Page 27 - 1963-06

Nr. 2627
Me ocupăm cu grijă de creşterea
şi educarea candidaţilor de parfid
Plexlara C.C. al P.M.R, din aprilie 1962
analizînd felul cum s-a muncit In
vederea întăririi continue a rînduri-
lor partidului a cerut tuturor organe­
lor şi organizaţiilor de partid 6ă-şi
îmbunătăţească neîncetat activitatea,
să acorde în continuare cea mai mare
atenfie primirii în partid a celor mai
buni dintre cei mai buni oameni ai
muncii, să manifeste grijă deosebită
dezvoltării calităţilor politice, morale
şi profesionale ale membrilor şi can­
didaţilor de partid.
In cadrul raionului Sebeş au fost
obţinute în privinţa întăririi organi­
zaţiilor de partid unele rezultate bu­
ne. Din numărul total al efectivului
organizaţiei raionale de partid de
pildă, peste 36 la sută sînt membri
şi candidaţi de partid primiţi în pe­
rioada anilor 1959—1963. Semnifica­
tiv este faptul că numai în ultimul
an, organizaţiile de bază din gospo­
dăriile colective au primit în rîndu-
rile partidului peste 1000 ţărani colec­
tivişti şi specialişti din agricultură.
Acest aspect ne ilustrează că rîndu-
rile partidului se completează neînce­
tat cu forţe noi, cu cei mai înaintaţi
muncitori, ţărani colectivişti, intelec­
tuali, care s-au evidenţiat în luptă
pentru aplicarea liniei politice a
partidului, oameni ai muncii care
participă activ la înfăptuirea sarcini­
lor economice şi obşteşti.
Concomitent cu întărirea Tinderi­
lor partidului organele şi organiza­
ţiile de partid din raionul nostru au
manifestat şi manifestă grijă, desfăşu-
rînd o muncă perseverentă pentru a
se asigura însuşirea hotărîrilor şi
directivelor partidului de către toţi
membrii si candidaţii de partid, pen
tru ridicarea nivelului de pregătire
politico-ideologică şi creşterea con
ştiinţei lor partinice. O atenţie spo
rită a fost acordată educării oandi
daţilor de partid. Cum s-a procedat
în această direcţie? Aparatul corni
le i ilui raional a fost instruit ai aces
te probleme. Periodic eu prilejul
unor instructaje am organizat de ase­
menea schimburi de experienţă, 1-2
secretari ai comitetelor de partid sau
at organizaţiilor de bază vorbind des­
pre felul lor de a munci ou candida­
ţii de partid. Cu prilejul instruirii
organizate la 22 aprilie a.c. despre
asemenea probleme au vorbit secre­
tarii organizaţiilor de bază din G.A.C.
Gîrbova, Apoldul de Sus şi Boz.
Membrii biroului comitetului raio­
nal de partid, repartizaţi pe organiza­
ţii de bază, au controlat eum se pun
în aplicare recomandările făcute la
şedinţele de instructaj. Experienţa a
dovedit că un asemenea Control este
extrem de eficace. In controlul făcut
Ia organizaţia de bază din G.A.C.
Miercurea S-a Constatat că deşi secre­
tarul îşi notase indicaţiile, recoman­
dările făcute Ia şedinţa de instructaj
ce a avut Ioe la comitetul1raional de
partid, întoreîndu-se acasă, el nu a
adus Vreme îndelungată la cuno­
ştinţa biroului noile sarcini, n-a mo­
bilizat organizaţia de partid Ia În­
făptuirea for. A fost necesar o» un
membru al biroului comitetului raio­
nal să informeze biroul organizaţiei
de bază asupra problemelor ce tre­
buie rezolvate. Este adevărat că
asemenea cazuri sînt puţine, dar mai
exis,tă.
