Page 31 - 1963-06

Nr. 2628
MF O R M A Ţ I I © E P A R T I ©
CUGIR
în vederea realizării cu einste a
sarcinilor ce izvorăsc din documentele gice şi mai ales perseverenţa cu care cadrul schimbului de experienţă care
celui de-al III-lea Congres al P.M.R., s-au făcut cercetările, au făcut ca să a avut loc în 10 organizaţii de bază
biroul organizaţiei de bază din sec­
ţia turnătorie de la Uzinele metalur­
gice Cugir a iniţiat încă de la
Începutul acestui an o serie de ac­
ţiuni care să contribuie la îmbună­
tăţirea activităţii economice. In acest exploatare. Cu multă îndrăzneală s-au
scop s-au organizat schimburi de ex­
perienţă, conferinţe etc. Toate aces­
tea au făcut ca numărul propuneri­
lor petru îmbunătăţirea procesului
tehnologic, promovarea tehnicii noi,
creşterea productivităţii muncii, să
crească în mod simţitor.
Pentru mărirea productivităţii mun­
cii de exemplu, comunistul Constan­
tin Rărbulescu, a confecţionat o cu­
tie de miez pentru reperul 29, care
a contribuit la sporirea producţiei.
De asemenea, în vederea reducerii
spaţiului de formare, comuniştii O-
prică Cristea, Nicolae Roman, Tra- tă productivitate. In analizele făcute diţii mai bune de locuit pentru con-
ian Noja au propus ca formele de
la piciorul maşinii de cusut să fie
aşezate etajate in vederea turnărilor,
metodă folosită acum cu succes. O
altă iniţiativă valoroasă a fost aceea
a tov. Wilmoş Roşea, din activul fă­
ră de partid, care a propus înlocuirea
sablajului la piesele mecanice pină
la 5 kg., curăţarea lor făcîndu-se prin înmagazinare. Referatul prezentat in
tamburare, metodă care a avut efica­
citate.
Organizaţia de partid a sprijinit şi
pe tov. Ioan Dreghici, tînăr absolvent
al şcolii de maiştri în extinderea şi
stabilirea reperelor ce se pot turna
în forme întărite cu bioxid de car­
bon. Avantajele acestei turnări sînt
binecunoscute prin posibilităţile mai
bune de lucru ce se oferă turnători­
lor şi prin calitatea pieselor ce se
obţin. Semnificativă este preocuparea
ce a avut-o biroul organizaţiei de ba­
ză în sprijinirea unul colectiv în
frunte cu tov. ing. Liviu Vlasea care
a iniţiat şi propus turnarea repere­
lor mici de la maşina de cusut în
ciorchine, una din cele mai eficace
metode de muncă, care oferă avan­
taje ca: productivitate mare, spaţiu
de formare mic, reducerea consumu­
lui de nisip, economii de fontă şl la
manoperă.
Pătrunşi de importanta introducerii
a tot ce este nou în tehnică, în spri­
jinirea iniţiativei oamenilor muncii,
biroul organizaţiei de bază va spori
şi mai mult eforturile pentru desco­
perirea rezervelor interne, acordînd şi ţie.
mai mult sprijin maselor de munci­
tori.
NICOI.AE RUTCOVSCHI
secretarul organizaţiei de bază
secţia turnătorie U. M. Cugir
GHELAR
Comitetul de partid de la E. M.
Ghelar precum şi organizaţiile de ba­
ză au avut o preocupare permanen­
tă în vedere) găsirii de noi cornuţi
de minereu, precum şi a unei pregă­
tiri care să asigure o creştere con­
tinuă a producţiei. Determinarea a
noi corpuri de minereu a făcut ca să
Învăţămînful poliţie U. T. Nî.
Sfydiis temeinic, zi de zi
Anul de învăţămînt politic
U.T.M. se apropie de sfîrşit. A
fost un an de studiu temeinic în
care noi, cursanţii, am manifestat
mult interes în însuşirea lecţii­
lor predate. împreună cu alţi 23
de cursanţi de la depoul de loco­
motive din Simeria, frecventez
cursurile la forma dc învăţămînt
politic U.T.M. „Trăsăturile mora­
lei socialiste a tinerei generaţii“.
