Page 29 - 1963-06
P. 29
Hiane?oa ra'® eva_ \
PROLETARI mN TOATE ŢĂRILE, TJNTŢI-VA ! • Studiu lemeinic, zi de zi ; L u cră to ri
• De pe acelaşi teren două re • Căutător neobosit al noului; fruntaşi
colte de. legume
* Informaţii de partid ; din c o o p e ra ţie
® Clubul din Vulcan va fi mai
bine gospodărit ; * Peisaj nou pe Valea Trotu- Corespondentul nostru, Iov. 1
şullli ;
® Unul din cîteva exemplare ; ŞTEFAN NICOARĂ, ne infor
(pag. 2-a) ; 0 Poşta redacţiei (pag. 3-a) t mează că lucrătorii cooperativei
• De peste hotare (pag. 4-a). din Şoimuş întîmpină cel de al
0 îmbunătăţirea calităţii produ IV-lca Congres al cooperaţiei de
selor — în atenţia comitetului de consum cu realizări de seamă.
partid ;
In cinstea acestui eveniment
PE DRUMUL UNOR REALIZĂRI ei şi-au depăşii planul semes
trial la achiziţii (valoric) cu
DIN CE ÎN CE MAI BUNE 7,44 la sulă, iar planul de a-
provizionare cu mărfuri a fost
Cu ocazia dezbaterii cifrelor cepe noi cursuri de ridicare a tor (cu ocazia consfătuirilor de realizat in proporţie de 101 la
de plan pe anul în curs, colec calificării pentru mecanicii auto producţie) pe teme strict legate sulă.
tivul nostru de muncă şi-a luat şi şoferi. S-a întocmit documen de specificul muncii în sectorul
angajamente valoroase. Bunăoa taţia pentru sistematizarea ori respectiv. Dc asemenea, plănui de înca
ră, s-a angajat să dea peste plan zontului —180 m, s-a definitivat sare a fondului social subscris
pînă la finele anului, 1.900 tone metoda de exploatare pentru ori S-a introdus apoi metoda ţine a fost depăşit cu ÎS,94 la sută,
metal, să realizeze o economie zontul —140 m (cu rambleiere şi rii săptămînale a unor scurte şe i iar la înscrierea de noi mem-
suplimentară la preţul de cost transport mecanizat cu screper), dinţe a colectivului de conducere * bri s-a înregistrat a depăşire de
de 500.000 lei şi 300.000 lei bene s-a sistematizat reţeaua de aer (reprezentanţi ai comitetului de 2,09 la sulă.
ficii, să depăşească productivita comprimat în carieră etc. partid şi conducerii tehnico-ad-
tea muncii cu 1 la sută. Or, re ministrative) în care se anali La obţinerea acestor rezulta
zultatele obţinute în primele luni De menţionat că marea majori zează cum s-a muncit în săptă- te o contribuţie importantă au
au fost cit se poate de slabe. Cau tate a măsurilor cu termene sca rnîna respectivă şi se stabilesc adus-o tovarăşii loan Moga,
zele au fost numeroase. Multe dente pînă în prezent (cu excep măsuri de îndreptare a lipsurilor. gestionar la magazinul din Bir-
dintre ele de natură subiectivă. ţia a două, şi aceasta din motive De asemenea, în cadrul acestor său, Vinrcl Manea, gestionar la
Pentru îndreptarea situaţiei se obiective) au fost înfăptuite. şedinţe se analizează diferite pro magazinul din Sulighete, loan
impunea o cotitură radicală în bleme legate de creşterea pro Păcurar, gestionar la magazinul
întreaga noastră activitate. Şi, în Mai trebuie adăugat apoi, că din Şoimuş şi Ghizcla Zudor de
acest sens, am primit un sprijin pe teme legate de realizarea pla ductivităţii muncii, reducerea la magazinul din Hărău.
