Page 25 - 1963-06

H , ríoar-j PROLETARI DTN TOATE ŢĂRILE UNTŢT-VA !

mulsocialismului

Anul XV. Nr. 2627 SÎMBATA 8 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani

Condifii asem ănăfoare—- rezultate diferii©
=ii=i!!i=ii=i!=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii==ii=ii=ii=mi=ii==ii=ii=ii=i!=ii=iiii=ii==ii=ii=ii=im=u==ii=ii=ii=iiii=ii==ii=mi=ii==ii=ii=ii=ii 11=11

0 lOOOOOCC oooooooo oooooooooooocooo tru întregul colectiv al secţiei: nuare vom căuta să muncim şi
1 am produs 703,8 tone fontă pes­ mai bine pentru dezvoltarea
§ Pentru obţinerea oţelurilor de bună calitate, oţelarii de la C.S. Hu- § te plan şi am redus declasatele succeselor obţinute.
! nedoara au nevoie de cantităţi sporite de fontă, cu un conţinut de siliciu o de la 3,50 la sută, cît este admis,
j fi sulf care să se încadreze in normele prescrise. In primele 4 luni ale 8 la 3,39 la sută. Am muncit bine Ing. IOAN RĂDOI
anului, jurnaliştii n-au reuşit să îndeplinească această cerinţă, elaborînd § deci în această lună. In conti-
8 cantităţi mari de fontă declasată. şef de schimb la secţia

II-a furnale

8

§ Fiind sesizai de acest fapt, colectivul secţiei a II-a furnale a luat mă- 8 Notă slabă la calitate Echipa de oţelari de la cuptorul nr. 2 al O.S.M. nr. 2 de la C.S. Hunedoara, condusă de primtopno:ui
4 suri corespunzătoare pentru înlăturarea deficienţelor din procesul de pro- | Gheorghe Butuc, a produs in luna mai o însemnată cantitate de oţel peste plan.
I ducţie şi ca urmare, în luna mai a reuşit să reducă declasatele sub cifra g

