLEA C O N C U R S A R T I S T I C T r i b u n a agitatorului Poşta redacţiei
f : Respectarea procesului tehnologic, Vîrtei Simion —• Blăjeni. Scri
soarea dumneavoastră nu a putut
fi publicată deoarece nu are su
condiţie principală în reducerea procentului de rebut ficiente date concrete. Spuneţi
că în comuna Blăjeni se desfă
Faza raională de ta Zlatna şoară o activitate culturală bo
Una din sarcinile cele mai mari ce luni, le-am explicat turnătorilor că manente de către fiecare membru şl gată, că în fiecare sat există for
candidat de partid, de către muncitorii
Au trecut pitine zile de la înche- tra de amatori a E. M. Zlatna, care raşi ale căminului cultural din Fe stau în fata secţiei turnătorie I de la acest procedeu este greşit. Tot ai cu multă experienţă. Dacă fiecare maţii artistice. Redaţi apoi cîte
terea fazei intcrcomunale şi artiştii a interpretat mai multe melodii de neş şi brigada de agitaţie a că uzina „Victoria“ Călan este îmbunătă această ocazie, împreună cu turnătorii muncilor de la sortimentul radiatoare va nume de tineri care, spuneţi,
amatori din Zlatna şi Împrejurimi muzică uşoară. minului cultural din Meteş care a ţirea calităţii pieselor turnate. In Ioan Budu, Pavel Lădaru, Constantin se va interesa cum lucrează tovară s-au evidenţiat. Ne-ar fi intere
au urcat din nou scena. Timp de adus in scenă textul „Viata nouă a acest scop, organizaţia de partid des Cărpinaru am demonstrat practic fo sat în mod special în ce constă
două zile, tn sala cinematografu In cea de-a doua zi a concursu satului“, oglindă a realizărilor în făşoară o muncă politică susţinută în losirea celor mai bune metode de şul de alături, îl va ajuta pe acesta această activitate bogată. Ce for
lui din Zlaln3 s-a desfăşurat faza lui, sala cinematografului din Zlat făptuite în anii noştri de oamenii vederea reducerii procentului de re turnare la fiecare sortiment de radia să-şi îmbunătăţească metodele de lu maţii artistice există, cîte specta
raională a celui de al Vll-lea na a cunoscut aceeaşi animaţie. De muncii sub conducerea partidului but sub cel admis. Prin munca politi toare în parte. Cu această ocazie am cru, noi vom reuşi ca fiecare echipă cole au prezentat, ce repertoriu
concurs, la care au pirlvlp.it ar- dala aceasta urmau să se întreacă nostru drag. că de la om la om, grafice, lozinci şi arătat că dacă la radiatoarele mai să-şi sporească contribuţia la reduce au. Afirmaţia că există bogată
•tiştii amatori promovaţi la faza în- în concurs formaţiile şcolii profesio articolele ce se publică la gazeta de scurte cu patru coloane, trebuie să se rea procentului de rebut pe secţie şi activitate culturală nu este sufi
tercomunală. In fata unui public nale din localitate şi ale căminelor Prin fata spectatorilor trec apoi, perele se urmăreşte cultivarea unui toarne încet, la sortimentele ai 6 co astfel, să îndeplinim sarcinile trasate cientă pentru a convinge despre
numeros, corul Uzinelor chimico-me- culturale din Zlatna, Meteş, Valea echipele de dansuri ale căminelor înalt simt de răspundere la fiecare loane şi mai înalte, se poate turna de partid, privind îmbunătăţirea cali
lalurqice din Zlatna, format d<n 90 Dosului, Valea Mică şi Feneş. culturale din Valea Dosului şi Valea muncitor, se popularizează rezultate mai repede fiindcă pînă ce se umplu acest lucru. Sînt necesare şi fapte
de persoane, a interpretat cu mul Mică, care interpretează cu multă le bune şi se ia poziţie fată de aceia cele 6 coloane, gazele provenite do tăţii pieselor turnate.
