Page 3 - 1963-06
P. 3
Nr. 2621 DRUMUL SOCIALsIjSraMECUTL.UŢaIg3taeaaEZJs.ixezczzzz3z,^sszaurjrasina FAG. 3
INFORMAŢII PE PARTID Ces#e d e c itii
S e în tă re s c rîndurile Ne ocupăm cu grijă fruntaş
o rg an izaţiei d e b a z ă
de creşterea In oraşul regional Deva funcţio
Staţia Simeria se numără ferişti, ei sînt un exemplu demn C.S. HUNEDOARA. nează 114 cercuri de citit. Cea
printre unităţile de cale ferată de urmat atît în producţie cît randamentului P E IS A J INDUS mai rodnică activitate se desfă
evidenţiate pe Direcţia regională şi în societate. şoară la cercurile de citit din
C.F.R. Timişoara. Rezultatele bu pe fiecare post TRIAL. circumscripţiile nr. 22, 25, 5, 21
ne obţinute se datoresc în pri Creşterea rîndurilor organiza şi altele. Aici şedinţele se ţin cu
mul rînd faptului că aici acti ţiei de bază a făcut posibilă Comuniştii de la E. M. Lupeni, regularitate făcîndu-se lecturi în
vează o organizaţie de partid crearea grupelor de partid pe sub îndrumarea comitetului de grup, recenzii sau expuneri pe
puternică care se ocupă în per ture de serviciu care aduc o partid şi a organizaţiilor de ba teme educative etc. Recent la
manenţă de întărirea rîndurilor contribuţie preţioasă la organi ză, duc o susţinută luptă pentru cercul de citit din circumscrip
ei cu cei mai buni ceferişti, pie- zarea mai bună a muncii în ca obţinerea unei productivităţi cît ţia nr. 22 s-a dezbătut conţinutul
cum şi de creşterea şi educarea drul staţiei. Astfel, staţionarea mai ridicate. Ca rezultat al ac broşurii „Cum ne creştem şi ne
acestora. In prezent, organizaţia vagoanelor la încărcare-dcscăr- tivităţii desfăşurate, productivi educăm copii" după care s-au
de bază numără 21 candidaţi şi care s-a redus simţitor, sarcina tatea muncii a crescut an de prezentat diafilme a căror conţi
145 membri de partid. Comu an, randamentul planificat pe nut s-a axat pe tema în discuţie.
statică pe vagon marfă a fost exploatare fiind realizat şi depă De asemenea, periodic se fac in
nişti ca Gheorghe Drăghici, Mi- şit de fiecare dată. Dacă în anul formări şi se citesc articole apă
sporită peste normativele fixate 1959 randamentul realizat pe rute în ziarul Scînteia, revista
hăilă Vasilică, R. Cazan, Iosif exploatare a fost de 0,798 to- Femeia, Flacăra şi altele.
iar întîrzierile de trenuri au fost ne/post, în 1962 s-a realizat un
Băcălete, Traian Pop şi mulţi randament de 1,079 tone/post, La buna desfăşurare a activi
eliminate. tăţii acestui cerc o contribuţie
alţii şi-au cîştigat un binemeritat, EMIL CREŢU iar în cursul acestui an s-a rea însemnată şi-o aduc prof. Elena
prestigiu în rîndul celorlalţi ce lizat 1,151 tone/post faţă de 1,106 Nistor, Elena Kletz, M. Schma-
organizatorul grupei de partid rantzer şi Elena Străuţ.
tone/post cît era planificat.