Una din sarcinile ce ni le-am pro­
pus este aceea de a îndruma şi ajuta
organizaţiile de bază pentru a înca­
dra pe toti candidaţii de partid in­
tr-un cerc s-au curs al învăţămîntu-
lui de partid. In acest an, din cel
peste 6.000 tovarăşi; încadraţi în în-
vătămîntul de partid, 1219 sînt can­ are peste o mie de cititori. Mulţi la1 panou au apărut noi pionieri
didaţi de partid. Marea majoritate a dintre aceştia sînt muncitori din ca cititori fruntaşi: Şteniăr
candidaţilor de partid au fost încă diferite întreprinderi ale oraşu­ Adriana, Mihuf Mircea, Belea
drali în cercurile de studiere a Stătu
tului P.M.R. Noi am putut astfel aju
ta po ''ecare candidat să cunoască mai
temeinic prevederile Statutului, preve
derile hotărîrilor şi directivelor parti
dului. Pe parcurs unele organizaţii
— 'Lumina! Şi deodată, zeci de
reflectoare, grele de aproape 100 kg
fiecare, aşezate în toate punctele
enormului văzduh, s-au aprins. Cu­
rioşi, ne-am ridicat privirea spre
imensul plafon, aflat la nivelul li­
nei clădiri cu 5 etaje, unde erau
aşezate proiectoarele. Acolo, sus, e-
xistă o adevărată reţea feroviară,
¦brăzdată cu şine, pe care cei de
aici le numesc „mono-raiuri“. Din
loc în loc, plăci turnante. Puternice
cabluri, manevrate automat, ridică
proiectoarele şi platforme de diferi­
te mărimi, care alcătuiesc adevă­
rate terase pe care se instalează o-
peratorii de lumină. Aceste terase
zburătoare sînt sateliţii platoului.
Oamenii de jos văzuţi de aici au
aspectul formicular al trecătorilor
de pe un bulevard, priviţi dinlr-un
elicopter. Plafonul platoului este o
adevărată uzină modernă cu proce­
sele mecanizate.
— începem filmarea! După aceas­
tă nouă comandă, asistăm la turna­
rea unei scene din noul film romî-
nesc „Paşi spre lună", în regia lui
Ion Popescu-Gopo.
...Ne aflăm pe unul din cele 4
mari platouri de la Buftea, a cărui
suprafaţă este de aproape 1.000 m.p.
şi pe care se pot monta străzi şi car­
tiere întregi. Aparatul de filmat îl
auzim bîzîind pe undeva, fără să-l
vedem încă bine, distingem deocam­
dată doar glasul operatorului Ştefan
Horvath. Deşi momentul nu e po­
trivit, ne apropiem de Gopo. Mai
mult strigat, din cauza zgomotelor
cu care încă nu ne-avt obişnuit, îl
întrebăm : „Ce ne puteţi spune des­
pre noul film“ ?
— „N-aş vrea să spun nimic“... Se
răzgândeşte însă şi continuă: „Fil­
mul este un omagiu adus gîndurilor
înaripate ale omenirii, tuturor ce­
lor care au încercat să se desprin­
dă de PSmînt şi să cunoască Uni­
versul. Subiectul ? Un tînăr aşteap­
tă racheta care să-l ducă în lună, la
întîlnirea cu logodnica lui. Racheta
IOSIF KRIZBAI
secretar al Comitetului raional Sebeş
al P.M.R.
de bază P.M.R. ca cele de la fabricile
„Simion Bărnutiu“, „Sebeşul“, G.A.C.
Daia, Răhău, Ohaba etc., îndrumate
de aălre comitetul raional de partid,
au analizat felul în oare fiecare can­
didat de partid studiază şi-şi însu­
şeşte lecţiile predate, cum aplică în
practică învăţămintele desprinse.
In vederea îmbunătăţirii muncii de
educare a candidaţilor de partid, or­
ganizaţiile de bază P.M.R. şi-au pre­
văzut în planurile lunare o serie de
măsuri. Pentru candidaţii de partid
din organizaţia de bază P.M.R. din
G.A.C. Reciu a fost tinută, aşa cum
se prevăzuse în planul de muncă,
o expunere pe tem a: „înaltul titlu
de membru de partid“, iar pentru cei
din G.A.C. Ludoş o conferinţă des­
pre „Centralismul democratic“ etc.
Pe măsura posibilităţilor, candidaţilor
de partid le sînt trasate diferite sar­
cini concrete, aceştia fiind ajutaţi sis­
tematic pentru ducerea lor la îndepli-
aiain
nire. O practică bună a dovedit că
au în această direcţie organizaţiile
de partid din G.A.C. Cut şi Pianul de
Jos. Aici toţi candidaţii de partid au
sarcini concrete. Candidatului de
partid Bitea Vasile din G.A.C. Cut,
de exemplu, l s-a încredinţat ca sar­
cină mobilizarea colectiviştilor la
urgentarea lucrărilor din primăvara
acestui an în via gospodăriei. H s-a
achitat cu cinste de această sarcină.