Ş admisă. Acelaşi lucru puteau să-l facă şi jurnaliştii de la secţia l-a. Deşi 8 Colectivul secţiei I-a furnale a reu­ avut un mers rece Explicaţia constă Fruntaşe în activităţi
| au existat şi aici condiţii bune de aprovizionare cu materiale, procentul de g
g declasate a depăşit cu mult cifra admisă şi în luna mai. în faptul că apa a pătruns în cana­
şit tn ultimele 3 luni să-şi îndepli­ lele de fum ale cauperelor 7, 8 şi 9
OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOC oooooooo° nească planul de producţie. Nu a şi temperatura aerului insuflat s-a gospodăreşti şi de înfrumuse
menţinut de multe ori la maximum
R ezultatul preocupării reuşit însă să se situeze la înălţi­ G00°C. fată de 800°C., cit se cerea. ne. La înfăptuirea acestor lucrări un
mea sarcinii ce i revine privind îm­ Nici de la furnalul nr. 4 nu s-a ob­ aport deosebit au adus deputaţii Sa­
bunătăţirea calităţii fontei. Cu ex­ ţinut fontă de bună calitate, din bin Josan, Gheorghe Lupaş, Anghel
cauza variaţiilor frecvente ale reţe­ Igret, Teofil Igna, Oct. Nicula şi al­
întregului colectiv cepţia lunii februarie, cînd decla­ telor de dozare chiar de la un Pentru ca salcie regiunii noastre să capele o înfăţişare cît mai fru­ ţii.
satele au fost reduse cu 0,28 pro­ schimb la altul. Aceste cauze au de­ moasă, sfaturile populare au ţiornit încă dm anul trecut o largă acţiune
terminat obţinerea celui mai ridicat pentru executarea unor lucrări gospodăreşti şi de înfrumuseţare. Cu contri­ Bune rezultate au obtinut şi sta­
In primele 4 luni ale anului, de încălzire a cauperelor exis- cente sub cifra admisă, furnaliştii de procent de declasate la furnalele 3 buţia voluntară a cetăţenilor şi prin muncă patriotică, s-au realizat o se­ lurile populare comunale Şoimnş şi
noi am rămas sub plan cu o în- tente mai ales că prin moderni- şi 4 faţă de celelalte. rie de lucrări de o deosebită importanţă. Zilele trecute au avut loc în Lăpugiu. La Lăpugiu, bunăoară, s-au
aici au înregistrat lună de lună de toate raioanele şedinţe de analiză a muncii desfăşurate în cadrul acestor făcut lucrările de electrificare in 5
Un lucru căruia furnaliştii de la acţiuni. La şedinţele de analiză au luat parte membri ai Comitetului exe­ sale.
semnată cantitate de fontă; pro- zările făcute cauperului nr. 1, la Începutul anului şi pînă acum un secţia I-a nu i-au acordat atenţia cu­ cutiv al Sfatului popular regional.
centul admis de declasate a fost, suprafaţa lui de încălzire a fost procent ridicat de declasate, depă­ venită, este desulfurarea fontei în In raionul Orăştie
afara furnalelor. Acest lucru este
de asemenea, mult depăşit în mărită cu 40 la sută, ridicînd şind cu mult cifia admisă. consemnat şi de către controlorii procurat in anul trecut materialele La acţiunile gospodăreşti şi de în­
această perioadă. astfel temperatura aerului pri- Experienţa dobîndiU în luna fe­ tehnici de calitate. In ziua de 18 necesare (cărămidă, lemn, balast etc.) frumuseţare din comunele raionului
mai, de pildă, conducerea secţiei I-a pentru construcţia unei noi şcoli. Orăştie au participat în anul tre­
0 dată cu îmbunătăţirea apro- mit de la acest cauper cu 100°C. bruarie, cum era şi firesc, trebuia furnale a fost informată de către Acum se lucrează intens la noua cut peste 193.000 cetăţeni care au
vizionării cu materii prime, Este un lucru bine ştiut că de folosită în continuare pentru menţi­ grupul de control că, deşi s-a se­ şcoală care va fi dată în folosinţă prestat peste 1.265.000 ore de mun­
ne-am organizat mai bine mun- sizat în repetate rînduri acest fapt, în toamna acestui an. Totodată, la că patriotică. Mobilizaţi de deputaţi
obţinerea unui procent minim de desulfurarea fontei cu sodă calcinată In raionul llia şcoala de 8 ani din Gurasada, dată şi comitetele de cetăţeni, locuitorii
ca, astfel îneît să ne situăm în declasate din cauza conţinutului nerea unui procent .scăzut de decla­ nu se execută cu suficient simt de in folosinţă în anul trecut, s-au e- satelor au executat lucrări de o deo­
răspundere. Sînt specificate apoi des­ Datorită rezultatelor obţinute, co­ xecutat în continuare lucrări de fi­ sebită importanţă locală. In comuna
perioada următoare la înălţimea de sulf depinde în mare măsură sate. In luna următoare s-au obţinui cărcările : 1.851 şi 1.852 de la furna­ muna Gurasada a fost declarată frun­ nisare. Ceru Băcăinli, de pildă, comună
sarcinilor ce ne revin. In con- felul în care se execută opera- chiar unele rezultatele bune, dar ele lul nr. 1 ; 2.811 şi 2.812 de la furna­ taşă pe raion în realizarea de ac­ fruntaşă pe raion şi regiune in ac­
sfătuirile de producţie de la sfir- ţia de desulfurare _a fontei în lul nr. 2; 3.109 şi 3.110 de la furna­ ţiuni obşteşti şi de înfrumuseţare. In acelaşi timp. în centrul comu­ ţiunile gospodăreşti şi de Snlrumu-
şitul lunii aprilie, ne-am angajat afara furnalului. Din lunile an­ nu au putut fi menţinute pînă la sfîr­ lul nr. 3şl 4 893 de lafurnalul nr. Aprecierea este pe deplin meritată. nei s-a amenajat un parc, s-au repa­
In anul trecut, pe raza comunei s-au rat 5 km drumuri, s-au întreţinut setare, flecare locuitor a efectuat ci­
să depăşim planul pe luna mai terioare ain tras învăţăminte şitul lunii dm cauza uzurii înaintate 4. Menţiunea „şi multe altele“ lasă realizat o serie de lucrări impor­ 3.400 m.l. şanţuri, s-au plantat 5.000 le 45 ore muncă patriotică. Cu con­
să se înţeleagă că acesle descărcări tante. In satul Runcşor, de p:!dă, s-a de puleti şi multe altele. Rezultate­ tribuţia voluntară şl prin muncă pa­
cu 500 tone fontă şi să reducem ]................................................. ... — nu'au fost singurele cărora nu li s-a dat in folosinţă o şcoală de patru le obţinute in acţiunile gospodăreşti triotică s-a reuşit să se construiască
aplicai desulfurarea. Tovarăşul ing ani. La construcţia şcolii, prin folo­ şi de înfrumuseţare au situat, comu­
procentul de declasate sub ci­ Preocupare susţinută pentru reducerea A. Doboli, şeful secţiei, a răspuns sirea contribuţiei voluntare, a resur­ na Gurasada pe primul loc pe regiu- o şcoală de 8 ani 4a care s-au rea­
fra admisă. în scris că ,,se vor Iun măsuri de selor locale şi prin mobilizarea ce-
tăţenilor la muncă patriotică s-au lizat economii faţă de costul de de­
Pentru realizarea angajamen­ declasatelor la furnalele din Hunedoara desulfurare de către secţie“. Conti­ realizat economii de 66.277 lei, fa­ viz de 64.700 lei. De asemenea, s-a
nua creştere a procentului de sulf tă de costul rle deviz de 97.000 lei.
tului luat, o atenţie deosebită am pînă la sfîrşitul lunii a dovedit însă construit un magazin pentru coope­
că nu s-a făcut acest lucru. De asemenea, şi în satul Vica s-au rativa de consum, s-au executat re­
acordat-o respectării reţetei de
dozare şi nivelului de încărcare. preţioase asupra rolului desulfu- a furnalului nr. 3. O 'dată cu intra­ Slaba preocupare faţă de calitatea paraţii de drumuri, poduri, plantai)
Spre deosebire de lunile trecute, rării. De aceea, în luna mai am rea acestui furnal în . reparaţie capi­ fontei, ce se manifestă la secţia I-a de pomi şi. alte lucrări.
am condus în aşa fel furnalele accentuat în mod deosebit res­ tală, cit şi după reintrarea lui . în furnale a C.S. Hunedoara, este do­
îneît să avem un regim stabil de pectarea riguroasă a acestei funcţiune, sc aştepta o îmbunătă­ vedită. şi de faptul că acest obiectivi In mod deosebit s-au evidenţiat,
funcţionare în fiecare schimb. prescripţii tehnologice. Fiecare ţire substanţială a calităţii tontei. important nu este urmărit în mod:
Trebuie să arăt că la îndemnul descărcare, furnaliştii noştri au In lunile aprilie şi mai insă, procen­ operativ pe schimburi. Aici nu se V. PIJRIR
comuniştilor din cadrul fiecărui tratat-o cu sodă calcinată atît tul de declasate a depăşit cu mult
S e dezvoltă şeptelul
schimb, niciodată nu s-a întîr- la rină, cît şi în oala de turna- pe cel admis.