tă măiestrie cîntecele „Patrie, pă- Rînd pe rind, aiit brigada de agi măiestrie frumoase dansuri populare care nu respectă procesul tehnologic. la turnare se pot evacua cu uşurinţă. DUMITRU CIOBANU concludente. In corespondenţele
mint de aur“, ,,Te cînt partid", „Ţa taţie, echipa de dansuri cît şi or romjneşti. O activitate rodnică desfăşoară în
rina de la Găina“ şi altele. Bine chestra şcolii profesionale au pri acest scop şi agitatorii. O altă metodă care o folo agitator — secţia turnătorie I dumneavoastră viitoare e bine
prepătiti s-au prezentat şi solişUi mit o binemeritată apreciere din Faza raională de la Zlatna a ce sesc este aceea a organiză U. V. Călan.
instrumentişti ai uzinei, tinerii mun partea spectatorilor pentru buna in lui de-al Vll-lea concurs a demon La începutul acestui an procentul rii unor convorbiri colective sau să ţineţi cont de cele semnalate.
citori Gheorghe Mezei şi Vasile Ba terpretare a repertoriului. strat din plin înaltele calităţi artis de rebut la sortimentul radiatoare se individuale chiar în fata grafi
bacii, ca şi orchestra de muzică tice ale artiştilor amatori care, prin menţinea ridicat. La instruirile lunare cului care reprezintă rebutul înregis \ C r SE N B\
uşoară condusă de tov. Ioan Moldo- Bine s-a prezentat şi corul cămi bogatul repertoriu prezentat, au fă cu agitatorii ni se arăta că una din trat în fiecare zi de echipe şi munci
van. De o deosebită apreciere Sra nului cultural din Zlatna cu cinte- cut ca zilele concursului să fie ade cauzele prînoipale ale creşterii procen tori. Aici comparăm rezultatele, (!?adia ..Grădina de vară"; HUNEDOA
bucurat însă brigada de agitaţie a cele „Te cînt; partid“, „Slavă parti vărate zile de sărbătoare. tului de rebut este nerespeotarea pro discutăm asupra metodelor de muncă RA : Dosarul furat — cinemato
U.C.M. Zlatna care a prezentat tex dului“ şi „Hora-n gospodărie“. O cesului tehnologie la turnare. Ni s-a care le folosesc cei mai buni munci 8 IUNIE 1963 graful „Victoria“ ; SIMERIA :
tul intitulat „Uzinele Zlatna luptă temeinică pregătire au dovedit la I. PONORAN cerut să urmărim mai atent această tori etc. O mare eficacitate o are şi Şapte dădace — cinematogra
pentru calitate“. O bună impresie a concurs formaţiile de cor şi fluie corespondent problemă, să organizăm convorbiri munca de lămurire de la om la om. PROGRAMUL I ; 5,20 Emisiunea ful Pinlilie"; PETROŞANI-
lăsat şi echipa de fluieraşi, care a colective, în care să popularizăm Tov. Constantin Cioarec obişnuia să pentru sate: Irigarea culturilor Căpitanii lagunei albastre — ci
interpretat un potpuriu din folclo Entuziasm tineresc metodele bune folosite de turnători nu respecte procesul tehnologia iar de porumb, sfeclă de zahăr, floa- nematograful „Alex. Saliia“ ; Vio
rul local. în munca lor, îndemnîndu-ne totoda tov. Carol Szekely nu ţinea- cont de raa-soarelul; 5,30 Muzică distrac lentă în piaţă — cinematograful
Căminul cultural din satul Cîmpuri dansurile populare „Joc de doi“ şi tă ca noi, agitatorii, să constituim tivă ; 6,07 Valsuri; 6,35 Pieso „7 Noiembrie"; ALBA IULIA:
In continuarea concursului, pe sce S'urduc, raionul Ilia, a găzduit zilele „Briul din Banat“, interpretate de exemplu şi îndemn. In echipa pe care calitatea fontei pe care o turna. De pentru chitară; 7,10 Jocuri popu Inelele gloriei — cinematograful