Pină în prezent ne-au fost pre­
date 7 lecţii, urmînd ca urmă­
toarele două lecţii să le studiem
în curînd. Propagandistul Ilie
Cibian a reuşit să ne predea lec­
ţii cu un bogat conţinut de idei,
legate de viaţa şi activitatea noas­
tră. Lecţiile au fost deosebit de
interesante şi educative. Pentru
noi cursanţii, lecţiile „Ce este
morala", „Morala comunistă cea
mai dreaptă şi mai nobilă mora­ dc bază ale tînărului construc­
lă“, „Munca — chestiune de glo­ tor al socialismului", fiind o lec­
rie şi eroism', „Colectivismul —
principiu fundamental al moralei
comuniste", „Prietenie, tovărăşie,
dragoste", au constituit un ajutor
preţios pentru îmbogăţirea cu­
noştinţelor şi educarea comunis­
tă a noastră. Am să dau un
exemplu. Lăcătuşul Ioan Bogdan
era cunoscut la noi în depou ca
un tînăr indisciplinat, care nu
respecta pe cei vîrstnici. La pri­
mele lecţii — cînd se dădeau
exemple concrete, era întotdeau­
na amintit de propagandist ca
exemplu negativ. Faptul acesta
şi mai ales exemplele bune cu­
prinse în lecţiile predate, l-au de­
terminat şi pe tînărul Ioan Bog­
dan să-şi schimbe atitudinea faţă
de muncă şi de tovarăşii săi. In
prezent, este unul dintre cei mai
buni tineri din depou, ia parte
activă la viaţa de organizaţie şi
la acţiunile obşteşti.
Tăierea, încărcarea şi transpor­
tul minereului şi sterilului la
E.M. Ghelar sînt mecanizate
aproape sută la sută.
De curînd perforatoarele obiş­
nuite au fost înlocuite în unele
locuri de muncă cu maşina de
perforat BU—1, care are un ran­
dament mult mai mare. In numai
2 ore s-au perforat 15 găuri cu o
lungime de 2,10 m.l., rezultînd un
volum de puşcare de 16,5 m.c.
minereu.
In ce priveşte încărcarea me­
canică a minereului numai anul
acesta exploatarea a fost înzes­
trată cu 3 maşini noi de încărcat.
Fiind mînuite cu pricepere şi în-
fie asigurată o rezervă fn continuă Deva al P.M.R. Cu acest prilej s-a
creştere.
Orientarea bună a lucrărilor geolo­ ţă. Pe baza constatărilor făcute In
fie găsite, controlate şi puse în ex­
ploatare aceste corpuri.
Creşterea producţiei continuă de
minereu de fier a fost asigurată şi
datorită aplicării a noi metode de
studiat şi aplicat de către un eolec-
tiv de ingineri şi tehnicieni meto­
dele deexploalare cu surpare în sub-
etaje, metoda de exploatare cu înma-
gazinare şi metoda de exploatare cu
subetaje combinat cu înraagazinare.
Introducerea tehnicii noi, extinde­
rea metodelor înaintate au fost sus­
ţinute şi promovate de către orga­
nizaţia noastră de partid. Astfel or­
ganizaţiile de bază de la orizontul
VI, orizonturi'e II, III şl I au anali­ zarea şi extinderea metodelor înain­
zat şi pus In discuţia membrilor de
partid, aplicarea unor metode de Înal­
au fost remarcate în mod deosebit
avantajele aplicării unor asemenea
metode.
In cadrul orizontului VI spre exem­
plu, în cursul acestui an a fost pusă
în discuţie eficacitatea metodei de
puşcare în subetaje combinate cu
faţa adunării generale a organizaţiei
de bază a arătat că productivitatea
muncii pe abataj a ajuns să crească
între 9-12 tone faţă de 2,5 tone ctt
se obţinea folosind metoda de ex­
ploatare cu rambleere în fîşii orizon­
tale. Eficacitatea noilor metode de
exploatare privind creşterea produc­
ţiei de minereu de fier pe orizontul
VI este ilustrată de faptul că în anul
1962 s-a dat cu peste 75 la sută mi­
nereu mai mult.
Ritmuri mari de creştere a produc­
ţiei de minereu de fier s-au observat
şi la unele echipe. Echipa 152 de la
orizontul VI, care a lucrat după aceas­ reclamaţie sau scrisoare de ne­
tă metodă de exploatare, a dat o tre­
ime din producţia întregului orizont.