ziat la intervenţiile de remedie- re, fapt care a determinat redu- Cauze obiective în înregistrarea Colectiviştii din raionul llia au tive de pe raza raionului şi-au rea­
planificat să-şi procure anul are .ta lizat planul de cumpărări din cre­
re a micilor defecţiuni de func* cerea simţitoare a sulfului în acestui insucces nu mai pot fi in­ din creditele acordate de stat 150 de dite — la vaci în proporţie de 107
ţionare. fontă. Procedînd astfel, schimbul vocate, deoarece aprovizionarea cu vaci, 300 viţele şi 400 viţei pentru Ia sulă, iar la vilele in proporţie de
creştere şi îngrăşare. Piuă ia 6 iu­ 110 la sută. In ceea ce pVkveşte pla-
Şi cauperiştii şi-au făcut la pe care-1 conduc, ajutat de maiş- minereu a fost îndestulătoare (do­ nie a.c. — ne informează tov. irig. nul de cumpărări a viţeilor, acesta
Ilie Stroia, şeful secţiei creşterea va fi realizat pînă cel tîrziu la 15
timp datoria. Ei au asigurat tot trii comunişti Mihai Militam la vadă . îndeplinirea cantitativă a pla­
animalelor din cadrul consiliului a-
timpul - o temperatură ridicată furnalul nr. 5 şi Gheorghe Cis- nului de producţie); o lună de zile

aerului insuflat. La furnalul nr. maş la furnalul nr. 6, a redus furnalul nr. 3 a fost in reparaţie,