nă îşi fac apariţia artiştii amatori trecute întrecerea formaţiilor artis dansatorii din Almaş Sălişte, ca şi o conduc am pus accent pe buna or sigur, nu i-am putut lamuri într-o lare ; 7,45 Muzică de estradă ; „Victoria“ ; Cinci oameni la drum
de la E. M. „Gheorghe Doja" din tice de amatori din comunele Burjuc, brigada de agitaţie din aceeaşi lo ganizare a muncii şi respectarea în singură zi că ceea ce fac ei duce la 8,08 Cîntece interpretate de an — cinematograful „23 August" ;
Zlatna. Inierpretînd cîntecul „De Cărmăzineşti, Zam, Almaş Sălişle, calitate, care a, prezentat textul „Pe tocmai a procesului tehnologic. Am ştirbirea prestigiului echipei din care sambluri de amatori; 9,00 Roza SEBEŞ: Sub cupola albas
cînd m-a aflat mulţimea“, tînărul Pojoga şi Gurasada, aflate la faza ia noi, pe la Sălişte“. reuşit astfel ca echipa să-şi realizeze fac parte, că contribuie la creşterea vînturilor: „Pe urmele lui Ulise“,- tră — cinematograful „Progresul“;
solist Cirjolin Stelian şi-a cîştigat raională a celui de al Vll-lea con ritmic planul de producţie, să redu procentului de rebut pe echipă şi sec 9,25 Melodii populare romîneşti şi Vînt de libertate — cinematogra
repede admiraţia în rîndurile spec curs. Primii care au urcat scena au O bună impresie a lăsat publicu cem procentul de rebut mult sub ţie. Dar totuşi nu i-am lăsat să lucre ale minorităţilor naţionale; 10,30 ful „M. Sadoveanu"; Sub cupo
tatorilor. Şi-au dovedit apoi măies fost corul şi soliştii dansatori din lui brigada de agitaţie din Gurasada admis. In luna mai, de exemplu, echi ze defectuos. In pauza de prinz, după Formaţii de muzică uşoară; 11,30 la albastră : — .,Grădina de vară“:
tria interpreţii echipei de dansuri a Cerbia, după care taraful căminu care a. interpretat textul „Asta în ieşirea din schimb, am stat de cîteva Din muzica popoarelor sovietice ; ORĂŞTIE- Pentru un zîinbet se
E. M. Valea Dosului şi ai tarafului lui cultural din Zam a interpretat seamnă bunăstare“, scotind în evi pa noastră a depăşit plarrul de pro ori de vorbă cu ei. Le-am arătat cum 12,20 In săli şi pe stadioane; 12,30 nin — cinematograful „V. Roaită":
de, la mina ITaneş. o suită de melodii populare. Mult dentă realizările obţinute in ultimul ducţie 'cu 19,5 la sută iar procentul procedez eu, cum îmi organizez lu Muzică uşoară ; 14,00 Concert de Din nou dimineaţă — cinemato
aplaudată de public a fost solista timp de colectiviştii din comună, de rebut a fost redus la 4,95 la sută crul. Treptat ei au început să acorde prinz; 15,00 Cîntece şi joairi graful „Flacăra"; HAŢEG: Mi
In sală se face linişte. In lumina vocală Florica Grosan din Zam care, viata luminoasă, îmbelşugată, pe ca fată de 11,5 la sulă cît este admis. In mai multă atenţie respectării procesu populare; 15,45 Emisiune literară; racolul lupilor — cinematograful
rampei apare silueta impunătoare a acompaniată de taraf, a cîntat melo re o trăiesc. Verginica Dobrotâ, Au acelaşi timp am manifestat o perma lui tehnologic. Acum lucrează cu re 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45 „Popular"; BRAD: Drumul spre chei
unei „guri de mină“. Pe scenă evo dia populară „Vino, bade“, ca şi so rora Brînda, Doina Certejan, Augus nentă preocupare fată de modul în butul sub admis. Aşa am procedat şi Muzică uşoară Instrumentală; — cinematograful „Steaua Roşie";