Colectiviştii de aici au raportat pri­
mii pe raion terminarea acestor lu­
crări.
Demn de reliefat este că majorita­
tea candidaţilor de partid de la sate
se prezintă cu un bilanţ rodnic de
muncă. Mulţi dintre aceştia ca Di-
trich loan din Gîrbova, Nicolae Popa
din Secăşel, Vasile Ispas din Data,
loan Nicoară din Apoldul de Jos,
Maftei Stoica din Presaca, loan Pan­
ta din Pianul de Sus şi alţii, au efec­
tuat numai în ultimul an 200—300
Zile muncă. Prin exemplul lor perso­
nal ei au constituit pentru ceilalţi
coleotivişti îndemn în muncă, în rea­
lizarea sarcinilor ce le revin pentru
continua întărire econ-omico-organiza-
torică a gospodăriilor selective.
O metodă eficace folosită cu suc­
ces de către organizaţiile de bază
este şi aceea de a li se repartiza
unor membri de partid sarcina de a
se ocupa de educarea a 1—2 candi­
daţi de partid. De exemplu, tov. Pi-
ringer loan, membru de partid din
G.A.C. Apoldul de Sus se ocupă şi
ajută în această privinţă pe tov. loan
Adami şi Kirr Martin. O bună expe­
rienţă au organizaţiile de bază din
G.A.C. Răhău, Daia, Apoldul de Sus
şi Pianul de Jos. îndrumaţi şi ajutaţi
în îndeplinirea sarcinilor, candidaţii
de partid de aici desfăşoară o rod­
nică activitate politică. Acest lucru
exercită o mare înrîurire asupra acti­
vităţii economice, gospodăriile colec­
tive respective situîndu-se printre
unităţile fruntaşe pe raion.
Cititori la panoul ft u n ta ş ;lor
Biblioteca raională din Orăştie panou de onoare. In ultimul timp
lui, colectivişti, intelectuali, func­
ţionari. Numărul pionierilor care
frecventează biblioteca este şi
el mare. Pentru cei mai buni ci­
titori din rîndul pionierilor, con­
ducerea bibliotecii a organizat un
Buftea —
însă întârzie 80 de minute, alît cît
durează, de altfel şi filmul. In aş­
teptarea „aulomobilidui cosmic“, lo­
godnicul se gîndeşte la încercările
omului, încă din cele mai vechi tim­
puri, de a cuceri cerul. In imagina­
ţia sa vede pe Icar, pe Promeleu,
Califul din Bagdad cu covorul lui
fermecat, apoi primii oameni care
au încercat să stabilească în mod
concret, cu ajutorul ştiinţei, posibi­
lităţile de zbor, pînă cînd, în sfîrşit,
în zilele noastre, aceste visuri sînt
realizate şi vor deveni obişnuite“,
Regizorul şi-a reluat locul comod,
înlr-un fotoliu, avînd în faţă apara­
tul de televiziune, care îi arată
exact şi fotogenic cum sînt împlinite
dispoziţiile sale, cum vor arăta pe
ecran. Buftea are tot ce-i trebuie
pentru ca însăşi partea artistică a
filmării să se bucure de binefaceri­
le mecanizării.
Pe platou, in rolul lui Mercur,
recunoaştem pe altistul poporului
Grigore Vasiliu-Birlic, iar în Califul
din Bagdad pe Ovid 7 eodorescu.
Mercur, lăsat o clipă să respire,
ne mărturiseşte că îi place rolul
şi că joacă pentru prima dată în­
lr-un film regizat de Gopo. In a-
ccsl timp, arlistid poporului Radu
Bcligan, interpretul principal, logod­
nicul, pluteşte în aer pe o şa fi­
xată la capătul unei bare metalice.