Metoda de exploatare în subetaje a
fost preluată şi de alte echipe.
Preocupat să contribuie la extin­
derea metodelor înaintate de muncă,
Comitetul de partid de la E. M. Ghe­
lar va da şl pe viilor lot sprijinul
organizaţiilor de bază in stimularea şi una indicele planificat.
popularizarea iniţiativelor valoroase,
se va ocupa cu grijă de rezultatele
practice ce se vor obţine în produc­
IOAN JIANU
secretarul comitetului de partid
E. M. Ghelar
PcVA
Zilele trecute a avut loc instrui­
rea secretarilor organizaţiilor de ba­
ză din cadrul oraşului regional Deva.
Instruirea a fost făcută de către mem­
brii biroului Comitetului orăşeneso
Intrucît pînă la convorbirea
recapitulativă mai trebuie să ni
se predea două lecţii, propagan­
distul ne-a propus ca de pe acum
să începem să repetăm unele lec­
ţii mai puţin înţelese, să studiem
bibliografia indicată în cursul
anului de învăţămînt. De pildă,
primele două lecţii: „Ce este mo­
rala" şi „Morala comunistă cea
mai dreaptă şi mai nobilă mo­
rală", le-am studiat împreună cu
Vasile Irimie, Ştefan Furdui,
loan Drăghici şi Nicolae Haler-
ga. Am discutat fiecare proble­
mă în parte, ne-am pus unii la
alţii întrebări, reuşind astfel să
ne însuşim bine fiecare lecţie. La
lecţia a treia „Patriotismul socia­
list şi internaţionalismul prole­
tar, devotamentul nemărginit faţă
de cauza partidului — trăsături
ţie mai grea, am cerut unele lă­
muriri de la propagandist.
Paralel cu repetarea lecţiilor,
acolo unde conspectul după bi­
bliografie nu-i complet, am pri­
mit îndrumarea de a-1 face din
nou. S-a prevăzut de asemenea,
ca după parcurgerea întregului
program de studiu să ni se acor­
de consultaţii colective şi indi­
viduale atît de către propagan­
dist cît şi de către activişti de
partid.
Studiul temeinic de zi cu zi în
perioada de pregătire ne va aju­
ta să adîncim cunoştinţele acu­
mulate în timpul anului de în­
văţămînt iar la convorbirea reca­
pitulativă să ne prezentăm te­
meinic pregătiţi.
IOAN MIHĂILA
cursar’ la cercul „Trăsăturile
moralei socialiste a tinerei generaţii“
Depoul de locomotlve-Simeria
íe lis íle á
demînare de tov. Remus Ioan,
Miron Dodu, Ioan Alexandru şi
alţii, s-a obţinut cu ele o viteză de
avansare de peste 60 m.l. pe lună
şi lucrare.
Transportul se face cu ajutorul
locomotivelor electrice cu acu­
mulatori. Pentru încărcarea acu­
mulatorilor la aceste locomotive
a fost reamenajată la orizontul
II o staţie de încărcare.
Continuînd şi pe viitor intro­
ducerea tehnicii avansate în mi­
nă, vom asigura o productivitate
ridicată şi un preţ de cost scă­
zut al producţiei.
Ing. A. POPA
É.M. Ghelar
organizat şi un schimb de experien­
s-au purtat apoi discuţii.
GLIGOR ANDONE
corespondent
SEBEŞ
Biroul organizaţiei de bază de la
I.M.T.F, Sebeş a analizat într-una din
şedinţele sale felul in care se ocupă
comitetul sindicatului de organizarea
şi desfăşurarea întrecerii soefa.lste şi
Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
şl de viaţă ale muneitorllor.
Biroul a făcut unele recomandări
comitetului sindicatului de a se preo­
cupa mai mult de organizarea consfă­
tuirilor de producţie şl in mod deo­
sebit de eficacitatea lor, de populari­
tate de muncă, asigurarea unor con­
dueătorii auto etc.
ALEXANDRU CRIŞAN
corespondent
îmbunătăţirea calităţii produselor
în atenţia comitetului de partid
Realizarea unor ciorapi şi tri­
cotaje într-o gamă variată de sor­
timente, cu aspect plăcut şi la
un nivel calitativ superior, este
o cerinţă mereu actuală pusă de
partid în faţa colectivelor de
muncitori din întreprinderile de
industrie uşoară.