substanţial din partea biroului nului la toţi indicii au fost in preţului de cost etc. ce necesită
Comitetului regional de partid. struiţi şi agitatorii. Bineînţeles, o rezolvare urgentă. Spre exem Un nou local pentru şcoală
Aşa se face că, în cadrul unei şe la fiecare sector, după specificul plu, la începutul lunii mai a fost
dinţe lărgi ie a comitetului de analizată activitatea cabinetului şi cămin cultural
partid pe exploatare, ce a avut muncii. Convorbirile organizate tehnic. Măsurile stabilite atunci
loc în luna martie, au fost ana de ei au devenit astfel mai rod au condus la creşterea simţitoare Astăzi, 9 iunie, în satul Dum-
lizaţi temeinic toţi factorii care nice şi mai utile. a numărului propunerilor de ino brăviţa din raionul Ilia, are loc
au condus la rămînerea în urmă vaţii şi îmbunătăţirea propagan festivitatea de inaugurare a nou
şi s-au stabilit măsuri eficiente Comitetul sindicatului, la rîn- dei tehnice. lui local pentru şcoală şi cămin
de lichidarea lor. Printre altele dul său a fost îndrumat să or cultural.
s-a arătat că este necesar ca atît ganizeze temeinic consfătuirile Despre măsurile care au fost
comitetul de partid, cît şi con de producţie şi să le ţină la ter aplicate în scopul îmbunătăţirii Construcţia a fost ridicată
ducerea exploatării, să-şi îmbu menele stabilite, să ia măsuri ca activităţii la E.M. Teliuc ar fi prin contribuţia voluntară a ce
nătăţească stilul de muncă. Să e- în ele să fie discutate problemele multe de spus. Cert este că ele tăţenilor. De la începerea lucră
xiste o preocupare mai susţinută cele mai arzătoare ale îndepli au făcut ca munca minerilor să rii şi pînă la darea în folosinţă
pentru realizarea planului de pro nirii planului. De asemenea, i s-a devină mai rodnică. In lunile a- a localului s-au prestat peste
ducţie şi a lucrărilor de investiţii, indicat să impulsioneze întrece prilie şi mai planul a fost depă 10.000 ore de muncă patriotică.
munca politică de masă să fie rea socialistă şi să reîmprospă şit cu peste 2.600 tone minereu.
îmbunătăţită ş.a.m.d. Aşa se face teze agitaţia vizuală, în scopul In primele patru luni din acest In luna aprilie, colectivul de muncă de la furnalul nr. 1 al C.S. u- Toate forţele Sa întreţinerea
că in şedinţa de comitet din luna realizării angajamentelor. Ca ur an s-au înregistrat peste plan 620 nedoara a economisit 552 tone cocs. In luna mat, de asemenea s-au culturilor
aprilie a fost analizată preocupa mare, consfătuirile au început să tone metal, 476.000 lei economii obţinut rezultate bune. O contribuţie de seamă în obţinerea acestor
rea conducerii tehnico-adminis- se ţină după grafic. La fiecare la preţul de cost şi 400.000 lei succese şi-a adus-o echipa de încărcători condusă de Teodor Capră.
dintre ele participă un membru beneficii. După cum se vede, an
tratjve pentru realizarea pla al comitetului de partid şi un re gajamentele anuale se realizează In aceste zile, lucrările de intrefincre a culturilor se desfăşoară cu in
nului de producţie şi a planului prezentant al conducerii tehnico- cu succes. tensitate în majoritatea unităţilor agricole din regiunea noastră.
administrative a exploatării. Aşa
de investiţii. Cu această ocazie încît, propunerile oamenilor sînt Există însă posibilitatea obţi Despre ritmul în care se munceşte, despre rezultatele obţinute, zilnic
s-a întocmit şi un plan de măsuri grabnic rezolvate. Pentru popu nerii unor realizări şi mai fru pe adresa redacţiei sosesc numeroase scrisori. In rîndurile de mai jos re
bine chibzuit. Membrii şi candi larizarea rezultatelor şi a eviden moase. Mai au loc încă abateri
daţii de partid au fost redistri ţiaţilor în producţie au fost con de la disciplina muncii şi tehno dăm cîteva din relatările corespondenţilor noştri.