Ghicinclu-ne nedumerirea, inginerul
Alexandru Popescu, fratele regizoru-
rui Ion Popescu-Gopo, ne explică:
„Radu Bcligan, pe care-l vedeţi a-
cum suspendat pe şeaua aceasta, în
filmul pe care îl veţi viziona va a-
pare zburînd peste oraşe şi sate, tre-
cînd prin nouri, călătorind în Cos­
mos. Toată ţesătura aceasta de sîr-
me, şaua, nu vor mai apare pe
ecran. Este una din puterile „mi-
racidoase“ ale artei noastre, ti ade­
O altă metodă de educare a candi­
daţilor de partid este şi aceea a or­
ganizării unor vizite şi excursii. Din
iniţiativa organizaţiilor de partid din
G.A.C. Draşov, Reciu, Daia, au fost
organizate excursii la oare au parti­
cipat numeroşi candidaţi de partid,
oreîndu-li-se astfel posibilităţi acesto­ brăţişat cu căldură această valoroasă iniţiativă, fapt ce a contribuit la
ra de a lua cunoştinţă de marile rea­
lizări obţinute de către oamenii mun­
cii din ţara noastră. Colectiviştii au
vizitat centre industriale, unităţi agri­ important revine maiştrilor.
cole socialiste, instituţii cultural-edu­
cative din Bucureşti, Hunedoara,
Sebeş etc.
Dovedind grijă pentru educarea
candidaţilor de partid, organizaţiile
de partid din G.A.C. Cut, Daia, Ră­
hău, se interesează în permanenţă
ce programe artistice se prezintă la
Casa raională de cultură din Sebeş
şi organizează vizionafea în colec­
tiv a unor spectacole. La piesa „Fata
cu pistrui“ prezentată de Teatrul de
stat din Valea Jiului au participat
peste 50 de membri şi candidaţi de
partid din Daia, 30 din Răhău etc.
La spectacolul dat de Filarmonica de
Stat din Arad au fost de asemenea
prezenţi numeroşi colectivişti, în ma­
rea lor majoritate membri şi candidaţi
de partid. Multe filme sînt de aseme­
nea vizionate în colectiv.
Trebuie însă arătat că nu în toate
organizaţiile de bază P.M.R. se ma­
nifestă aceeaşi preocupare pentru
educarea candidaţilor de partid. In
gospodăriile colective din Lancrăm,
Tău, Roşia şi Boz deşi se trasează
unor membri de partid sarcini de a
se oaipa de educarea candidaţilor de
partid, de a-1 ajuta în muncă, nu
există control asupra felului în care
se înfăptuiesc. Din această cauză can­
didaţii de partid nu reuşesc să se ri­
dice, în timpul stagiului, la nivelul
cerinţelor, să-şi însuşească cu temei­
nicie hotărîrile şi directivele partidu­
lui, să-şi ridice nivelul de pregătire
politico-ideologică. Acest lucru a
făcut ca biroul comitetului raional
de partid să infirme unele hotărîri
elaborate de către organizaţiile de
bază din aceste unităţi cu privire
Ia primirea unor membri de partid.
Ţinîndu-se seama de această situa­
ţie, biroul comitetului raional de
partid a stabilit ca tov. loan Popa şi
Nicolae Ureche, secretari ai comite­
tului raional de partid, să se ocupe
personal, să ajute organizaţiile res­
pective pentru a'-şi îmbunătăţi în cel
mai scurt1 timp activitatea desfăşura­
tă pentru educarea şi creşterea can­
didaţilor de partid. Cu prilejul in­
struirii aparatului d'e partid şi a se­
cretarilor organizaţiilor de bază
care s-a ţinut în cursul lunii mai s-au
arătat din nou sarcinile ce revin co­
mitetelor de partid şi birourilor orga­
nizaţiei de bază pentru remedierea
neajunsurilor ce încă mai există în
munca de educare a candidaţilor de
partid.
Biroul Comitetului raional de partid
Sebeş se va strădui să ajute şi pe
viitor birourile organizaţiilor de bază
în această direcţie, să sprijine munca
de educare a candidaţilor de partid,
convins fiind că în acest' fel se vor
obţine rezultate din ce în ce mai
bune în întărirea muncii de partid,
în înfăptuirea tuturor sarcinilor.
Ion, Florovici Ion şi alţii.
Această formă de populariza­
re stimulează pe cei mici în a
frecventa cît mai des biblioteca.
T. LAZÂRESCU
corespondent
ia ora filmării
vărată acrobaţie de imagini, pe ca­
re le numim simplu trucaje. De alt­
fel, filmul este aproape jumătate
realizat cu ajutorul efectelor de tru­
caj, multe dintre ele noi, nefolosite
încă în cinematografia noastră.
Cînd ne despărţim de ei, activita­
tea continuu. Echipa este hotărâtă
ca la sfîrşilul lunii iunie filmul să
fie gala.