6, media temperaturii s-a men- în luna mai declasatele la zero. apoi el a devenit agregatul cel mal

tinut la 850—860°C. Ţinînd cont Acelaşi frumos succes a fost ob- bun; în luna mai a fost dată în fo­

de faptul că la furnalul nr. 5 ţinut şi de furnaliştii din bn- losinţă o bandă transportoare între şlie care schimb a adus sau nu îm­ gricol raional — gospodăriile colec­ iunie. îngrijirii (Continuare In pag. 2 a)
cauperul nr. 2 a intrat în repa- gada I-a cte la furnalul nr. 5. silozul vechi şi staţia de ciuruire bunătăţiri calităţii foniei. Procentul
raţie capitală, am căutat să fo- a cocsului, care a înlăturat intro­ Toată atenţia culturilor !
losim la maximum capacitatea Sfîrşitul lunii mai a constituit ducerea prafului de cocs în furnale; de declasate nu se urmăreşte pe
un prilej de mari satisfacţii pen- s-a schimbat gura de încărcare a schimburi, cu toate că acest lucru
furnalului nr. 2. Cu toate acestea, este necesar şl pe deplin realizabil.
De altfel, la secţia II-a furnale, sec­
furnaliştii de la secţia I-a au decla­ ţie vecină, calitatea se urmăreşte pe
sat multă fontă. Prăşită a 11-a la porumbul tivate cu plante prăsitoare aproape prezent s-a terminat praşila I-a 1«
schimburi. 3.000 ha. Avînd sprijinul mecanizato­ cartofi, sfecla de zahăr şi floarea-
siloz rilor de la S.M.T, Orăştie, colecti­ soarelui şi s-a început aplicarea
Cu cîteva zile în urmă, tovarăşul Au trecut 5 luni din acest an şi viştii au efectuat însămîntările în celei de a doua praşile la aceste
Ioan Păpuşoi, maistru la descărcare, Ia secţia I-a furnale calitatea foniei Pentru asigurarea unei bogate baze condiţii agrotehnice corespunzătoa­ culturi. Gospodăriile colective din
furajere, pe lingă alte culturi, lu­ re, ceea ce a favorizat o creştere şi Sintandrei, Timpa şi Simeria, au
în brigada a IlI-a, ne spunea: se menţine încă sub nivelul cerin­ crătorii de la G.A.S. din Călan au dezvoltare bună a plantelor.
cultivat cu porumb siloz o supra­ aplicat praşila a doua pe întreaga
Seará de întrebări şî răspunsuri — Condiţiile bune pe care le-am ţelor. Organizaţiile de partid pe faţă de 75 hectare. In vederea reali­ Realizarea unor recolte sporite la suprafaţă cultivată cu cartofi. La
avut în lunile aprilie şi mai nu au schimburi trebuie să-şi intensifice zării unor producţii cît mai ridicate hectar este influenţată în mare mă­ floarea-soarelui s-a prăşit a doua
fost folosite pe deplin. Deşi aprovi­ munca de mobilizare a întregului la hectar, se acordă o atenţie spo­ sură de felul cum se aplică lucră­ oară jumătate din suprafaţa plani­
zionarea prăjitoarelor cu siderită a
colectiv de furnalişti în vederea rea­

fost mai bună, siderila a fost intro­ lizării unui indice superior de cali­

Zilele acestea, la căminul cultu­ agronom al gospodăriei colective, dusă în furnal fără ca procesul de tate. Trebuie acordată mai multă rită efectuării la timp şi de calitate rile de îngrijire la aceste culturi. ficată, iar la sfecla de zahăr aceas­
ral din Vinerea a fost organizată tov. Mircea Glodeanu, a dat răs­ atenţie procesului de prăjire a si a lucrărilor de îngrijire. Ca primă Păstrarea apei acumulată în sol, dis­ tă lucrare s-a efectuat pe aproape 50
n seară de întrebări şi răspunsuri punsuri întrebărilor ridicate. prăjire să fie complet. In acest caz, deritei, menţinerea unui regim ter lucrare de întreţinere, pe cele 75 trugerea la timp a buruienilor prin la sută din suprafaţa destinată cul­
pe tema „Cultura porumbului“. în­ mia constant la furnale şi mai ales hectare s-a executat prăşitul meca­ aplicarea praşilelor repetate şi asi­ turii respective. De asemenea, s-a
trebările pe marginea acestei teme Cei 150 de colectivişti, care au calcinarea sideritei a continuat în nu trebuie neglijată operaţia de de nic cu cultivatorul. A urmat apoi o gurarea unei densităţi corespunzătoa­ aplicat praşila a doua pe mai mult
i au fost culese din timp de la citi­ luat parte la <eara de întrebări şi ^ furnal, unde a ajuns pînă în zona praşilă manuală. In prezent se exe­ re de plante la hectar sînt factorii de 30 la sută din suprafaţa cultivată
răspunsuri, au vizionat în încheierea creuzetului.

