Page 33 - 1963-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONTŢI-VA !
Colectivul de muncă de la furnalul nr. 4 al C.S. Hunedoara duce o luptă susţinută pentru reducerea
consumului de cocs. La aceasta, o contribuţie de seamă aduce echipa de încărcători condusă de Vasile Burcitt.
care se îngrijeşte ac dozarea corectă a încărcăturii.
Cec ce
LA CREŞTEREAPROBUCTIYITÁXII MUNCII?
Mecanizarea epsratiyniSor grele
în exploatarea lemnului - 0 rezervi importanta
Directivele Congresului al III
lea al P.M.R. pun în faţa lu
crătorilor din economia forestie
ră sarcini deosebit de importan
te. Pe lingă valorificarea supe
rioară şi complexă a masei lem
noase, se prevede mecanizarea
în ritm susţinut a lucrăriloi
grele şi cu volum mare de mun
că. Pînă la sfîrşitul planului şe
senal lucrările de exploatare în
faza scos-apropiat şi fasonat vor
trebui să fie mecanizate în pro
porţie de 50-55 la sută iar cele
de încărcat în proporţie de 45 la
sută.
In scopul înfăptuirii acestor
sarcini, organizaţia de partid, îm­
preună cu conducerea tehnico-
administrativă şi comitetul sin­
dicatului de la I. F. Sebeş, s-au
străduit să mobilizeze întregul
colectiv la folosirea cu pricepe­
re a maşinilor şi utilajelor din
dotare.
Din experienţa anilor trecuţi
ne am convins cit de importan­
tă este întocmirea unei juste
planificări şi organizări a pro­
ducţiei pentru ridicarea gradu­
lui ei de mecanizare. De aceea
anul acesta s-a făcut o defalca-
re mai bună a cifrelor de plan
pe trimestre şi luni la nivelul
fiecărui sector, parchet, brigadă
şi secţie de fabricaţie, ceea ce
a creat posibilitatea întocmirii
unor grafice de folosire judici­
oasă a maşinilor, mecanismelor
şi celorlalte utilaje.
Prin repartizarea judicioasă a
utilajelor şi asigurarea bunei
lor funcţionări, noi am reuşit în
Perafry © bogată bază furajera
La G.A.S. din Călan, cea mai
mare parte din volumul producţiei
J globale se realizează din sectorul
zootehnic. In prezent gospodăria
are peste 460 bovine din care 228
vaci de lapte, aproape 2.750 ovine
şi 'peri6 1.400 porcine.
Obţinerea unor producţii ridicate
de lapte, carne, lină şi la un preţ
de cost scăzut, constituie o preocu­
pare de seamă a lucrătorilor aces­
tei unităţi. Iată de ce consiliul gos­
podăriei, avînd îndrumarea perma­
nentă a organizaţiei de partid a
luat o serie de măsuri pentru asi­
gurarea unei bogate baze furajere.
Pe timpul verii, tineretul bovin şi
ovinele sînt ‘ntretinute în tabere
de vară pe păşuni. Pentru vacile
cu lapte, rare sînt tinute în sta-
bulatie, s-a organizat producerea
conveerulni verde, care constă din
secară, orz, borceag şi porumb
masă verde. Hrănirea animalelor cu
secară a început după 20 aprilie, a
urmat apei orzul, iar în prezent se
recoltează şi se foloseşte in ra­
ţii borceagul de pe 19 ha.
Porumbul masă verde se asigură
prin cultivarea cu această plantă
a celor peste 50 ha eliberate după
recoltarea secai ei, orzului şi bor-
ceagului. Din această suprafaţă au
fost însămînţate pînă acum peste
20 ha ai porumb.