Pe platoul următor tâmplarii stu­
dioului lucrează la definitivarea de­
corului reprezentând Luna, lot pen-
Reportajul zilei
tru filmul lui Gopo, după proiecte­
le decoratorului Marcel Bogos. Luna
făurită de aceşti meşteri am găsit-o
suficient ds frumoasă pentru ca spec­
tatorii să dorească să ajungă odată
acolo.
Pe regizorul Gheorghe Turcu l-am
întîlnit cu câteva ore înainte de a
începe filmarea, punând la punct ul­
timele amănunte. Filmul la care lu­
crează se intitulează „Pisica de ma­
re“. Construit pe o osatură poliţis­
tă, el dezbate importante probleme
de etică socialistă. Asta este tot ce
putem afla deocamdată de la el...
Pe o altă mare întindere se află
instalate decorurile pentru filmul
„Anotimpurile", în regia lui Savel
Stiopul. Este un poem închinai dra­
gostei.
Deşi pe platoul unde ne găsim
zecile de reflectoare ar putea să ne
facă să transpirăm ca pe cea mai
mare caniculă, temperatura este nor­
mală, optimă de lucru. Mecanisme­
le de condiţionare a aerului sînt
capabile, numai în 10 minute, să pri­
menească aerul din studio.
Complicata instalaţie de condiţio­
DRUMUL SOCIALISMULUI
„Nici un vagonet de minereu rebufa!“
Prin îmbunătăţirea conţinutului ’ele fier in minereul extras, minerii din
Glielar îi ajută direct pe jurnaliştii hunedoreni în sporirea producţiei de
fontă.
Deosebii de valoroasă în realizarea acestei cerinfe este iniţiativa „Nici
un vagonet de minereu rebutal". Tot mai multe echipe de mineri au îm­
reducerea simţitoare a sterilului vizi bil din minereu.
In aplicarea iniţiativei „Nici un vagonet de minereu rebutat", un rol
Minerilor — sprijin permanent
Conduc mai multe echipe de ml-'
neri, în partea estică a sectorului
I. O sarcină permanentă ce-mi re­
vine este, desigur, acordarea unui
sprijin permanent echipelor de aici
în vederea realizării sarcinilor ce
le revin. De aceea am căutat ca
în primul rînd să le asigur Ia timp
materialele necesare astfel îneît
timpul de lucru să fie folosit în
mod raţional.
Paralel cu sprijinul pentru în­
deplinirea planului de producţie,
îndrum echipele şi spre realizarea
unei producţii de bună calitate.
Despre importanţa calităţii mine­
reului şi a valoroasei iniţiative
„Nici un vagonet de minereu re­
butat“, le vorbesa minerilor de­
seori. Ii informez cu ultimele date
privind îndeplinirea planului, le
aduc la cunoştinţă observaţiile con­
trolorilor tehnici de calitate.
O dată cu începerea schimbului,
mă deplasez la fiecare loc de mun­
că pentru a controla fronturile de
lucru. Acolo unde constat că fron­
tul prezintă intercalaţii mari de
steril, revin şi ajut echipa respec­
Cooperativa de consum din Orăştie este una din unităţile coopera­
tiste din raion care a obţinut cele mai bune rezultate în îndeplinirea şi
depăşirea planului1 de aprovizionare şi desfacere pe luna mai.
RecCnt reamenajat, magazinul fe'ro-metal al cooperativei din Orăştie
este bine aprovizionat cu mărfurile solicitate de consumatori. Colectivul
de lucrători al acestei unităţi asigură o deservire exemplară.
IN FOTOGRAFIE: Aspect din timpul deservirii populaţiei.
nare, pe care o vizităm acum, este
extrem de interesantă. Imense tur­
nuri aspiră aerul proaspăt de afa­
ră, vaste recipiente îl încălzesc, un
bazin de apă îl umezeşte şi răceş­
te. Un mare tablou de bord in­
dică pe loc toate fenomenele fizice,
chimice, calorice, hidrometrice care
se petrec în fiecare moment pe pla­
tou. Conducătorul uzinei de condiţio­
nare, astfel informai, face corecţiunea Intr-o încăpere se fac dublajul şi
necesară apăsînd pe cuvenita mane­
tă sau pe butonul respectiv.
Activitatea cineaştilor nu se des­
făşoară însă numai pe platouri. Zeci
şi zeci de alte camere cu destinaţii
felurite se află în această cetate a
filmului de la Buftea.