nr. 4 — staţia C.F.R. Simeria Rezultatele bune obţinute în PETRE JURCONI
corespondent
AnaSâsă a a clm lă fii sindicale direcţia creşterii productivită MAISTRUL PRINCIPAL
A tletism
In cadrul unei adunări gene larea evidenţiaţilor şi a fruntaşi ţii muncii a mobilizat şi mai II cunoscusem cu ani in In ziua cîn'd l-am vizitat se cxc- Maistrul Florian Jurca explica
rale lărgite a organizaţiei de lor în producţie. In legătui'ă cu mult organizaţiile de bază şi co In oraşul Sebeş, pe stadionul
bază P.M.R. de la depoul de lo desfăşurarea consfătuirilor de mitetul de partid. Astfel comi urmii. Pe alunei Jurca Florian era cutau reparaţiile planificate la cup- aceste succese printr-o muncă tema- din Arini, s-a desfăşurat faza ra
comotive din Teiuş, comuniştii producţie s-a scos în evidenţă tetul de partid împreună cu con ională a campionatului republi
au analizat activitatea comitetu ducerea exploatării au analizat prim-topilor fruntaş. Aproape cit nu toare. Mi-a explicat că în secţia nică, profundă, cu oamenii. can de juniori la atletism. La a-
lui sindical în ceea ce priveşte faptul că în unele grupe sindi ceastă competiţie au participat
organizarea întrecerii socialiste. cale cum s în t: nr. 1, 2, 3, 8 şi temeinic rezervele ce mai pot fi era lună în care echipa condusă de aceasta se respectă cu strictele tim — Am fost cinci ani prim-lopitor
Din referatul prezentat de tov. 9. nu se face o analiză temeini folosite în acest sens. In urma 163 atleţi din raion.
loan Păcurar, preşedintele comi că, nu se prezintă nici un refe acestei analize, conducerea sec el să nu figureze pe panoul de pul planificat pentru reparaţii. — îmi spunea e l; lucram cu alcntie, Iată cîştigătorii probelor :
tetului sindical, a reieşit că în rat, fapt care face ca probleme Juniori categ. I-a : 100 m. plat
acest an întrecerea socialistă a le să fie discutate la suprafaţă. torului IV B a fost îndrumat să onoare al secţiei. De multe ori foto — Dacă reparaţiile sînt bine exe respectam procesul tehnologic de fa
fost mai bine organizată şi s-au Slabă preocupare faţă de con întocmească un studiu cu pri şi lungime — Mihai Ciuhat; 200
obţinut rezultate bune. Planul sfătuirile de producţie manifes vire la posibilităţile de tre grafia sa putea fi văzută pe „Aleea cutate — îmi spunea maistrul Jurca bricare, dar cinci ştiam că am lingă m plat — Petru Florescu; 400 m
tă şi organizatorii grupelor sin cere la două făşii avansare pe Florian — prelungim cu mult du mine pe maistrul de schimb, pe cel plat — Emil Pazar; înălţime şi
producţiei globale a fost înde dicale de la personalul de lo zi în abatajele frontale din sec fruntaşilor" din combinatul hunedo- rata de funcţionare a cuptoarelor. prăjină — Mircea Ignat; triplu
plinit în fiecare lună, producti comotive. Criticînd aceste lip tor. Ca prim rezultat, în prima salt — Ioan Bojiţă ; greutate şi
suri, comuniştii au cerut comi lună s-a obţinut 47 m.l. avan rean. Cînd primul cuptor modera, De aceea, continuă el, acordăm loa- mai bun şi apropiat sfătuitor, lucram disc — Gheorghe Voina.
vitatea muncii a crescut faţă de tetului sindical să lupte ca pla sare.
cea planificată. De la începutul nul de măsuri adoptat să fie în de mare capacitate, de la noua ofe- Junioare categ. I-a : 100 şi 200
anului şi pînă acum s-au econo deplinit, să asigure totodată o La sectorul I. A., la propu m plat — Maria M itca; 400 m
misit 1.000 tone combustibil cu îndrumare şt un control mai efi nerea organizaţiei de bază se lărie electrică a produs prima şarjă. tă atenţia calităţii reparaţiilor şi asi- fi mai bine. Sînt anumite situaţii plat — Susana Fleşer; înălţime şi
care se pot remorca peste 100 cient asupra muncii organizato va îmbunătăţi actuala meto lungime — Maria Ghişe; greutate
de trenuri pe distanţa Teiuş— rilor de grupe sindicale în ceea dă de exploatare cu abataje Jurca Florian a fost promovat în gurării bunei funcţionări a cuploa- cînd, deşi stăpîneşti bine meseria, se — Bozina Ştefani.