Colectivul fabricii „Sebeşul"
din Sebeş obţine zi de zi noi şi
importante succese în îmbunătă­
ţirea calităţii produselor. Datori­
tă acestui fapt pe adresa fabricii
nu s-a primit anul acesta nici o
mulţumire din partea beneficia­
rilor. Acest amănunt este com­
pletat de cîteva cifre edificatoa­
re. Planul de producţie a fost
realizat ritmic şi pe sortimente
în fiecare lună, iar produsele de
calitatea I-a au depăşit întotdea­
De exemplu, în trimestrul I
la sortimentul ciorapi de bum­
bac pentru bărbaţi s-a realizat
91,67 la sută calitatea I-a, faţă de
91,50 la sută plan. La grupa tri­
imiiiiiimins iiu iiim iiu iiitiiitm iim iim m m uimii
Mlrcea Octavian — Orăştie:
Poezia trimisă redacţiei, inti­
tulată „Cînt al primăverilor de
azi", nu a putut fi publicată.
Ideea de la care porniţi — noua
semnificaţie a trilului ciocîrliei
ce urcă primăvara din cîmpii
spre seninul bolţii — este a
bandonată brusc după primele
strofe, ca să fie reluată abia
mai tîrziu, fără legătura nece­
sară. Aveţi apoi unele scăpări
de ritm, alternaţi supărător pe
parcursul celor 8 strofe iambul
cu troheul. Remarcăm însă că
aţi realizat şi versuri frumoase,
în special în strofele I şi II ceea
ce ne face să credem că prin
mai multă muncă pe fiecare
vers, veţi izbuti să publicaţi. Vă
sfătuim să apelaţi mai mult la
sprijinul cercului literar din lo­
calitate.
Valeriu Toma — Ilia : Mate­
rialul pe care l-aţi trimis de cu­
rînd redacţiei nu poate fi pu­
blicat. Cele relatate dc dvs. con­
travin indicaţiilor date de Mi­
nisterul Invăţămîntului ca în a-
ceastă perioadă de sfîrşit de an,
pionierii şi şcolarii să nu fie an­
trenaţi în alte munci ci să fie
îndrumaţi spre un studiu atent,
perseverent, în scopul promovă­
rii cu succes a anului şcolar.
Vă rugăm să ne scrieţi des­
fPeimf nou fie (Valea 'Umtuialui
Depresiunea rUn Carpa[ii răsări-
teni, care leagă Moldova de Ardeal,
este — poate — una dintre cele mai
pitoreşti. Coline acoperite de o ve­
getaţie bogată, străjuite în zare dc
crestele scmcle ele munţilor, coboa­
ră domol in lunca largă, primitoa­
re, spre a insofi Troluşul — rial cu
ape repezi — al cărui nume a fost
împrumutat întregului ţinut. Strecu-
rindu-se printre păduri, şoseaua îşi
caută cale urmărind, cu panglica ei
albă de beton, rîul şi linia !erată,
peste viaducte şi poduri. Dar acolo,
în inima văii, la Borzeşli, peisajul
se schimbă brusc. Cil vezi cu ochii,
pe kilometri lăţime şi alţi mulţi în
adîncime, se înaltă spre azur altjcl
de munţi — din cărămidă, beton şi
metal — clădirile imense ale uzine­
lor, retorte, turnuri, sfere, coloane
de otel şi aluminiu; trec în toate
direcţiile căi !erate, şosele, conducte
aeriene...
Omul zilelor noastre şi-a pus şi
în acest finut pecetea lui transfor­
matoare, ridicind aici un mare com­
plex chimic şi petrochimic. O rafină­
rie de petrol, una dintre cele mai mari
şi mai moderne, primeşte energie
electrică şi abur de la o puternică
termocentrală, căreia îi furnizează în
schimb combustibili. Un combinat de
cauciuc sintetic şi produse petrochi­
mice primeşte materia primă de la
rafinărie, precum şi de la vecinul coti aici înaintat în vîrslă. Inginerul lor şi fabricilor sale şi au crescut o mulţumeşte. 'Are planurile sale, un
său, combinatul chimic, care prelu- şef are 34 de ani !, Dar, de fapt, dată cu clădirile.
M u l Socialism ului
cotaje de bumbac pentru copii
şi adulţi muncitorii s-au angajat
să îmbunătăţească calitatea cu
0,5 la sută, faţă de plan şi au
realizat cu 0,6 la sută mai mult
decît era planificat.