luează brigada de agitaţie a E. M. listul Mireea Nistor din satul Bur tul Biriş ca şi ceilalţi membri ai bri care lucrau tovarăşii mei din schimb 17,10 Muzică de estradă; 20,10 LONEA : Carlouche — cinemato
Zlatna. In cîntec şi vers brigada a- juc. găzii au fost răsplătiţi cu vii aplau şi în special cei mai tineri, cu mai cu tovarăşii Nicolae Tudor, Gheorghe graful „Minerul“'; TE1UŞ: Magis
duce în fata publicului crîmpeie din ze pentru măiestria interpretării. puţină experienţă. Turnătorul Gavrilă Rotaru şi Iosif Covaci. Reducerea Seară de dans eu Floria Şerbănes tratul — cinematograful „V. Roai
La faza raională a fost prezent şi Bogdan, lucrînd la turnarea radiatoa procentului de rebut pe fiecare mun cu şl Radu Zaharescu; 21,00 Pro tă“; ZLA TN A ! Regăsirea —
munca rodnică a; minerilor. Printre corul din Sălciva — Pojoga. Aceas Timp de mai bine de trei ore, relor, sortimentul 472,4 înregistra re cilor, echipă, a influenţat pozitiv ac gram de romanţe; 21,25 Muzică cinematograful „Muncitorul" ; ILIA:
tă formaţie a interpretat cu măies scena Căminului cultural din Cîm buturi mari, peste procentul admis. tivitatea întregii secţii. In luna mai, cerută de ascultători; 22,25 Mu Căzută din lună — cinematograful
interpreţi se află minerii Gheorghe trie cintece închinate partidului şi puri Surduc a cunoscut entuziasmul Am urmărit cum procedează el, şi-am de pildă, deşi am avut unele greutăţi ..Gli. Doja“; 'APOLDUL DE SUS:
patriei noastre socialiste, precum şi tineresc al artiştilor amatori, dcrnici observat că oala de turnare o ţinea cu fonta de primă fuziune, totuşi zică de dans; Mongolii cinematograful „23 'Au
Gota, Octavian Mirişteanu, Cornel cîntece populare confirmînd încă o să-şi pună cît mai bine în valoare prea sus ceea ce făcea ca fonta să planul de producţie a fost depăşit iar PROGRAMUL I I : 10,10 Formalii gust“,
dată prestigiul de care se bucură priceperea, ta'entul. insă prin luft, miezul se umplea dato procentul de rebut a fost redus sub
Avram şi alţii. O contribuţie de sea corul amintit in rîndul spectatorilor. rită [aptului, că gazul nu mai putea vocale şi instrumentale de muzică (Buletin.
Pe scenă urcă în continuare alte Faza raională de concurs a de ieşi afară. Am stat de vorbă cu G. cel admis. uşoară; 11,00 Cîntece de Teodor meteorologie
mă la reuşita programului prezentat Bogdan şi i-am arătat practic cum să In ceea ce priveşte reducerea, pro Bratu; 12,05 Pagini orchestrate
formaţii de amatori, fiind răsplătite monstrat o bună pregătire a forma procedeze. In acelaşi timp am ţinut din muzica de estradă ; 13,00 Din PENTRU 24 ORE
de brigadă şi-a adus tov. Ilea Ge- seama de greşeala lui şi la convorbi centului de rebut, îmbunătăţirea ca muzica popoarelor; 13,30 Orches-
cu vii aplauze pentru bogăţia reper ţiilor artistice, satisfăcînd pe deplin rea colectivă organizată acum două lităţii radiatoarelor, mai avem încă 1re de muzică uşoară ; 14,35 Vab Vreme relativ călduroasă cu ce
rondina, responsabila culturală din posibilităţi care nu sînt pe deplin suri de concert; 15,33 Muzică rul variabil mai mult noros ziua.
toriului şi buna interpretare. Cu un exigentele spectatorilor. folosite. Una din acestea este desfă populară interpretată de Vlcloria Izolat se vor produce averse de
cadrul comitetului sindicatului. şurarea unei munci de agitaţie per Darvaj, Ion Lăceanu şi Ion $er- ploaie însoţite de descărcăTl elec
deosebit interes au fost urmărite A. ANDIUCA ban ; 10,30 Ştiinţa în slujba păcii; trice.