buiţi pe schimburi şi locuri de fecţionate grafice sugestive şi logică, personalul auxiliar este
muncă. Birourile organizaţiilor panouri de onoare, iar realizările Vagoane pentru transportul cerealelor Praştia II-a pe mari Ia cartofi şi sfeclă această lucrare
de bază au primit indicaţia de a ce le obţin brigăzile şi sectoarele destul de numeros, capacitatea se apropie de sfîrşil.
analiza cele mai acute probleme se urmăresc zilnic. Brigada ar De curînd la revizia de vagoane din Simeria - triaj a început pre suprafeţe
legate de producţie, atît în şe tistică de agitaţie a început să maşinilor şi utilajelor nu se fo gătirea vagoanelor pentru transportul cerealelor. De asemenea, brigada legumicolă
dinţele lor proprii, cît şi în adu prezinte spectacole la fiecare sec- loseşte deplin, mai poate creşte Ţininrl seama de necesitatea efec condusă de tov. Dimperiu Robinson
nările generale. Astfel, comuniş In acest scop conducerea staţiei s-a îngrijit de aprovizionarea cu tuării la timp a lucrărilor de îngri n aplicat praşila a Il-a pe 10 ha cu
tii de ia sectorul I au analizat numărul maşinilor auto în func materiale şi repartizarea celor mai buni muncitori la reparaţia vagoane jire a culturilor, membrii' gospodă legume. La cultura porumbului s-a
în adunarea generală felul în care lor astfel ca notificarea .,Bun pentru cereale 1963“ să constituie o ga riei agricole colective din Ohaba, efectuat prăşitul mecanic pe 100 ha.
sînt folosite utilajele, cei de la ţiune. Pe viitor vom aplica ase ranţie sigură că pină la destinaţie nu se va pierde nici un bob. raionul Sebeş, sprijiniţi şi îndrumaţi şi o praşilă manuală pe rind pe 82
sectorul II introducerea tehnicii de călr'w organizaţia de partid, au ha. In prezent eforturile colectiviş
menea măsuri care să conducă la Echipa condusă de iov. Gheorghe Predoni a reparat şi etanşai in acordat o mare atenţie organizării tilor sînt îndreptate spre termina
noi şi îndeplinirea planului. La tr-o singură zi 60 de vagoane. S-au evidenţiat lăcătuşii Dorea Găină, judicioase a muncii în cadrul brigă rea intr-un timp cît mai scurt a
investiţii s-a discutat despre im folosirea deplină a acestor rezer Alexandru Nagv, lîmplarul loan Herţa şi alţii. zilor şi echipelor, în vederea folosi praşilei manuale şi mecanice la po
pulsionarea ritmului de execuţie rii din plin a timpului favorabil exe rumb.
a lucrărilor miniere şi geologice. ve interne. Şi, fără îndoială că ALEXANDRU TUDOR cutării muncilor in cimp. Avînd cul
corespondent turile repartizate pe brigăzi şi echipe Brigăzile conduse de către tov.
In. urma analizelor ce au avut astfel, producţia şi productivita şi mobilizînd la lucru loate tortele loan Mlheţ, Antonie Căleanu şi Ion
loc în cadrul şedinţelor de co CĂRBUNE PESTE PLAN de care dispune fiecare brigadă s-a Suba sînt fruntaşe la executarea lu
mitet şi în adunările generale, tea muncii vor creşte, iar eco reuşit să se aplice praşlla I-a pe în crărilor de întreţinere ia culturile
planul M.T.O. pe exploatare a Desfăşurînd larg întrecerea ne de cărbune, iar cea condu treaga suprafaţă ocupată cu culturi aminliie.