In mai multe încăperi, special con­
struite, se face de exemplu, monta­
jul. El reprezintă o etapă importan­
tă a „naşterii“ filmului. La deschi­
derea uşii, în cabină nu se vede în­
că nimeni. Peliculele stau aşezate în
cutii sau atârnate de nişte ţinte, ca
înlr-un galantar. Pelicule cu ima­
gini, pelicule fără imagini avînd
doar pe margine o linie neagră de
la imprimarea dialogului, benzi cu
muzică. Bănuim sursa zgomotelor
după o. perdea. Şi intr-adevăr, aici,
pe un mic ecran al mesei de mon-
taj, figurile miniaturale din film se
mişcă şi vorbesc tot aşa de firesc ca
şi oamenii din lumea noastră. O si­
luetă de Guliver, montorul, cu mâini
îndemânatice, asistat de regizor, lea­
gă filmul secvenţă cu secvenţă. îm­
preună găsesc, întotdeauna, idei noi.
Un cadru, stabilit iniţial 'pentru o
anumită secvenţă, la montaj poate
fi folosit cu lotul în altă parte, un­
de produce un efect neaşteptat. In
timpul filmărilor, lucrurile nu se
petrec chiar aşa cum am voi. Une­
le intenţii se pierd. Rolul montaju­
lui este de a reda materialului fil­
mat valoarea şi culoarea lucrului
tivă în alegerea celei mai indicate
scheme de puşcare, iar la încăr­
care urmăresc ca sterilul să fie
ales cu grijă şi depozitat la locul
indicat.
In prezent, toate echipele din
Control exigent asupra
Pentru întărirea răspunderii faţă
de calitatea minereului, am cerut
sprijinul organizaţiei de bază. In
fruntea echipelor au fost numiţi
comunişti, asigurîndu-se în fiecare
schimb cel puţin cîle un membru
sau candidat de partid, care răs­
pund în faţa organizaţiilor de bază
de îndeplinirea la timp a sarcini­
lor de plan şi de calitatea pro­
ducţiei.
Dar în îmbunătăţirea calităţii, un
rol deosebit revine maistrului; el
este un controlor exigent, pe lin­
gă faptul că-i un îndrumător pri­
ceput. Aşa este şi maistrul Toma
Dumitru, un om cu experienţă bo­
gată în minerit. Controlul asupra
'.V>A «1;
!iliP liillill
'j
:v< -,
conceput iniţial, de a crea, dintr-o
simplă lipitură ¦între două capete de
peliculă, o idee artistică. Se mun­
ceşte mult pentru a obţine caracte­
ristica proprie tocmai montajului —
ritmul. Aici intervine foarfecă. E o
chestiune dificilă, în care fiecare ca­
dru în plus sau în minus contează.
După ora montajului soseşte ora
muzicii şi a înregistrărilor sonore;
ne aflăm deci intr-un „ton-studio“,
un adevărat laborator modern al su­
netului, care dispune de 8 mari săli.
post-sincronizările. Pe ecran se pe­
rindă chipuri uriaşe, dar fură grai
De jos, din sală, se aud glasuri, ale
actorilor care au dat viaţă acestor
uriaşi pe peliculă şi pe care acum
îi învaţă să vorbească. Intr-o altă
sală se face înregistrarea zgomote­
lor, a orchestrelor mici, a efectelor
speciale. In cea mai mare încăpere,
cu o capacitate de 4.500 m.c., o im­
punătoare sală de concerte, se înre­
gistrează orchestrele simfonice şi se
face mixajul filmelor pe ecran nor­
mal şi cinemascop. Regizorii şi in­
ginerii de sunet, aşezaţi la un pu­
pitru, privesc imaginile proiectate pe
ecran şi reglează, cu ajutorul a zeci
de indicatoare şi butoane, intensi­
tatea şi înălţimea, timbrul şi ecoul,
modulaţiile, accentele şi pauzele dia­
logului, muzicii şi diferitelor cate­
gorii de sunet transmise sincron pe
mai multe canale. Aici se încheie
lungul drum al peliculelor cu ima­
gini şi al benzilor de sunet care se
contopesc într-una singură — filmul.
După ce a parcurs toate aceste
etape, filmul face un ultim popas
la laboratorul de developare şi co­
piere. De aici, el pleacă, în sule ¦de
exemplare, spre cinematografele ţării,
spre a se întâlni cu publicul. Imagi­
nile fixate în emulsia de pe celuloid
se vor oferi, vii, pe ecran, priviri­
lor şi judecăţii oamenilor reali care
le-au inspirat.