Cu aplauze îndelungate este apoi 18,05 Românie de compozitori
corespondentă ruşi; 18,35 S'olişli vocali do mu Vînt potrivit din sud-est. Tem
răsplătită de către public şi orches zică uşoară ; 19,40 Muzică uşoară; peratura, ziua va fi cuprinsă între
20,00 Din cele mai cunoscute me
Q/ii ipeetacol reafit lodii populare; 21,10 Muzică de
Circul de stat din Bucureşti, menea, puncte reuşite ale progra dans.
care a prezentat în oraşul Deva mului. Mult apreciat a fost
cîteva spectacole, se află a- „Dublu trapez" executat de artis C inem a 23 şi 28 grade, iar noaptea între
cum în oraşul Hunedoara. Ar tele Mariana Puf şi Angela Pos- 10 şi 16 grade.
tiştii circului, printre care se tolache, care au dovedit multă 8 IUNIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
află artişti din R.P. Polonă şi forţă, elasticitate, graţie şi sigu TREI ZILE
Cuba, au prezentat la Deva spec ranţă. D E V A : Cerul n-are gratii
tacole reuşite, îndelung aplaudate —.. cinematograful „Patria" ; Po Vreme călduroasă cu cerul mai
de publicul spectator. Puncte din După un tempo muzical, bine vestiri vesele — cinematograful mult noros ziua.
interpretat de Duo Vanlino, spec „Filimon Sîrlnt" ; Omul amfibie —
program c a : „Patine pe rotile",
„Evoluţii pe biciclete", „Studiu tacolul continuă cu o dresură de
plastic acrobat" ş.a. au îndreptă animale. începută eu echilibrul
ţit aşteptările spectatorilor. Ma pe leagăn, dresura de ponei con
rea atracţie a spectacolului au tinuă cu o scenă comică care
constituit-o însă demonstraţiile biciuie diferite atitudini învechi ATELIERELE R.M.R. SIMERIA
originale de contorsionism, execu te. Nu mai puţin interesant este Echi[>a de lăcătuşi de întreţinere de la secţia a ll-a furnale din. C.S. Hunedoara, condusă de Istraţe Silviu A ngajează de u rgen ţă:
ţi'e de Kazimir Scepanski (R.P. dansul coregrafic executat de execută numai reparaţii de calitate şi la timp. Datorită bunei întreţineri a utilajelor şi agregatelor mersul furna
Polonă), laureat cu Medalia de cîini dresaţi de Lia Bocan. Şi oooooooo dqoqoooo ocoqoooqoc/Qcoogo oqoooqo ooqqoooooooooSoo 00000000 oooooooo
aur a recentului Festival interna numărul intitulat „Excentrici
ţional al circurilor de la Varşo acrobaţi", în care evoluează Flo if strungari,
via. „Jongleria" şi „Excentrici rica Dumitru şi Nelu Lazăr, a m lăcătuşi,
comici", în cadrul cărora au evo fost apreciat de publicul spec I f m ontatorl,
luat Duo Marek, aduc în manej tator. i | fierari şi ca za n g ii
situaţii pline de umor, mult
aplaudate de publicul spectator. Spectacolul Circului de stat din Informaţii se pof obţine zilnic la< serviciul
Studiu plastic acrobat, executat Bucureşti este un spectacol bun, personal din întreprindere înfre orele 11-12.
de Duo Panaitescu şi „Evoluţii care merită să fie vizionat.
P. JURCONI
pe biciclete" au constituit de ase corespondent lului nr. 6 a putut fi prelungit cu 2 ani pînă la reparaţia capitală.
Introducerea
E. M. I l a r z a Pe drumul îndepli exemplare nizarea transportului la orizontul de bunătăţirn calităţii. Calitatea a stat micii mecanizări —
bază, extinderea mecanizării opera şi în atenţia echipelor de la înaintări
a sarcinilor de pian ţiunilor de încărcare la lucrările de care au executat lucrări trainice, o cerinţă
înaintare şi altele. In acest scop conforme cu normele tehnice.