Ţinînd seama de necesitatea asi­
mare măsură să dăm viaţă in­
dicaţiilor partidului cu privire
la mecanizarea operaţiunilor gre­
le de muncă. Spre exemplifica­
re vom arăta că în primele 5
luni ale acestui an la faza dobo-
rît-secţionat cu fierăstraie „Druj-
ba" s-a realizat un grad de me­
canizare de circa 52 la sută. Ca
urmare a folosirii din plin a fie-
răstraielor, fasonarea manuală a
scăzut tot mai mult de la o lună
la alta, iar planul la fasonat me­
canic s-a realizat în proporţie de
102 la sută. La faza scos-apro­
piat cu funiculare s-a realizat
mecanic 85 la sută din totalul
masei lemnoase, iar la încărca­
rea mecanică cu automacarale
şi trolii, indicele de mecanizare
c mai mare cu 3 la sută faţă
dc prevederile Congresului.
Rău este însă că deşi gradul
dc mecanizare la operaţiunile
grele şi cu volum mare de mun­
că — prevăzut de Directivele
Congresului al IlI-lea al partidu­
lui — s-a realizat, producţia ob­
ţinută nu s-a ridicat la nivelul
înzestrării tehnice. Indicii de uti­
lizare a maşinilor şi utilajelor
n-au fost realizaţi mai ales dato­
rită faptului că n-a existat un
control sistematic asupra gos­
podăririi lor judicioase.
Complet necorespunzător au
fost utilizate şi celelalte utila­
je c a : tractoare forestiere, co-
jitoare mecanice, încărcătoare
mecanice şi altele. Toate aceste
lipsuri au făcut obiectul unei
gurării unor cantităti îndestulătoa­
re de nutreţuri suculente, se acordă
o atenţie sporită creşterii produc­
ţiei de furaje însilozate. In acest
scop s-au cultivat 75 ha cu porumb
siloz. Pentru obţinerea unor pro­
ducţii cit mai mari la hectar, s-a
stabilit ca pe întreaga suprafaţă să
se aplice cel puţin 3 praşile meca­
nice şi 3 manuale. In prezent la
această cultură se aplică cea de-a
P o s ib ilită ţi sînt dar...
Cea mai mare parte din venitu­
rile băneşti obţinute de către
G.A.C. din Silvaşul Superior, raio­
nul Haţeg, provin de pe urma va­
lorificării produselor realizate în
sectorul zootehnic. De aceea, co­
lectiviştii au sporit continuu efec­
tivul de animale proprietate ob­
ştească. In prezent gospodăria de­
ţine 226 capete taurine şi 400 ca­
pete ovine. După cum se ştie, rea­
lizarea unor producţii sporite de
lapte, carne şt lină este condiţio­
nată de asigurarea unei bune fu­
rajări a animalelor. Pe timpul ve­
rii, cea mai importantă sursă de
furaje o constituie păşunile natu­
rale. De aceea, ridicarea producţiei
pajiştilor şi folosirea lor raţională
'is***'.
temeinice analize în urma căre­
ia, la indicaţia organizaţiei de
partid, au fost stabilite mă­
suri concrete menite să ducă la
îmbunătăţirea activităţii noastre
de viitor.
O primă măsură luată a fost
pregătirea profesională a munci­
torilor de toate gradele. Astfel,
în prezent urmează cursurile de
calificare 35 de mecanici pentru
fierăstraie „Drujba", iar alţi 50
de muncitori se califică ca me­
canici de funicular, mecanici
pentru cojitoarele şi încărcătoa­
rele mecanice. Cunoscînd că una
din cauzele care a dus la nerea-
lizarea indicilor de utilizare a
utilajelor a fost lipsa de piese
de schimb, lubrifianţi şi carbu­
ranţi, motiv pentru care s-au în­
registrat multe staţionări, noi
am luat legătura cu bazele de
aprovizionare, iar în prezent se
lucrează la instalarea a trei re­
zervoare pentru combustibil în
punctele Zlatna, Tăuţi şi fabri­
ca de industrializare a lemnului
din localitate.