NICOLAE VAMVU
— redactor Agerpres —
partea estică a sectorului I trimit
la suprafaţă numai minereu de
bună calitate. Echipa condusă de
Alexandru Gîlea este exemplu în
această privinţă. De la începutul
anului şi pînă acum, din producţia
realizată de această echipă, s-a
rebutat doar 1,80 la sută.
In luna februarie, echipei respec­
tive i s-au rebutat cu 61 vagonete
mai mult decît în luna ianuarie.
Din cele discutate cu şeful echi­
pei a reieşit că nu se ţinuse cont
de intercalaţiile mari de steril în
zăcămînt şl nu s-a folosit schema
de puşcaie adecvată condiţiilor e-
xistente.
M-am ocupat mai îndeaproape
de această echipă şi în special de
stabilirea şi folosirea schemei de
puşcare potrivite. In frontul unde
calităţii producţiei şi-l începe Ia
intrarea în schimb cînd, împreună
cu fiecare şef de schimb, stabileş­
te schema după care va fi execu­
tată puşcarea. Cu atenţie verifică
încărcarea minereului, felul în care
este ales sterilul vizibil. îşi con­
tinuă apoi controlul asupra cali­
tăţii producţiei pe întregul tra­
seu de transport, terminînd la în­
cărcarea din rostogol.
Controlul exigent al calităţii
producţiei de către maiştri a de­
terminat o serioasă îmbunătăţire
a calilăţii minereului extras de
sectorul nostru. Echipa 93, de pil­
dă, condusă de Ioan Ponta, nu a
- , ••• •< .
L a o d ih n ă şi tra ta m e n t
Acest trimestru a oferit minerilor
Ion Ciurea, Vasile Codiţă, Gheorghe
Grigore, Miliar Bledea şi ailor peste
120 de lucrători de Ia E.M. Vulcan,
o surpriză plăcută. Ei îşi petrec con­ mire pentru condiţiile deosebite de
cediile pe litoralul însorit al Mării
Negre, sau la Tuşnad, Predeal, Sina­
ia, Lacul Roşu şi în alte staţiuni
din ţară.
rtinune(Ind ţtmi (ami
In preocupările minerilor ani-
noseni excursiile au devenit ceva
obişnuit. La sfîrşit de săptămî-
nă ei' pot fi1 întîlniţi la cabane,
sau vizitîncl frumuseţi ale natu­
rii' în care împrejurimile Văii
Jiului' sînt deosebit de bogate.
Pînă acum au fost vizitate ca­
banele Straja, Cîmpul lui Neag,
Rusu, Parîng, s-au organizat mai
multe excursii la Peştera Bolii
şi în alte locuri.
La începutul acestei săptă-
mîni ei au pornit la drum cu
un autocar O.N.T. prin ţară. Cei
Echipe de control obştesc active
La continua îmbunătăţire a
activităţii unităţilor comerciale
privind aprovizionarea şi deser­
virea civilizată a oamenilor mun­
cii, un aport deosebit îl aduc şi
comisiile de control obştesc. Prin
controalele ce Ie efectuează, ele
scot în evidenţă activitatea bună
ce o desfăşoară unii lucrători din
unităţile comerciale, sesizînd în
acelaşi timp şi deficienţele ce mai
există pe alocuri. In această di­
recţie o bună activitate desfă­
şoară şi echipele de control
obştesc din oraşele Alba Iulia şi
Sebeş, îndeosebi cele de la în­
treprinderile „Sebeşul", „Simion
Bărnutiu" din Sebeş şi „Horia"
din Alba Iulia. Echipele conduse
de tov. Iosif Ioan şi Margareta
Istfani, fac controale competen­
te, semnalînd în mod tovără­
şesc unele lipsuri şi propunînd
măsuri de remedierea lor. Cu pri­
lejul diferitelor deplasări pe te­
ren echipele de control obştesc
amintite au scos în evidenţă fap­
tul că Ia magazinul alimentar cu
PAG. 3
am găsit zone mari de minereu
separat de sferiJ printr-un strat
gros, am executat mai întîi puş-
carea sterilului, găurile fiind ast­
fel plasate îneît explozia să nu
cuprindă şi stratul de minereu.