Desfăşurînd larg întrecerea so atenţie realizarea sarcinilor de plan. ploatarea noaslră şi-a realizat pla producţie. Printre acestea se numără s-au introdus în mină încă 7 locomo de prim ordin
cialistă, în primele, patru. luni mi Este cazul organizaţiilor de bază nul la extracţia de minereu în pro creşterea vitezei de avansare a lu tive electrice de mare capacitate, Tot mai rare slnt cazurile de aba
nerii de la. Barza şi-au îndeplinit nr.. 1 din sectorul —180 Musariu, (se porţie de 101,4 Ia sută. crărilor de înainlare, introducerea care sporesc coeficienlul de rulaj al tere de la regulamentul de ordine (Urmare dUi pag. l-a)
şi depăşit sarcinile de plan, iar la cretar tov. Ivan Ioachim), nr. 3 din în procesul de producţie a noi me vagonetelor. De asemenea, au fost interioară, numărul absenţelor ne-
preţul de cost al minereului ex sectorul 30+60 Musariu (secretar Trebuie spus însă că rezultatele tode de exploatare de mare produc organizate brigăzi complexe şi de inotivaţe a fost redus In luna apri M.T.Z., la. oţelării creşte productivi
tras au înregistrat peste 330.000 lei David Simion), a organizaţiei de obţinute nu sînt pe măsura posibi-, tivitate, utilizarea înlocuitorilor înaintare rapidă, încredinţate celor lie la mai mult de jumătate faţă de tatea muncii cu 6—12 la sută la cu
economii. Realizări de seamă s-au bază din seolorul III Valea Morii lităţii. N-au fost luate încă sufi lemnului la susţinerea lucrărilor mi mai buni mineri. De la 1 iunie în luna ianuarie. Acestea sînt rezulta răţarea camerelor de zgură. Transpor
obţinut şi în luna mai. (secretar tov. Nicula Nicolae) şi al ciente măsuri în ceea ce priveşte niere şi altele. exploatare lucrează 30 de brigăzi de tele activităţii desfăşurate de grupe tul oxigenului prin conductă de la
lichidarea rămînerii în urmă la lu înaintare rapidă, din care 18 la sec le. sindicale, oare au discutat abate staţia de distribuţie la platforma de
Măsurile tehnico-organizalorice tele, oare nu s-au preocupat în su crările de investiţii (de deschidere Traducerea în fapte a planului ţia Musariu, 7 la Valea Morii şi 5 rile de- la disciplină. Aşa au proce turnare a secţiei O.S.M. II, centrali
luate de conducerea exploatării, la ficientă măsură de problemele pro şi pregătire). Nu s-a făcut încă to M.T.O. a stat în permanenţă în la Brădişor. dat cele din sectoarele IV —. Valea zarea stivultoarelor pentru manipu
tul pentru ridicarea tuturor echi atenţia noastră. Acest luoru a dus Morii, — 180 Musariu şi ajlele unde larea cărămizilor şi construirea de
îndemnul comitetului de partid, în ducţiei. Măsurile luate în adunările pelor la nivelul celor fruntaşe. Din la obţinerea unor rezultate frumoa In ceea ce priveşte folosirea ma comitetele de secţie (preşedinţi rampe uşoare în sectoarele de depo
ceea ce priveşte buna organizare a de partid s-an concretizat în preo această cauză numărul echipelor ce se în producţie. O confirmă cele 7,5 şinilor de încărcat la capacitatea lor Anastasiu Ciocan şi Traian Mandu- zitare, sînt alte probleme care îşi
procesului de producţie, a extinderii cuparea birourilor organizaţiilor de nu-şi îndeplinesc planul este destul procente ou cît şi-a depăşit Exploa nominală, n-au fost luate încă cele la) au dai o bună îndrumare grupe aşteaptă de mult timp rezolvarea.