torii bibliotecii comunale care lu- manifestării un film documentar cu Iată deci o rezervă nefolosită pe sulftirare a fontei în afara furnale cută praşila a doua mecanică. care au un rol hotărîtor în obţine­ cu legume.
[ crează ¦în cele trei brigăzi ale conţinut legal de muncile agricole L măsura cerinţelor. Desigur că au mai lor. Se aşteaptă de da furnaliştii sec La efectuarea prăşitului mecanic rea de producţii mari de cereale şi
t G.A.C. din localitate. Cu prilejul de sezon. fost şi alte neajunsuri care au in- tiei a -I-a o îmbunătăţire substan plante tehnice. Nu aceeaşi atenlie se acordă însă
fluienţat calitatea fontei. Poate fi ţială a muncii lor, care să fie re s-au evidenţiat tractoriştii Kiss Mi- culturii porumbului. Praşila I-a la
manifestării amintite, inginerul IIERLEA SALOMIA ( amintit faptul că la puţin timp de fleclată atît în depăşirea sarcinilor hai şi Kelloni Mihai. Ţinînd seama de acest lucru, mem­ această cultură este înlîrziată în ma­
Ia reintrarea în funcţiune a furna- de plan, cit şi in reducerea conti- brii gospodăriilor agricole colective joritatea unităţilor agricole. Din da­
P ro g ram artistic corespondentă [ lului 3, după reparaţia capitală, acest nuă a procentului de declasate, Lucrările sînt rămase de pe raza oraşului regional Deva tele aflate la consiliul agricol oră-
[ în urmă şi-au intensificat eforturile pentru şenesa rezultă că au mai rămas de
prăşit aproape 500 hectare cu po­
Se îmbogăţesc colecţiile

Artiştii amatori ai căminului ştiinţifice ale muzeului agregat, pe care se conta mult, a I. CIOBANU In primăvara acestui an, pe raza urgentarea lucrărilor de îngrijire a rumb. La G.A.C. din Simeria s-au
cultural şi taraful întreprinderii oraşului regional. Deva au fost cul­ culturilor. In felul acesta, pînă in prăşit doar 40 hectare din cele 222
miniere din Ţebea, raionul Brad, Zilele acestea Muzeul re­ Pentru îmbunătăţirea hectare planificate, Iar la G.A.C. diu
au prezentat pentru locuitorii sa­ gional Hunedoara-Deva a achi­ activităţii comerciale ¦ "T : ' Timpa, Cristur, Băcia şi altele, pra­
ziţionat un bogat tezaur de mo­ şila I-a s-a aplicat pe mai puţin de
tului un bogat program artistic. nede feudale format din 800 bu­ Ieri a avut loa o şedinţă lărgită 35 la sută din suprafeţele cultivate
căţi monede de argint poloneze, a Comitetului executiv al Sfatului cu porumb. Praşila I-a esle înlîrzia­
Programul, la care şi-au dat con­ datînd din secolele XV—XVI, gă-, popular regional la care au parti­ tă chiar şi în unităţile considerate
sit de un locuitor al comunei Lă- cipat, în afara membrilor comitetu­ fruntaşe. Astfel, la Sintandrei din
cursul Petru David, Tisu Ioan, puşnic, raionul Ilia. Acest tezaur lui executiv, reprezentanţi ai Minis­ 290 hectare cu porumb s-au prăşit
îmbogăţeşte colecţiile ştiinţifice terului Comerţului Interior şi ai Di­ doar 205 ha., iar la G.A.C din Deva
Roşea Marioara, Stan Maria şi ale muzeului. prăşitul s-a executat pe numai 202
alţii, s-a bucurat de apreciere din hectare din cele 311 planificate.
partea spectatorilor. SCHILLING ROLAND
muzeograf Pentru urgentarea ritmului lucră­
BÎRNA ION
corespondent