Cu toate că la fabricarea cio­
rapilor de relon trebuie respectat
un complex de reguli, calitatea
lor nu a fost neglijată de Ioc.
Faţă de 52 la sută ciorapi de ca­
litatea I-a, s-a realizat 52,52 la
sută.
Ce măsuri au condus la obţi­
nerea acestor succese?
înainte de toate atenţia comi­
tetului de partid a fost îndrepta­
tă asupra calităţii materiei pri­
me şi auxiliare intrate în fabri­
caţie, asupra stării utilajului, în
direcţia calificării muncitorilor
şi ridicării pregătirii lor profe­
sionale, precum şi asupra însuşi­
rii şi respectării cu stricteţe a
procesului tehnologic de fabrica­
ţie. Astfel, recepţionerii au fost
instruiţi periodic asupra calităţii
ce trebuie să o întrunească ma-
pre activitatea pe care o desfă­
şoară elevii la învăţătură, des­
pre rezultatele pe care le obţin
în activitatea şcolară depusă
pentru încheierea cu succes a
anului de învăţămînt.
Danciu C. Victoria — Haţeg :
Poeziile intitulate „Foaie verde,
iasomie" şi „Tractoriştii", pe ca­
re le-aţi trimis recent redac­
ţiei, nu întrunesc calităţile
necesare pentru a putea fi pu­
blicate. Ele conţin multe plati­
tudini, imagini prozaice, chiar
versuri fără legătură logică:
Şi Bcrthelotul măi, bădie,/ A
pornit pe un nou drum/G.A.C. e
cel bun/.
Ilea Victor — Sebeş : Mu aţi
reuşit să realizaţi pe deplin, din
punct de vedere artistic, ideea
poeziei „Mama" fapt pentru ca­
re aceasta nu a putut fi publi­
cată. Versurile avîntate, drama­
tice, sînt urmate de cele mai
multe ori de versuri şterse, cu
expresii lozincarde, bombastice,
ccca ce face ca valoarea ideii
tratate să fie diminuată.
Vă sfătuim să lucraţi mai a-
tent pe fiecare vers, să vegheaţi
la unitatea de expresie a fiecărei
strofe, să alegeţi cele mai adec­
vate imagini pentru realizarea
ideilor.
erează saica, iar amîndouă îşi iau
forţa electrică de la termocentrală.
In aceste uzine se nasc multe to­
ne dc produse : benzine cu cifră oc­
tanică ridicată, uleiuri superioare,
sodă caustică, acid clorliidric, clor,
hidrogen, clorttră de aluminiu, clo-
rură dc metilen, formol, acetonă, fe­
nol. substanţe anlicorosive, insecti­
cide, alcooli graşi etc. care se folo­
sesc ca materii prime sau auxiliare
in industria maselor plastice, a co­
loranţilor, a cauciucului sintetic sau
farmaceutică, în agricultură şi în alta
felurite sectoare. Numai in principa­
la unitate din acest complex — com­
binatul chimic — se fabrică anual,
între altele, 95.000 tone de sodă caus­
tică, 15.000 tone insecticide şi 83.000
tone de dor, folosind ca materie
primă de bază sarea.
Chimia la braţ cu tinereţea
Clădirile combinatului, coloritul lor
viu — liniştea din jur, verdeaţa,
finlinile arteziene, aleile asfaltate,
strălucitor de curate, emană o at­
mosferă de prospeţime şi emoţio­
nează. Totul aici e tînăr. Şi oamenii.
Nu mă sficsc s-o spun, deşi mi sa
pare că fiecare reporter care a scris
despre Borzeşli s-a oprit asupra aces­
tui fapt caracteristic, care frapează.
Vîrsta medie a colectivului este de
27 de ani ! La 28 de ani le poţi so­
teria primă intrată în fabrică. In
felul acesta exigenţa lor a sporit
mai mult, fapt ce s-a văzut în
refuzul unor mărfuri de calitate
necorespunzătoare. In ce prive­
şte calificarea cadrelor, anul a-
cesta au terminat şcoala de cali­
ficare peste 40 de muncitoare
din fabrică.
La îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor o contribuţie de seamă
a avut-o extinderea valoroasei
iniţiative „Să dăm produse numai
de calitatea I-a". Primită cu viu
interes, această iniţiativă a mo­
bilizat şi însufleţit pe muncitori,
care au făcut din calitate crite­
riul principal al întrecerii socia­
liste. Intre cci care au dat viaţă
acestei cerinţe sînt Aurelia Mo­
rar, Raveca Macovei, Florica Pe-
trescu, Niculae Moga, Ioan Tu-
reanu şi mulţi alţii.
De un real folos în munca noas­
tră sînt propunerile făcute de
muncitori în consfătuirile de pro­
ducţie şi aplicarea măsurilor sta­
bilite la începutul anului în pla­
nul M.T.O. De remarcat că toate
măsurile preconizate a se aplica
în primul semestru al acestui an
au fost deja înfăptuite.
Una din aceste măsuri prevede
ca fiecare muncitoare să lucre­
ze la un singur articol. Aceasta
a dus la îndemînare şi la per­
fecţionarea executării produselor
intr-un timp mai scurt şi de ca­
litate mai bună. In secţia lenje­
rie s-a făcut o nouă reorganizare
a producţiei, amplasîndu-se maşi­
nile succesiv pe faze de lucru.
Pentru îmbunătăţirea calităţii fi­
relor de bumbac mercerizat vop­
sit a fost confecţionat un suport
cu braţe cu ajutorul căruia se
uniformizează întinderea firelor
în sculuri.
Toate aceste măsuri şi altele,
au fost repartizate pe secţii şi
servicii, cu termene fixe şi res­
ponsabilităţi precise, iar înfăp­
tuirea lor este urmărită în per­
manenţă de către comitetul de
partid.
Am arătat mai multe fapte po­
zitive pentru că acestea caracteri­
zează activitatea colectivului nos­
tru. Asta nu înseamnă că noi am
făcut totul pentru ridicarea ca­
lităţii produselor. Sîntern încă
deficitari în crearea unor mo­
dele originale, care să satisfacă
gusturile şî exigenţele actuale ale
cumpărătorilor. Nici îmbinarea
culorilor nu este întotdeauna a-
decvată. Iată cîteva direcţii în
care comitetul de partid va de­
pune strădanii şi mai susţinute
în viitor.
ELENA ALBU
secretara comitetului de partid
de la fabrica „Sebeşul“ din Sebeş
în acest, combinai tinereţea se obiş­
nuieşte a se măsura nu atît după nu­
mărul anilor, ci mai ales după elan
şi entuziasm, după pasiunea fată dc
muncă, după sbrinleneala gînduriloi
şi înaltul zbor al visurilor spre viitor. deci trei profesiuni. Una căpătată
Gabriela Chclaru are 27 de ani.
— Este drept — nu sînt prea înal­
tă, glumeşte ea, dar mă ocup cu
înaltă tensiune !
Este inginer, conduce una din prin-
Reportajul zilei
cipalele instalaţii ale combinatului —
stafia de redresori; a făcut studii
universitare merituoase; este inova­
tor, inventator şi... soprană în cor.
Pasiuni: tainele electricităţii, muzi­
ca şi dansul.
Dragostea fa(ă de combinat, dc
instalaţiile la care lucrează, dorinţa
arzătoare de a contribui oricînd, cu
toată capacitatea, la bunul mers al
producţiei îi caracterizează pe cei
mai mulţi. Şi aceste trăsături au ră­
dăcini adinei, în însăşi temelia con­
strucţiilor, în niturile conductelor şi
in angrenajele motoarelor. Mulţi
dintre actualii muncitori, ingineri,
operatori chimişti, maiştri şi tehni­
cieni au participat la construirea
combinatului, la montarea agregate­
Printre numeroasele for­
maţii ce funcţionează în
cadrul clubului sindicatelor
din oraşul Deva, se numă­
ră şi orchestra de mando­
line, una din formaţiile cu
activitate îndelungată. In
cadrul diferitelor con­
cursuri de amatori, ea a
obţinut, atît pe plan regio­
nal, cît şi pe plan republi­
can, locuri fruntaşe.
In clişeu : Componenţii
orchestrei de mandoline la
repetiţie.