metodelor avansate de muncă şi a bază pentru o mai bună repartizare de mare. Se mai observă încă de tarea minieră Barza planul la metal mai eficiente măsuri. In unele locuri, lor sindicale. Nu apelaşi lucru se
a comuniştilor în echipele de mineri. ficienţe în controlul calităţii mine pe primele patru luni. La aceasta o unde se lucrează pe un singur poate spune despre cojnitetele de Dar, conducerile secţiilor aşteaptă
reului în fronturile de lucru şi a contribuţie de seamă a adus aplica schimb, maşinile de încărcat nu sînt secţie din sectoarele I Musariu (pre începerea unor luorări mari de in
mecanizării, transportului în su.bte- Membrii şi candidaţii de partid din lucrărilor miniere executate. Comi rea în producţie a noi metode de bine utilizate. şedinte tov. Iovan Ilie), III Valea vestiţii în anii următori. Nu se poale
tetul de partid a analizat aceste de exploatare. Morii (preşedinte tov. Botici Aurel) preciza însă nici In acest caz dacă
ran, ap făcut oa munca minerilor organizaţii de bază oum sînt cele ficienţe şi a indicat organizaţiilor ing. AUREL LĂPUŞCĂ şi altele, care au lăsat pe planul al problemele de mică mecanizare vor
să fie mai uşoară, mai spornică. din sectoarele IV-Valea Morii (se de bază să pună în centrul preocu La indicaţia comitetului de partid, şciul exploatării doilea munca de îndrumare a gru f.i totuşi atunci soluţionate. De aceea,
cretar Fărău Ioan), —120 Musariu părilor lor problemele producţiei şi in abatajele noastre s-au experimen pelor, eu toate că aici se manifestă se cere din partea inginerilor şi teh
calităţii ei, să insiste în problemele tat, şi apoi aplicat in producţie, me Obiectivul principal — lipsuri. nicienilor din combinat să desfăşoa
Mereu prezenţi (secretar tov. Ruda Gheorghe), 1 tode de exploatare ca cele cu fîşii re o activitate mult mai largă în ve
în problemele producţiei Mai-Dealul Fetii şi altele, analizînd cele mai importante. orizontale şi efectuarea transportu calitatea In perioada care s-a scurs, nici derea introducerii micii mecanizări
activitatea la fiecare loa de muncă, lui eu screper, exploatarea minereu comitetul sindicatului nu s-a preocu acolo unde condiţiile o cer, să tină
Prin efortul comun al întregului lui în front lung, cu fîşij direcţionale In acest an minerii de la Barza au pat în suficientă măsură de îmbună cont de propunerile muncitorilor în
In prima lună a acestui an Exploa au constatat că la unele conţinutul de 4 ni., care se aplică in majorita ridicat întrecerea socialistă pe o tăţirea calităţii minereului. Noi n-am această privinţă, să le rezolve înlr-un
tarea minieră Barza, nu şi-a realizat minereului este sub cel planificat. nostru colectiv ne putem achita cu tea abatajelor noastre, precum şi treaptă şi mai înaltă pentru înde susţinut în permanenţă iniţiativa termen cit inai scurt.