fost îmbunătăţit. In el s-au pre nomiile la preţul de cost de ase socialistă, tot mai multe echi să de Remus Moisiu 1.112 to prăsitoare. La floarea-soarelui, car
pe şi brigăzi de mineri de la ne. Printre echipele care şi-au tofi si legume s-a terminat şi cea Ing. VIORICA BĂTÂLAN
văzut măsuri pentru impulsiona menea. Vom face totul pentru a E. M. Aninoasa îşi depăşesc
depăşit sarcinile planificate de-a doua praşilă, iar cele 17 ha cul In freî zile s-a sfropît
rea activităţii de ridicare a nive nu ne abate de pe drumul unor sarcinile de plan, trimiţînd la se află şi cele conduse de
„ziuă" cărbune peste plan. tivate cu sfeclă furajeră au fost pră viţa de vie de pe 135 ha.
lului profesional al cadrelor, creş realizări din ce în ce mai bune. Astfel, de la începutul anului Dionisie Berei, Eugen Drago-
tă, Augustin Asmarandei, Dă- şite de trei ori. Anul acesta la G.A.C. din Bucer-
terea productivităţii muncii şi PETRU BARBU brigada condusă de minerul nilă Hegeduş şi alţii, care au O atenţie sporită se acordă cultu dea, raionul Alba, s-a făcut o temei*
secretarul comitetului de partid Aurel Cristea a extras peste nică organizare a muncii. Ţinîndu-
altele. Astfel, în curînd vor în sarcinile planificate 1.276 to- extras de la începutul anului rii porumbului. După terminarea pra- se cont de specificul gospodăriei,
al E. M. Teliuc cîte 200-250 tone de cărbune aici s-au format brigăzi mixte, după
peste plan. şiiei I pe cele 530 ha cultivate cu care s-a defalcat planul de produc
ing. IOAN ZAHA ţie al G.A.C. pe fiecare brigadă si
NICOLAE MAN această plantă s-a început praşila
şeful exploatării corespondent echipă. Drept rezultat, lucrările agri
a Il-a, lucrare ce a fost executată pe
Un valoros schimb de experienţă mai mult de 60 hectare. cole sînt executate într-un timp mult
Din iniţiativa Direcţiei generale a beriu Vlad, şeiul cabinetului tehnic Utilaje noi pentru mineri Concomitent cu lucrările efectuate mai scurt decît în alţi ani. Dc exem
de la I.C.S.H. a prezentat un referat
O nouăp r o m o ţie de muncitori calificaţi lucrărilor căpiţele şi montaj din Mi privind eficienţa tehnico-economică De la începutul anului şi pînă in cîmp, s-a făcut prima stropire la plu, stropitul vitei de vie de pe cele
nisterul Metalurgiei şi Construcţiei a inovaţiilor aplicate la Hunedoara. acum Exploatarea minieră Deva
de Maşini, a fost organizat în zi Asemenea reierate au prezentat şi a fost dotată cu 11 maşini de în vita de vie pe întreaga suprafaţă. 135 ha a fost executat numai in 3
In curînd va intra în producţie le de furnalişti, oţelari, lamina- lele de 7 şi 8 iunie a.c. la I.C.S. Hu alţi delegaţi. cărcat, două maşini rotative dc per
o nouă promoţie de absolvenţi tori etc. îşi vor susţine şi exame nedoara un valoros schimb de expe forat PU-1, 4 perforatoare teles EMIL ŞTEF zile, fată de 5 zile cît a durat în
ai şcolii profesionale siderurgice nele teoretice, după care vor fi rienţă pe linie de inovaţii. Au par Inlîlnirea organizată a trezit un copice CP-40, 6 perforatoare teles
repartizaţi în producţie. deosebit interes în rîndurile dele copice PT-4:7, iar la orizontul 140 In cîmp şi la grădină anul trecut. De asemenea şi lucrările
clin Hunedoara. încheind perioa ticipat reprezentanţi din partea gaţilor, care şi-au împărtăşit reciproc m. s-a introdus o locomotivă cu
da de studiu teoretic cei 240 Din anul 1948 şi pînă în prezent M.M.C.M., inginerii şefi şi şefii ca experienţa şi metodele de muncă. acumulatori Lucrările de întreţinere a culturilor se de întreţinere a culturilor prăsitoa
absolvenţi ai şcolii au fost repar binetelor tehnice de Ia întreprinde desfăşoară în ritm susţinut şi la gos
tizaţi ieri în secţiile Combinatu la Şcoala profesională siderurgi Din cele aproape 30 propuneri de Folosirea acestor utilaje a per podăria colectivă din Ilia. Membrii re sînt executate la timpul optim.