Sighişoara, imobilizarea locomo- ce priveşte organizarea întrecerii cameră prin egalizarea aripilor
livelor cu ocazia reparaţiilor şi socialisto şi desfăşurarea consfă în vederea asigurării continui funclia de maistru. rclor în timpul exploatării. După pă- inhmplă să te „pierzi pentru o eli- Juniori categ a Il-a : 80 m plat
a spălării a fost redusă cu peste tuirilor de producţie. tăţii procesului de producţie. — Ion Besoi, 300 m plat — Nico-
!1 la sută etc. Bucuria revederii a fost reciprocă. rerea mea, maistrul este acela care P" Iar atunci trebuie să intervină el. lae Bratu; 100 m plat — Nicolae
V. STREMŢAN ANA FERDINAND Muntean, înălţime — Ioan Guţea,
In cuvîntul lor, muncitorii R. corespondent secretar al Comitetului de partid Mergeam pe platformă, printre cup trebuie să vegheze Ia toate acestea. Aflasem de la secretarul organi- lungime — Claudiu Muntean;
Simion, loan Chiorean, Flora greutate — Alexandru Dominte.
E. M. Lupeni toare. şi Florian Jurca îmi povestea El trebuie să ştie să coordoneze zatiei de partid cu cită dragoste se
lă Crăciun, Gligor Medrea şi al Junioare categ. a I l- a : 60 m
fapte noi. petrecute în anii care au munca în aşa fel incit să depăşeas- ocupă comunistul Florian Jurca de plat şi lungime — Lia Ciorogar,
ţii au arătat însă că în ceea ce 500 m plat — Eugenia Galas; înăl
trecut de la prima noastră întâlnire. că şi planul, dar să prelungească şi tinerii olelari. Adesea el poale fi ţime — Nora Falea; greutate —
priveşte organizarea întrecerii Caterina Schuster.
Un timp a urmat cursurile serale viata cuptoarelor. văzut stînd de vorbă în fata cup-
socialiste, ţinerea consfătuirilor ARPAD RACOŞI
ale şcolii tehnice de maiştri din loca Experienta colectivului de muncă toarelor cu topitorii Pitru Bogdă- corespondent
de producţie mai sînt unele lip
litate. Apoi, 7 luni. a trebuit să le de la ofclăria electrică în prelungirea nesett. Vasile Solean şi Simion 'In
suri. Astfel, comitetul sindical
întrerupă, deoarece a fost trimis în duratei de funcţionare a cuptoarelor tarii. Poartă discuţii pe probleme
n-a urmărit ca fiecare muncitor
Polonia pentru specializare în vede este într-ndevăr bogată. Pe seama concrete, cu exemplificări din mun-
să cunoască Hotărîrea Prezidiu
rea însuşirii tehnologici elaborării creşterii productivităţii acestora. Io- ca lor, iar una din temele cele mai
lui consiliului central al sindica
unor ofeluri speciale. Reîntors in tară pitorii de aici au elaborat pînă acum !>rs dezbătute este repararea vetre-
telor privind stabilirea şi stimu
continuă şcoala de maiştri. Dar, de aproapc S00 de tone de otel peste ,nr ll cald — o cale principală de
sarcinile de plan. In plus, au asi reducere a timpului de elaborare a
data aceasta, la cursurile fără frec milat două noi mărci de oteluri şi şarjelor şi prelungirea duratei de
au produs cu peste 50 la sulă mai funcţionare a cuptoarelor.