Căutător
S-a angajat ca maistru la trans­
port prin 1956. Preparaţia Petri-
la, în care oamenii munceau cu
hărnicie ca intr-un furnicar, i-a
lăsat impresii adinei. II atrăgea
munca oamenilor, s-a simţit legat
de ci din primele zile şi nu voia
să se facă de ruşine. „Graficul
de încărcare a vagoanelor e lege
— i-a spus în prima zi secretarul
organizaţiei dc partid — şi dacă
nu se îndeplineşte, plătim loca­
ţie... Aşa că vezi, fi gospodar
bun". Cuvintele spuse simplu, fi­
resc, dar cu răspundere, i s-au
întipărit bine în minte. Aici tre­
buie să fie expeditiv, să organi­
zeze munca în aşa fel ca să nu
se piardă nici un minut, să ştie
să-şi mobilizeze tovarăşii dc mun­
că. N-a fost uşor. La început
oamenii n-au prea avut încredere
în el, dar cînd l-au văzut inimos,
dînd ajutor acolo unde era mai
greu, l-au îndrăgit.
Intr-una din zile, Ioan Rădescu
a oprit un lucrător în faţa cablu­
rilor fără fine :
— Ce zici, baciule, merg bine
cablurile ?...
— Merg, i-a răspuns omul, eu
aşa le-am apucat...
Rădescu a rămas cu ochii pi­
roniţi ţintă undeva în gol. „Pot
merge la fel de bine şi cu trei
maşini, în loc de patru" — şi-a
zis el.
Au început zile de studiu şi
calcule. Şi el tot aşa „le-a apu­
cat", dar nu era mulţumit cu
asta. Pînă la urmă a reuşit. Cablu­
rile merg acum cu trei maşini.
Şi merg bine, numai că pe lingă
asta se realizează anual aproxi­
mativ 90.000 lei economii.
N-a trecut mult şi maistrul Ră­
descu a venit cu o nouă îmbună­
tăţire, astă dată la banda 0-10
special, care permite încărcarea
Fiecare are o dorinţa
Nicolae Isache a venit pe şantier
dc pe ogoare. Din salahor a deve­
nit lăcătuş, montor şi sudor. Are
atunci, la început, direct pe şantier
în toiul muncii, celelalte în şcoală,
după ce combinatul a fost clădit.
— El este, îl prezintă o fetişcană,
arălînd un flăcău zdravăn, cocoţat
pe o estacadă la zeci de metri înăl­
ţime.
— Combinatul îi viata mea, măr­
turiseşte tînărul, îmbră[işînd dintr-o
privire, pînă in zare, păienjenişul in­ mănăstiri. Aproape că nu-fi vine sa
stalaţiilor.
Nu se poate să nu-i înfelegi sin­
ceritatea. O dală a rămas să sude­
ze cinci ore în şir o conductă care
se defectase. Stătuse mai mult cu
capul în jos, la mulţi metri înălţime.
— Coboară, băiete, ajunge, lasă
pe altcineva, îl ruga maistrul...
Dar el se făcea că nu aude.
Instalaţia la care lucra, el o monta­
se. Şi n-a coborît pînă nu a isprăvit.
— Şi eu am fost ţăran, la coarne­
le plugului, îşi deapănă amintirile
electricianul Constantin Drăgan, apoi
m-am apucat să învăţ chiar aici, la
combinat. Aşa am deprins meseria
de electrician.
Dimineaţa muncea la stafia 'de re­
dresori, seara citea. Acum este mais­
tru. Insă diploma din buzunar nu-i
ţel către, care. tinde cu toată for(a : redactor — „Agerpres"
PAG. 3
Schimbul
cucele mai frumoase
realizări
In urmă cu o lună, co­
munistul Mihai Aioanei,
laminalor şef Ia trenuri­
le finisoare de la lamino­
rul de sîrmă al C.S.H., lu-
înd cuvîntul în consfătui­
rea de producţie a spus :
— Cu rezultatele obţinu­
te în luna aprilie nu ne
putem mulţumi. Planul
1-ain realizat, dar ne-am si­
tuat pe locul al treilea în
întrecerea socialistă. Lu­
na aceasta va trebui să ne
intensificăm efortul. Eu mă
angajez să muncesc mai
bine, să-mî ajut mai mult
tovarăşii de muncă, pentru
a reduce numărul avariilor
de Ia trenurile finisoare,
timpul de staţionare şi a
obţine cît mai multă sîrmă
de bună calitate.