lui siderurgic unde vor susţine rile de construcţii şi montaj din inovaţii prezentate, o mare parte au mis obţinerea unei productivităţi acestei gospodării au terminat pra
că din Hunedoara au fost pregă Bucureşti, Braşov, Galaţi şi Reşiţa. fost preluate spre a ii generalizate mai mari decil cea planificată. şila I la cartofi, floarea-soarelui, sfe Astfel, pînă acum s-a prăşit întreaga
examenul practic. Peste o săptă- şi în alte întreprinderi.
mînă, elevii pregătiţi în meserii- tiţi în diferite meserii peste 4.000 In prima zi tovarăşul inginer Ti- PETRE JURCONI clă furajeră şi de zahăr, mentă şi pe suprafaţă cultivată cu porumb, car
de muncitori. corespondent
cele 21 hectare cultivate ou legume. tofi şi floarea-soarelui iar pe lotul
La cultura de floarea-soarelui s-a destinat pentru obţinerea a 5.000 kg.
terminat si cea de a Il-a praşilă, iar
porumb boabe la ha s-a executat şi
praşila a II-a.
NICOLAE FENEŞER
¦¦
Pe şantier, în schimbul de noapte
In acest an, colectiviştii din Apoldul de Sus, raionul Sebeş, şi-au extins pepiniera de viţă Ia 16 ha. Î oaca copiilor s-a isprăvit demult. transporte regulat mortar. Băiefi lu L a numai cîfva metri de blocul buri. Şi rezultatele nu s-au lăsat prea
ă a’onficînd recolta ce se va obţine, ei vor realiza venituri de peste 1.200.000 Iei. 'Totul este cufundat în tăcere. crau de zor, vrîncl să recupereze la care lucrează brigada lui mult aşteptate. Primele luni ale anu
S-a terminat şi ultimul spectacol. pierderea de peste zi. Şeful de bri Kastenliuber muncesc şi betoniştii lui lui au constituit, pentru ei şi prime
IN FOTOGRAFIE: Aspect de la prăşitul biloanelor. Pe străzile oraşului Ctigir animaţia gadă ii privea eu drag pe Buchfcl- Vasile Pop. Ca dc obicei, Pop a ză
a încetat. La ferestre luminile se ner. Bula. Al. Kastenliuber şi pe cei bovit şi el un timp după terminarea le succese. La 29 aprilie a.c. a fost
:-4s sting una cile una. Doar becurile lalţi. Intre timp basculanta sosită schimbului dc zi. I-a adunat pe „cei recepţionai înainte de termen blocul
fluorescente strălucesc in noapte, a descărcat mortarul şi s-a îndepăr dc noapte“, cum le spune el, să Ie B 2/11 cu 32 apartamente, la 30 moi
mîngîind trotuarele, şi ide pustii la tat. A condus-o cu privirea pină s-a dea sarcini concrete. (conform graficului) blocul B l/III a
această oră. pierdut în noapte. Apoi s-a dus să
O maşină sparge liniştea nopţii şi, urmărească cum !c toarnă betoanele — M-am gîndit că ar fi bine ca fost predai la „cheie“. Blocului B V
cu farurile-i puternice străpunge în la balcoane. Găsind aşezat pe nişte Gali şi Varga să compaclizeze be II. cu 16 apartamente, i se face '>
tunericul de la marginea oraşului. cărămizi planul dc execuţie al etaju tonul fundaţiei. Au mai multă ex
Din şosea intru pc un drum lătu lui I l-a studiat cu atenţie şi du perienţă. Bnlabuc, Ardelean. Sanlo ultimă finisare urmînd ca în cu
ralnic. Merge în şi Bei nard să transporte betonul.