ventă Acum este foarte bucuros că mult otel pentru rulmenţi decît in Aşadar, maistrul Jurca nu este nu
anul trecui. Apoi. in nici o decada mai un organizator al producţiei, ci
şi-a susţinui examenul de diplomă
şi că de cîtva timp, a fost numit
maistru principal. I s-a încredinţai
întreţinerea cuptoarelor şi utilajului sau lună, rebutul nu a depăşii cifra fi un sfătuitor, un tovarăş,
de turnare. admisă. . MIRCEA NEAGU
Poşta redacţiei
Liviu Golcea — Brad. Atunci Penlrw continua înfrumuseţare a şalelor
cînd vă propuneţi să populari
zaţi un lucru este bine să rela In numeroasele adunări popu populare comunale au organizat tiv al Sfatului popular raional mare suprafaţă de păşune şi au
taţi asemenea fapte care să con lare ce au avut loc anul trecut periodic şedinţe de informare şi Haţeg cît şi a preocupării comi reamenajat două localuri ale că
vingă pe cititori. Ori aceasta lip îndrumare în care au fost aduse tetelor executive ale sfaturilor minelor culturale unde au eco
seşte din scrisoarea pe care aţi în circumscripţiile electorale ale la cunoştinţa comitetelor de ce populare comunale s-au obţinut nomisit 11.000 lei. Realizări în
trimis-o redacţiei în legătură cu comunelor din raionul Haţeg, ce tăţeni lucrările ce vor fi execu frumoase realizări. In comuna semnate in privinţa gospodăririi
mobilarea unor magazine din ora tăţenii au propus acţiuni menite tate în perioada următoare, în satelor au obţinut şi locuitorii
şul Brad. Este bine să veniţi cu cotro trebuie îndreptată îndeose Boşorod au fost efectuate lu din comuna Toteşti, care mobi
exemple concrete în care să ară să ducă la înfrumuseţarea şi bi atenţia acestora, cum este crări prin muncă patriotică care lizaţi de deputaţi au prestat mii
taţi pe unităţi cu ce anume mo gospodărirea satelor şi comune bine să se organizeze mobilizarea de ore muncă patriotică, reali-
bilier au fost dotate. lor lor. Propunerile făcute de ei cetăţenilor şi colaborarea dintre se ridică la suma de 56.155 lei. zînd economii însemnate.
au fost luate în discuţia sesiuni comitetele de cetăţeni. Totodată, Aici comitetele de cetăţeni, des-
Vasile Bariz — Haţeg. Sîntem lor sfaturilor populare comunale în cadrul şedinţelor amintite s-a Rezultatele obţinute pînă în
de acord să popularizăm oamenii cu prilejul analizei execuţiei bu stabilit ordinea lucrărilor în func lăşurînd o bună activitate, au prezent se datoresc folosirii pe
care prin munca ce o desfăşoa getare pe anul 1963, au fost apro ţie de importanţa pe care ele o reuşit să mobilizeze 3.478 cetă- scară largă a multiplelor forme
ră dovedesc dragoste şi devota bate şi s-au adoptat o serie de au. De asemenea comitetele exe ţeni care au prestat peste 18.000 ale muncii organizatorice de
ment. Dar aceasta în măsura în planuri de lucrări. Obiectivele cutive ale sfaturilor populare co ore muncă patriotică. Locuitorii masă. In viitor, pentru a inten
care faptele descrise conving că cuprinse în planuri, care urmea munale au invitat comitetele de satelor Tîrsa, Luncani-Vale, Bo sifica întrecerea dintre comune,
aşa este. Scrisoarea dumneavoa ză a se executa în cursul acestui cetăţeni la şedinţele lor atunci şorod, Chitici şi Cioclovina au sate şi circumscripţii electorale
stră însă nu are decît generali cînd s-au analizat probleme cu reuşit să efectueze reparaţii şi cît şi pentru popularizarea meto
tăţi. De aceea este bine să ne re an, se ridică la suma de peste întreţineri de drumuri pe 17,5 delor bune de muncă. Comitetul
lataţi lucruri cît mai concrete, 2.300.000 lei. caracter gospodăresc sau cînd km la care au realizat peste executiv al Sfatului popular ra
mai convingătoare. trebuiau întreprinse acţiuni la 38.000 lei economii. La această ional a stabilit ca în prima ju
Tn scopul înfăptuirii propune care era necesară o mai largă acţiune s-au evidenţiat îndeosebi mătate a lunii iunie să aibă loc
Novac Bercea — Orăştie. Cre rilor cetăţenilor, Comitetul execu mobilizare a maselor de cetăţeni cetăţenii din circumscripţiile e- un schimb de experienţă între
dem că în scrisoarea adresată re tiv al Sfatului popular raional comitetele executive ale sfaturi
dacţiei v-aţi propus să relataţi Haţeg a luat o serie de măsuri. Organizarea schimburilor de lectorale nr. 5, 13, 21 şi 26 unde lor populare comunale. In urma
faptul că deservirea populaţiei Astfel, după aprobarea planului sînt deputaţi Ion Fulea, Dumitru acestui schimb de experienţă se
cunoaşte o îmbunătăţire conti de lucrări, fiecărui comitet exe experienţă între comitetele de ce I. Grecu, Romolus Perţa şi Petru
nuă în oraşul dumneavoastră. cutiv comunal i-a revenit sarcina tăţeni din raionul nostru a dus vor obţine rezultate şi mai bune
Dar tocmai acest lucru n-aţi reu să urmărească îndeaproape ca la stimularea iniţiativei acestora, Călinescu. Şi locuitorii circum
şit să-l scoateţi în evidenţă. Din prevederile planului să fie tradu Ia antrenarea unui număr cît mai scripţiilor electorale nr. 8 şi 11 pe linia înfrumuseţării şi gospo
scrisoare lipsesc faptele concre se în viaţă în perioadele stabilite,
mare de cetăţeni la realizări în au muncit cu bune rezultate la dăririi satelor din raionul Haţeg.