Colectivul I. F. Sebeş este ho-
tărît să nu precupeţească nici
un efort pentru folosirea cu pri­
cepere şi simţ de răspundere a
parcului de maşini şi utilaje din
dotare şi pe această bază gra­
dul de mecanizare să sporească
necontenit, iar munca forestie­
rilor să devină din ce în ce mai
uşoară.
VICTOR ASLĂU
directorul I. F. Sebeş
doua praşilă. In afară de porumb,
se însilozează şi alte furaje. Pînă
acum s-au însilozat aproape 100
tone de secară şi orz, acţiunea fiind
în curs de desfăşurare.
Pentru a asigura obţinerea unor
finuri de bună calitate s-au sta­
bilit din timp măsurile necesare a
fi luate în vederea recoltării şi
păstrării finului de borceag de pe
110 ha şi a finului natural de pe
trebuie să stea permanent in aten­
ţia conducerii gospodăriei.
Ce s-a făcui pînă acum în aceas­
tă privinţă ? In acest an, ca şi in
anii precedenţi s-au efectuat lu­
crări de curăţare doar pe o mică
suprafaţă din cele 320 hectare de
păşune pe care le are gospodăria
în folosinţă, ceea ce face ca pro­
ducţia de masă verde realizată de
pe păşune să se menţină încă la
un nivel scăzut.
In afară de aceasta, conducerea
gospodăriei nu se preocupă nici
de folosirea raţională a păşunii,
deşi se cunoaşte faptul că păşuna-
tul raţional constituie o metodă su
mare eficienţă în menţinerea şi îm­
bunătăţirea capacităţii de producţie
ă pajiştilor;
La Bucureşti
S-au deschis lucrările celui de-al 1V-Sea Congres
ai cooperaţiei de consum
Luni dimineaţa s-a deschis la Bu­ hai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, al uniunii raionale — Criş, Ianca
precum şi conducători ai Centrocoop Ojoc, preşedintele cooperativei do
cureşti cel de-al IV-Jea Congres al şi delegaţi din toate regiunile ţării. consum din comuna Iveşti, regiunea
Galaţi, Ion Buftea, preşedintele Uniu­
cooperaţiei de consum din Republi­ Congresul a ales apoi secretariatul nii regionale — Banat, Radu Călin,
şi comisiile de lucru. membru cooperator din comuna
ca Populară Romînă. In sala Palatu­ Ciorăşti, regiunea Ploieşti, Vasile
In unanimitate delegaţii au aprobat Moroşan, preşedintele cooperativei
lui R.P. Romîne, unde au loc lucră­ ordinea de zl pe care figurează: de consum din comuna Dorna Cîn-
Darea de seamă a Consiliului Uniu­ dreni, regiunea Suceava, luliana Mi-
rile, sînt prezenţi delegaţi şi invitaţi nii Centrale au privire la activitatea trică, şef contabil la cooperativa de
cooperaţiei de consum pe perioada consum din comuna Stoeneşti, re­
— colectivişti, lucrători din gospodă­ 1959—1962, Raportul Comisiei de re­ giunea Oltenia. Albert Vila, pre-
vizie, proiectul de statut modificat
riile agricole de stat şi staţiunile de ai Uniunii Centrale, uniunilor regio­ •dinlele Uniunii regionale Bucu­
nale şi raionale ţinterraionale) şi pro­ reşti, Vasile Gavrilă, preşedintele
maşini şi tractoare, învăţători şi alţi iectul de statut-model modificat al cooperativei de consum din comuna
cooperaţiei de consum, alegerea Con­ Topraisar, regiunea Dobrogea, Ion
intelectuali ai satelor, gospodine, siliului Uniunii Centrale a Coopera­ Sofonea, preşedintele cooperativei
tivelor de Consum şi a Comisiei de de consum din comuna Voila, re­
care reprezintă la congres pe cei pes­ cenzori. giunea Braşov, Petre Botcă, vicepre­
şedinte al uniunii raionale—Bistriţa,
ŞTIRI te 6.200.000 de membri ai coopera­ Şedinţa a fost apoi prezidată de tov. Petre Oniţă, preşedintele cooperati­
ţiei de consum. Constantin Filoreanu, vicepreşedinte vei de consum din comuna Ciuleşti,
al Centrocoop. regiunea Maramureş, Alexandru
La congres asistă membri ai C.C. Stan, preşedintele gospodăriei agri­
Trecindu-se la primul punct de cole colective din comuna Homo-
al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi pe ordinea de zi, tov. Constantin Ma­ cea. regiunea Bacău.