După el au luat cuvîntul
mai mulţi laminatori, cup-
torari, electricieni şi lăcă­
tuşi din schimbul condus
de ing. Alex. Lupu. Toţi şi-
au luat angajamente.
...A trecut o lună. A fost
o lună rodnică. Schimbul
ing. Alexandru Lupu a în­
registrat în fiecare zi rea­
lizări frumoase. Pe luna
mal şi-a depăşit planul cu
9,4 la sută. A depăşit indi­
cele de utilizare şi a re­
dus rebutul cu peste 40 la
sută faţă de norma admisă.
GLI. TAMAŞ
corespondent
noului
liniilor II şi V în timp ce una din
linii este scoasă din funcţiune.
„Mare lucru să încarci un va­
gon", zic unii. Să-l încarci, nu-i
mare lucru, cărbunele curge şi
gata. Dar să-l încarci bine, uni­
form, fără eforturi fizice pentru
nivelare, asta parcă nu-i chiar atît
de simplu. De aceea Rădescu a
cerut a ju to r; de la lăcătuşul Eli-
sie Botan, dc la inginerul şef
Ghcorghe Mirică şi de la Ioan
Ioniţă, inginer la serviciul meca­
nic. Prezenta importanţă econo­
mică propunerea de a construi
un sistem automat pentru încăr­
care uniformă a vagoanelor; de
aceea a şi fost trecută în planul
tematic de inovaţii. Rezolvarea a
găsit-o Rădescu împreună cu Bo­
tan, dar i-au ajutat, ce-i drept, şi
cei doi ingineri. Acum banda
mobilă, cu cărucior, aşterne uni­
form cărbunele ce vine prin
jgheab, pe toată suprafaţa vago­
nului. E în curs de experimen­
tare şi rezultatele sînt cît se
poate de bune.
Cînd s-a făcut prima probă au
venit toţi ortacii să vadă cum
merge banda. A avut emoţie Ră­
descu. Cînd a văzut că merge
bine, i s-a umplut inima dc bucu­
rie şi lui şi ortacilor. Acum cei
10 oameni, care nivelau cărbune­
le pot fi folosiţi în altă muncă,
productivă. Unde mai pui că va­
gonul se încarcă într-un timp mai
scurt şi se realizează şi economii.
Peste 100.000 de lei anual.
— Faină treabă făcuşi, fecio-
rule. Să ştii că mă mîndresc cu
tine — îl bătu cineva pe umăr.
Cînd se întoarse îl văzu pe fostul
secretar de partid, cu părul albit
de ani, acum pensionar. Auzise
şi el de „căruţul" lui Rădescu şi
a venit să-l vadă cum merge...
CONSTANTIN BĂDUŢA
corespondent
i‘7
doreşte să devină inginer. Şi ce a $
făcut Drăgan au făcut şi alţii Toţi
\
au cile un proiect de viilor, toii nu­ )
tresc dorinţa de a merge intr-un fel
sau altul mereu înainte. $
¦ic *
Privesc panorama cetăţii chimiei *
romîneşli de sus, de pe deal, din i
t
apropierea legendarului stejar al lui *
Ştefan cel Mare, în care braţul vîn-
jos al domnitorului a înfipt odinioa­ <*
t
ră o săgeată, însemnînd locul unei )
i
crezi că acolo unde se întind sprc
zare fabrici şi tînărul oraş Oneşti, ?
unde se conturează clădirile uoiloi ţ
secţii ale combinatului dc cauciuc
sintetic şi ale fabricii de policlorură f
de vinii. — cu numai cîfva ani iu
urmă ţăranii mai cultivau porumbul
şi cartofii. Şi fără voie, pipăind cu
ochii mintii formele masive, concre­
te, îmi vin în minte rlndurile maes­
trului reportajului romînesc. Gen
Bogza :
...„Cinci secole mai tîrziu brutul
întregului popor a slobozit în valea
Troluşului o altfel de săgeată. Şi a
înăl(at, fală în fată cu biserica lui
Ştefan, una din ctitoriile noii sale
istorii... Noile uzine ale Moldovei
operă a întregului popor, sînt în ace­
laşi timp cetufi ale unităţii lui sufle­
teşti şi morale, dînd actualelor gene­
raţii de bărbaţi şi femei certitudinea
că ele făuresc istoria, că tara c una
şi aceeaşi şi că e toată a tuturor".
GII. BRĂTESCU