te, -exemplele edificatoare care sprijinind prin toate formele ac semnate pe linia înfrumuseţării repararea capitală a două podeţe
să vorbească de la sine despre tivitatea comitetelor de cetăţeni la locurile numite „Brătia" şi LEONTIN DRAIA
ceea ce v-aţi propus să scrieţi. satelor' şi comunelor. „Băieşti". Muncind cu însufleţire
In viitor, cînd vă propuneţi să şi a deputaţilor. Pentru bunul cetăţenii circumscripţiilor elec preşedintele Comitetului executiv
scrieţi ziarului vă rugăm să fo mers al lucrărilor de înfrumu Ca urmare a măsurilor între torale nr. 1, 3, 19 şi 29, de pe
losiţi exemple concrete, unităţi seţare şi gospodărire a satelor, co prinse de către Comitetul execu al Sfatului popular raional —
fruntaşe precum şi să criticaţi o mitetele executive ale sfaturilor raza comunei Boşorod au efec
serie de aspecte negative ce-şi tuat lucrări de întreţinere pe o Haţeg
fac loc în munca unor lucrători
din comerţ. E.M. Deva. La intrarea în CARNET BUCU
mină.
Din activitatea de cercetare © raşu! de ia m arginea. cvartale. Pe bulevardele încă fără la lecţia de geografie, aflînd că aici. afla, de asemenea, chioşcuri de vin-
ştiinţifică şi tehnică nume se încrucişează autocamioane în minunatul orăşel în care ci toii zare a unor articole de plajă, răco
Capitalei cu mobilă şi basculante cu beton, locuiesc, a fost cîndva doar un în ritoare, bufete.
tins maidan, va hotărî — cu inima
5 /peclaliştii de Ia Institutul cen n întreprinderea de industrie La marginea Bucureşliului, în Bal sară aplicarea celor mai productive gospodine ce pleacă la piaţă şi zidari Şi anul acesta la fiecare ştrand
tral de cercetări agricole fac locală „Victoria“ — Snagov a ta Albă, pe un uriaş cîmp, aflat in tehnologii constructive: cofraje gli ce vin la lucru. Cineva poartă in sa de copil — să devină şi ca con principal vor funcţiona puncte medi
preajma stadionului „23 August sante, zidării portante, planşee din bra(e un prunc. E o fetită, o chea structor, constructor al vremurilor cale deservite de personal de spe
diferite experienţe pentru comba fost creat şi se aplică un nou pro presărat odinioară cu cocioabe, carie fişii prefabricate, placarea exterioa mă Stela; primul locuitor născut în noi. cialitate bine pregătit.