pă un tâmp l-a strigat pe Buchfelner. rbul să-şi primească locatarii.
cet, gonind sub Au trasai împreună spatiile pentru Ceilalţi să rămînâ la încărcări. Mfi
montarea binalelor. ne la blocul A 2/11 se va monta fie Munca in două şi trei schimburi o
greutate. evitând rul beton şi va trebui să începem adus colectivului dc
— Buchfelner ai grijă de rosturi, şi acolo turnarea fundaf ei. Varga, aici s a t i s f a c ţ i a
gropile. Se îndreap i-a spus el. Vezi să nu fie prea largi, în noaptea asta tu vei răspunde dc
tă spre un punct cum obişnuiesc băiefi să le mai fa mersul lucrărilor... scurtării duratei dc
din marginea ora că. Să fie umplute bine cu mortar,
şului unde animaţia nu a încetat. să nu greşiţi nici restul trasărilor... Băieţii i-au ascultat sfaturile. In execuţie a blocu
|np locul B2/V este scăldat în lumi- jurul blocului era un du-le-vino con
A mai înconjurat o dată cu pri tinuu. Balabur, Ardelean, Santo şi rilor la numai 4-5
na reflectoarelor, jumătate din virea blocul şi împrejurimile. De sus, Bernard transportau beton cu roabe
brigada de zidari a lui Kastenhubcr de pc bloc, parcă zărise pentru pri le. Mai cu o glumă, mai cu un cin luni şi a predă
Samoilâ îşi. continuă munco. Este ora ma dală frumuseţea peisajului noc ice, noaptea a trecut şi zorii au rii lor conform angajamentelor
schimbului doi. Şeful brigăzii este turn. L-a impresionat simetria de prins brigada lui Pop turnînd al 35- luate.
încă printre ei. S-a oprit pufni din lumini a noului oraş muncitoresc. A lea m.c. de beton în fundaţie.
muncă auzind, zgomotul motorului. coborîl apoi schelele. Jos i-a mai Pentru aceşti făurari de confort
S-a întors şi a zărit. licărind in spus cîteva vorbe şi mecanicului An ( 1 onstructorii şantierului nr. 4 al munca în schimbul de noapte nu con-
noapte, farurile maşinii. Era mulţu tone de la macara. J T.R.C.H. din Cugir s-au numărat sti'-'ie un impediment. Ei muncesc in
mii. Abia acum chipul i se mai în printre primii din regiunea noastră acelaşi ritm ca şi ziua, realizînd o
senină. Cit a fost ziua de mare toa — Victore, vezi cum dai sus mor care au luat iniţiativa introducerii productivitate ridicată. Acum cu e-
te i-au mers pe dos. l-au lipsit ma tarul. Sîntem întârziaţi şi vrem să muncii în 'două şi chiar trei schim forturi sporite brigăzile conduse dc
terialele. A lucrat bodogănind. în recuperăm rămînerea în urmă. haslennliuber şi Pop se străduiesc
ciudat. „Poftim, mai realizează-fi an să lichideze rămînerea în urmă de
gajamentul. în felul ăsta. Cum să
poţi dacă n-ai materiale la timp. la blocul B2/V. Blocul se înafă
Şi doar se ştie că lucrarea e în
târziată...“ noaptea la fel ca şi ziua, în ritm
Spre seară maşina a începui să sus(inut. Piuă acum ei au reuşit să
recupereze 7 zile. Şi aceasta este o
garanţie sigură a faptului că con
structorii dc aici fn la cuvintul dat,
iar blocul va fi terminat la timp.
A. OARGĂ