principalii indicatori de plan. Cau metoda de exploatare cu înmagazi- plinirea şi depăşirea angajamentelor „Nici un vagonet de minereu rebu-
zele care au generat această stare Ele au recomandat conducerilor cinste de sarcinile care ne stau in narea minereului, cu care s-a reali luate. Este edificator în acest sens tat“, şi aceasta a avut Influenţă Organizaţiile de partid sînt chemate
de fapte au fost multiple. Ele s-au tehnice ale sectoarelor schimbarea zat cea mai ridicată productivitate. faptul că 93,3 la sută din numărul negativă asupra calităţii. Alit comi să analizeze periodic felul în care îşi
desprins din discuţiile purtate în echipelor în alte locuri de muncă, faţă, putem extrage minereu mai Tot pe linia introducerii noilor me total al lucrătorilor exploatării se tetul sindicatului, cît şi comitetele găseşte loa mica mecanizare, să spri
adunările generale de către membrii mai productive. De asemenea, la tode de muncă am trecut încă din află antrenaţi în întrecerea socia sindicale de secţie, nu ş-au preocu jine Întocmirea documentaţiei nece
şi candidaţii de partid. indicaţia comitetului de partid, bi mult, mal bun şl mai ieftin. Posibi anul 1962 la folosirea înlocuitorilor listă. Graficele la locurile de muncă, pat îndeaproape de răspîndirea sare, să orienteze efectuarea lucră
rourile organizaţiilor de bază; ţin lemnului în susţinerea lucrărilor urmărirea rezultatelor întrecerii so iniţiativei valoroase dg preluare a rilor respective din fondurile de mică
Ip organizaţiile de bază nr. 1 la locurile de muncă scurte şedinţe lităţi avem. miniere. Prin utilizarea acestor ma cialiste de către maiştri, panourile echipelor rămasa în, urmă de către mecanizare, să vegheze la găsirea ce
din sectorul. 30+60 Musariu, nr. 2 operative cu echipele de mineri teriale (bolţari prefabricaţi, armă de la gura minei, reflectă strădaniile mineri şefi da echipă cu o bogată lor mai valoroase soluţii de îmbună
din sectorul —120 Musariu, cele din care nu-şi îndeplinesc sarcinile de MILITON BOTICI turi „T H", ancore metalice, inele minerilor de a da viată angajamen experienţă. tăţire a procesului muncii. La rîndul
sectorul 150 Musariu şi altele, aii fost plan şl. oare dau minereu de »labă secretarul comitetului de partid de bolţari, tuburi de tablă etc.) a telor luate. Echipe şi brigăzi oa cele său, comitelui de partid este chemat
discutate problemele disciplinei în calitate. fost redus consumul la lemnul de conduse de Gheorghe Cerbu, Con Sub îndrumarea comitetului de să înlăture lipsa de preocupare fată
muncă, ale reorganizării unor echipe Realizarea mină în primele patru luni ale anu stantin Boia, Ioan Barbu, Anghel Re- partid ne vom strădui să lichidăm de introducerea micii mecanizări pe
rămase în. urmă, cauzele care au fă O contribuţie de s.eamă la, îmbu lui, cu peste 1.700 m.c„ lucrările siga, Aron Gherman, Macarle Trifa aceste lipsuri, să organizăm mai baza folosirii creditelor acordate în
cut să nu fie realizat indicele de ca-, planului M.T.O. — executate fiind de bună calitate. şi altele, evidenţiate In întrecerea bine întrecerea socialistă, puntnd. In această privinţă de Banca de Stat.
nătăţirea calităţii minereului aduc socialistă, sînt binecunosaite aitţţ Folosind aceste fonduri, va creşle
şi controlorii obşteşti al oalităţii, chezăşia succeselor Planul M.T.O/ prevedea şi modar- centrul atenţiei calitatea, simţitor productivitatea muncii, vor
pentru rezultatele obţinute In ex fi Înlăturate pierderile de materiale
litate planificat şi altele. Din discu membri de partid cu o bogată ex Planul de măsuri tehnico-organi- i>A«-'iri^âiirrtAM¦.ir V»,'ib'.iii'ţTiăn-hMM DORIN BULIGA
zatorice, Întocmit cu ocazia prelu tracţia de minereu, d i »1 pentru Me. de mţuţ?ă.metal, se vor îmbunătăţi mult con-
ţiile purtate a reieşit că nu întot perienţă, care verifică ou atenţie crării cifrelor de, plan pe anul 1963, preşedintele comitetului
preconiza o serie de măsuri oare să '40P- ÎQ fa ilndlcatiţltll
deauna organizaţiile de partid au în minereul trimis la, „zkiă“. Preocupă dilcÎi ifa iigL>u^ătăţirea p/oceşului de
Mi'!*’« »:
drumat cu competenţă activitatea rile comuniştilor n-au rima* fără
de produoţie, că n-au urmărit cu rezultate. In prirpele patra l'u¦aVi ex
jtawffiaaaaeratira-,.,.um "ir.