terea pe cale biologică a unor dău cedeu pentru obţinerea sidefului re de nisip şi cărămidarii părăsite, relor cu cărămidă aparentă etc. A- noul cartier. O văd peste ani, îmbu
nători ai culturilor agricole. In artificial, care conferă obiectelor se află cel mai mare şantier al Ca ccslca, ca şi calificarea şi experien jorată de emoţie, păşind pragul şco GH. BRĂTESCU Transportul la ştranduri se va face
pitalei. ţa constructorilor, au permis ca rit lii ce se construieşte azi. Şi, poale redactor Agerpres cu mijloace sporite puse la dispozi
mul mediu de predare „la cheie“ să ţia publicului, în special în zilele de
laboratoare ei lucrează la înmul un aspect foarte apropiat de cali După Ferentari, Grivila, Floreas crească in prezent la aproape 10 B u cu reştiu l în p ra g u l verii vîrf, de către I.T.B. In plus, la aces
ţirea unui parazit prădător (Peri- tăţile produselor naturale (ape, en, 'Lei şi Drumul Taberei, Balta apartamente zilnic. Evident, cu o tea se vor adăuga numeroase vapora
lus bioculatus) folosit pentru com jocuri de lumini şi înfiorări lu Albă re transformă într-o aşezare asemenea viteză de construcţii, ex şe care traversează lacurile în dife
baterea gîndacului din Colorado. cioase). Spre deosebire de proce masivă de locuinţe moderne. Aici presia „a răsărit peste noapte“ capă Timpul frumos din ultima vreme masive de flori, arbori şi arbuşti, au rite puncte. Ştrandul lei, fiind, mult
Aceşti paraziţi vor fi xăspîndiţi pe deele cunoscute, în care sînt uti va fi cel mai mare şi mai elegant tă aici valori concrete. Din luna fe a fost un motiv în plus pentru zeci apărut bănci noi, peste lot s-au fă apreciat în special de cei mici. va fi
terenuri experimentale în ahturi lizate foiţe de cochilii sideîoase, ansamblu de locuit al Capitalei. bruarie pînă acum s-au înălfat cinci de mii de bucureşteni să se îndrepte cut renovările de rigoare. deservit ca de obicei de trcnuleful
le de cartofi atacate de gîndacut carbonatul de calciu, tiosulfatul Două cifre sini elocvente: suprafaţa blocuri cu 9 etaje, care domină latu zilnic, în orele libere — dar mai pionierilor, care [ace legătură între
din Colorado. Inmulţindu-se foarte de bariu, oxiclorura de bismut, ge totală — 1.000 ha, populaţia mi ra dinspre Bd. Muncii, avînd ca ales duminica — spre marile parcuri Vor apare şi noutăţi. La sugestia capătul liniei 17 şi ştrand. De acum.
repede şi lirănindu-se cu larvele latina, cazeina etc, noua tehnolo nimă — egală cu aceea a unui oraş perspectivă frumosul parc de cultu şi păduri din împrejurimi. Printre amatorilor de plaje, la Snagov s-au trcnuleful a şi început să circide.
acestuia paraziţii distrug periculosul gie foloseşte o masă vîscoasă, plas ca Sibiul. Am văzut planul viitorului ră şi sport „23 August“, 4 clădiri frumuseţile naturale ale Capitalei sînt mărit vestiarele cu încă 1.000 de plimbînd pe malul lacului pe micii
„oraş“: piele şi magistrale largi, asemănătoare sînt gala pe un bule locuri. In felul acesta, capacitatea solicitatori.