Expoziţie Pregăiîri pentru exam enul recţiei comerciale regionale, şefii rilor de îngrijire a culturilor este
secţiilor comerciale şi conducători ai necesar să fie mobilizate toate for­
de mobilă «ie maturitate organizaţiilor comerciale din regiu­ ţele. In acest scop, conducerile
ne. In cadrul şedinţei a fost pre­ G.A.C. şi organizaţiile de partid tre­
ln localul şcolii Ne mai despart puţine zile pînă Ia examenul de ma­ zentat un raport privind activitatea buie să ia măsuri pentru o mai bună
elementare din stra­ turitate. De aceea, elevii şcolii medii serale din Gurabarza comercială, raport întocmit pe baza organizare a muncii şi mobilizare a
da Pelofi Şandor depun eforturi susţinute pentru a se prezenta cit mai controlului făcut de un colectiv al colectiviştilor Ia lucru, folosind, tot­
din oraşul Deva, bine pregătiţi la acest examen. Dirigintele clasei, tov. M.C.I. Din raportul prezentat a reie­ odată, în mai mare măsură mijloa­
s-a deschis in aces­ profesor Ionel Gol cea, se interesează .îndeaproape de felul şit că planul de desfacere cu amă­ cele mecanizate de care dispune fie­
te zile o expoziţie cum se pregătesc elevii. La matematică, fizică, limba nuntul (pe primele patru luni din care gospodărie colectivă.
de mobilă produsă romînă, istorie, chimie şi la alte obiecte se organizează acest an) a fost îndeplinit in pro­
de întreprinderea porţie de 100,1 la sută, ceea ce re­ De ce numai 40 hectare?
de industrie locală consultaţii, se fac lecţii de sinteză, elevii repetă ma­ prezintă o creştere a volumurilor
.,1 Mai“. teria, fiecare căutînd să-şi consolideze cunoştinţele desfacerilor cu 15 la sută la mărfu­ Colectiviştii din Dobra, raionul
acumulate de-a lungul anilor de şcoală. rile alimentare şi de alimentaţie pu­ Ilia, au obtinut unele realizări de
Expoziţia este blică, şi cu 8,3 la sută la mărfurile seamă la întreţinerea culturilor. La
deschisă zilnic pi­ GH. LUŢA nealimentare, fată de aceiaşi perioa­ sfecla de zahăr s-a terminat praşila
tici la 10 iunie a.c. corespondent dă a anului trecut. In ultima vre­ a II-a, iar floarea-soarelui s-a prăşit
me s-a îmbunătăţit simţitor aprovi­
Formaţii artistice ale tineretului zionarea şi deservirea consumatori­

Cu sprijinul comitete­ maţii au prezentat pînă ţiile artistice ale tine­ lor. Pe de altă parte, anul trecut au de două ori mecanic şi o dată ma­
lor raionale şi orăşe­ în prezent. 5 spectacole retului de pe lingă Casa fost deschise 63 de unităţi noi, iar nual. Lucrările de îngrijire se des­
neşti ale U.T.M. Brad, raională de cultură din anul acesta vor mai fi deschise în­ făşoară bine şi la grădina de legu­
pe lingă Casa raională în localităţile Zdrapţi, că 41. me.
de cultură din localita­ Luncoi, Gurabarza, Băl­ Brad au in program şi
te au luat, fiinţă în ul­ ţa şi Brad. Ultimul Cu prilejul şedinţei, Comitetul e- Este întîrziată însă praşila la cul­
timul timp cîteva for­ spectacol, care a avut alte deplasări la că­ xecutiv al Sfatului popular regional tura porumbului, unde din 152 hec­
loc la Brad, a fost a adoptat o decizie care prevede
minele culturale din ra­

maţii artistice ale tine­ mult apreciat de cei 500 ion şi chiar in afara măsuri pentru dezvoltarea reţelei co­ La G.A.C. Apoldul de Sus se execută a doua praşilă la porumb pe 0 suprafaţă de 160 ha. tare s-au prăşit doar 40 ha. Prin lua­
retului : cor, dansuri, de spectatori, care au raionului. merciale, gospodărirea fondului, de rea măsurilor corespunzătoare de
o nre’.estră, fiind recru­ aplaudai cu căldură pe In foto: Tov. ing. Teodor Apolzan şi colectivistul Samoilă Barteş, controlează calitatea lucrării execu­ respectare a vitezei zilnice de lucru
tinerii artişti amatori. STAN MARIN mărfuri, aprovizionarea unităţilor în tate di tic.ciuiistiil Andrei l’iler, planificate, lucrările de îngrijire la
taţi şi numeroşi solişti directorul Casei ra­ cultura porumbului pot fi executate
vocali. Deşi create de Pentru viitor, forma­ ionale de cultură raport cu cerinţele populaţiei etc., ¦)n Jcurt timp şi de bună calitate;
scurt timp, aceste for­ domenii în care s-au manifestat une­
din Brad le deficienţe.