Bineînţeles, fiecare membru al e-
chipei a acordat în continuare a-
tenţia cuvenită alegerii sterilului
vizibil la încărcare. Drept urmare,
echipei respective i s-au rebutat
numai 6 vagonete de minereu în
luna martie şi 4 în aprilie, iar în
luna mal, pînă în ziua de 29, nu
i s-a rebutat nici un vagonet.
Rezultate bune au obţinut şi ce­
lelalte echipe, care au înregistrat
un rebut mult mai redus faţă de
lunile trecute.
RADU IONUŢ /’
maistru la sectorul I
/
calităţii
avut rebutat nici un vagonet de
minereu în lunile martie, aprilie
şi mal.
Exislînd o preocupare şi mal
susţinută pentru îmbunătăţirea ca­
lităţii, în luna mal nici echipele
conduse de comuniştii Sabin Ni­
colae, Ioan Ionescu şi Simion Ti-
cula n-au avut rebutat nici un
vagonet de minereu. Aceasta în­
seamnă că maiştrii, fiind contro­
lori exigenţi ai calităţii, au impri­
mat fiecărui miner simţul răspun­
derii personale pentru alegerea cu
atenţie a sterilului vizibil.
MIHĂILĂ VASILE
maistru, şeful sectorului III
Veşti in Oi.C. Boz
La cositul lucernei
Asigurarea bazei furajere pen­
tru hrana animalelor constituie
pentru colectiviştii noştri una din
preocupările principale. Noi ne
îngrijim nu numai de întreţine-
rea culturilor ci şi de recoltarea
furajelor la timpul optim. Zilele
trecute am început recoltatul lu­
cernei. Pînă acum s-au cosit mai
bine de 2 ha.
Brigadă fruntaşă
Brigada I de cîmp din gospodă­
ria noastră, condusă de tînărul
Adam Negrilă, este fruntaşă pe
gospodărie la întreţinerea cultu­
rilor. Organizîndu-şi bine munca
această brigadă a reuşit să exe­
cute în timpul optim toate lu­
crările de întreţinere a culturilor
pe suprafeţele ce-i sînt reparti­
zate.
Livrăm legumele
contractate
Colectiviştii noştri şi-au propus
să realizeze în acest an de la gră­
dina de legume un venit de
287.000 lei.
De săptămîna trecută am în­
ceput să recoltăm şi să livrăm
U.R.C.C. Ilia, cu care avem con­
tract, primele cantităţi de legu­
me printre care ceapă verde, ri­
dichi şi salată.
TRAIAN ŞTEF şi MIRON ŢIG,
corespondenţi voluntari
La comitetul sindicatului au sosit
deja numeroase vederi prin care mi­
nerii aduc cuvinte calde de mulţu­
odihnă şi tratament care le-au tost
create.
IOAN PAŞCA
corespondent
37 de excursionişti, printre ca­
re minerii Remus Moisiu, Ioan
David, Alexandru Pentek, Au-
gustin Asmarandei şi alţii, au
vizitat în drumul de peste 1.900
km parcurşi, localităţile Tîrgu-
Mureş, Borsec, Bicaz, Bacău, O-
neşţi, Braşov, Predeal, Piteşti,
Craiova şi Tîrgu-Jiu. După 4 zi­
le de drum autocarul a ajuns
din nou in Aninoasa, încheind c
excursie ir care minerii au pe
trecut clipe de neuitat.
N. MIRCESCU
corespondent
autoservire din Alba Iulia, Ia
magazinul de mercerie-galanterie
şi la alimentara nr. 2 a cooperati­
vei „Sebeşana" din Sebeş, lucră­
torii constituiţi în brigăzi de
bună deservire, au reuşit să ob­
ţină rezultate bune în aprovizio­
narea şi deservirea oamenilor
muticii.
In acelaşi timp au fost dese şi
cazurile cînd echipele de control
obşte: - au sesizat deficienţe în
unităţile comerciale, îndeosebi
în cele de alimentaţie publică
privind sortimentul de preparate
şi igiena localurilor. Pentru re­
medierea lor au fost date indi­
caţii responsabililor de unităţi şi
au fost avizate conducerile orga­
nizaţiilor comerciale respective.
In acelaşi timp echipele de con­
trol obştesc au ţinut o strînsă le­
gătură cu inspecţia comercială
de stat.
ERVIN TURCU
Inspector comercial de stat
pentru raioanele Alba şi Sebeş