gîndac. Experienţele au dovedit tică şi filantă de consistenţa mierii, străjuite de blocuri cu 9, 15 şi ÎS vard nou, perpendicular acestei arte mult apreciate şi numeroasele lacuri, ştrandurilor publice ale oraşului, in
că un singur parazit consumă 12— elaborată după o reţetă specială. etaje; grădini şi parcuri vaste, in re. Altele, plasate spre interiorul an care înconjoară oraşul ca o salbă, afară de cele departamentale sau ale O frumoasă surpriză o oferă în
15 larve mari şi peste 600 larve Această masă vîscoasă, rod al coajuriud cu briul lor multicolor o samblului, între care un masiv bloc oferind amatorilor de plajă şi înot acest sezon Pădurea Băneasa. Ea
mici. unor îndelungate experimentări, salbă de lacuri: centra comerciale, în curbă cu 10 etaje, lotalizînd aproa sportivilor, se ridică la 56.000 de poate fi socotită punctul turistic
şcoli, cinematografe. pe 300 de apartamente, sînt înlr-un satisfacţii suplimentare de repaus. locuri. Debarcaderul de la ştrandul nr. 1 al bucureşlenilor. Spre acest
Se experimentează de asemenea conţine celuloid incolor, înlr-un stadiu avansat. Paralel se execută Ştrandurile de pe malurile lacurilor Floreasca II, ca şi altele, s-a mărit loc atrăgător, unde se află Grădina
Multe dintre construcţiile prevăzu clădirile unor şcoli şi magazine, a Floreasca, Bănoasa, Tei sau Mogo- Aci vor sta la dispoziţia cetăţenilor
combaterea viermelui merelor ai amestec de acetonă, alcool butilic te urmează a fi terminate în prima unui cinematog, nf cu ecran lat. şoaia cunosc în zilele călduroase o Zoologică cu sule de exemplare din
etapă ce coincide cu finele acestui mare afluenţă de vizitatori. Eveni 10 de bărci dintre care o bună par fauna exotică şi indigenă, restauran
ajutorul viespei Trichogramma. şi acetat de butii. In această solu an. Ele se încadrează în două din Este interesant de observat aspec mentul deschiderii lor nu se va lă te sînt noi. Un fapt interesant este te moderne bine amenajate. în mul
noile cartiere ale ansamblului, denu tul acestui orăşel care creşte vă- sa mult aşteptat. Un scurt popas prin te zile vehiculele întreprinderii de
Viespelc sînt răspîndite în livezile ţie se încorporează în timpul fa mite acum convenţional Balta Albă zînd cu ochii. Legănatul uniform al ştranduri, înainte de deschidere, ne acela că in ştranduri, spre deosebi
centru şi Balta Albă est. Planul macaralelor turn, clămpănitul caden prilejuieşte constatarea că in acest re de anul trecut, cetăţenii pot închi transporturi Bucureşti au purtai spre
inféstalo cu viermi. Depunîndu-şi bricării, guanină cristalizată. Masa prevede aici, pentru început, darea ţai al excavatoarelor de pe şantie scop s-au făcut serioase pregătiri. ria umbrele, papuci din material acest loc de agrement peste 75.000
în funcţiune a 28 de blocuri, cele rul ce se întinde cît cuprinde zarea, Sînt multe amănunte care vorbesc de cetăţeni. Şi aci au fost făcute nu
ouăle în cele ale fluturelui vierme vîscoasă, reprezentînd stratul de mai multe avînd 9-11 etaje, cu un salută parcă, cu braţele lor de otel despre grija pentru asigurarea unor plastic, şezlonguri, aparate de radio meroase pregătiri pentru a crea con
total de aproape 3.000 apartamente. locuitorii ce vin să populeze blocuri, condiţii cît mai plăcute pentru ce diţii bune de recreerc şi odihnă oa
lui, larva viespei consumă întreg sidef, se aplică succesiv pe obiec Acest volum ’de lucru a făcut nece- tăţeni. Pretutindeni, pe plajă, strălu cu transistori etc. Toate aceste obiec menilor muncii din Capitală.
conţinutul oului, distrugîndu-I. La te cu ajutorul unor scule speciale, ceşte nisipul proaspăt schimbat, în te vor fi obţinute la unităţile Coo
prin înmuiere sau pulverizare. toate ştrandurile s-au făcut plantări M. BUMBAC
combaterea viermelui de pe un perativei Deservirea, care şi-a insta redactor Agerpres
hectar de livadă se folosesc circa După fixarea soluţiei, înainte ca lat pe plajă chioşcuri. Asemenea
20.000 de viespi.
aceasta să fi căpătat consistenţa chioşcuri atrăgătoare sînt şi cele pen
Specialiştii institutului experi tru ziare şi figări. In ştranduri se vor
mentează şi combaterea omizilor pastel, datorilă evaporării solven
defoliatoare cu ajutorul unui pre ţilor se obţin diverse efecte optice
parat baderian.
prin brăzdarea stratului de peli
culă sidefoasă cu diverse instru
mente. (Agerpres)
r» ¦ « \ . . a . a / a x » m a » jir x n t a / ' / -