teescu a prezentat darea de seamă
Cărbune ai guvernului, reprezentanţi ai orga­ a Consiliului Uniunii Centrale a Co­ A luat, de asemenea, cuvîntiil tov.
nizaţiilor obşteşti şi ai unor institu­ operativelor de Consum cu privire Alexandru Sencovici, ministrul in­
peste plan ţii centrale, cadre de conducere din la activitatea cooperaţiei de consum dustriei uşoare.
ministerele economice. pe perioada 1959—1962.
Colectivul I.M. Ţebea, din ra­ Congresul a aprobat în unanimi­
ionul Brad, obţine lună de lună Printre invitaţi se află reprezen­ In continuare, preşedintele Comi­ tate raportul Comisiei de validare.
rezultate tot mai frumoase în tanţi ai organizaţiilor cooperatiste siei de revizie, tov. Ionel Munteanu,
sporirea producţiei de cărbune. din 14 ţă ri: Albania, Bulgaria, Ce­ a prezentat raportul Comisiei de re­ Delegaţii organizaţiilor cooperaţiei
Numai în cursul lunii trecute, hoslovacia, R. P. Chineză, Cipru, vizie a Uniunii Centrale a Cooperati­ de consum din Albania — Rciz
R.P.D. Coreeană, Cuba, R.D. Germană, velor de Consum pe anii 1959—1962. Xhclilaj, vicepreşedinte al Uniunii
Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria centrale a cooperaţiei de consum,
? Bulgaria — lvan Gheorghiev Ivanov,
minerii de aici au extras peste Uniunea Sovietică, R.D. Vielnam. membru în Comitelui executiv al
După-amiază, în continuarea lucră­ Uniunii centrale cooperatisle, Ceho­
sarcinile de plan 702 tone de căr­ Ora 10. Aplauze îndelungate rilor, care au fost conduse de tova­ slovacia — Vaclav Novak, preşedin­
răşii Miron Serban şi Filip Geltz, vi­
bune. Se evidenţiază grupele con­ salută sosirea la congres a to­ cepreşedinţi ai Centrocoop, au înce­ tele Comisiei de revizie a Consiliu­
duse de Candin Culda şi Teodor \ varăşilor : Ion Gheorghe Maurer. put discuţiile la primele două puncte
Gherman, care au obţinut cele membru al Biroului Politic al C.C. al ale ordinei de zi. lui Central al cooperativelor, au
mai bune rezultate in îndeplini­ P.M.R., preşedintele Consiliului de
rea sarcinilor de plan. Au luat cuvîntul tovarăşii Ion adus congresului salutul cooperato­
Miniştri, Chivu Stoica, membru al Bălteanu, vicepreşedinte al Uniunii
MIRCEA TISU tegionale Argeş, Gheorghe Botezatu, rilor din aceste ţări.
Biroului Politic al C.C.al P.M.R., se­
corespondent preşedintele uniunii raionale — Bîr- Lucrările congresului continuă.
cretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea,
în excursie secretar a] C.C. al P.M.R., preşedin
tele Consiliului Superior al Agricnl
Un număr de >4 dc oameni ai turii, Gheorghe Gaston Marin, vice
muncii din oraşul Deva, in majo­ preşedinte al Consiliului de Ministr
ritate salariaţi ai Sfatului popular
regional, au plecat înlr-o frumoasă Lucrările congresului an fost des
excursie pe Valea Oltului, organi­ chise de tov. Constantin Mateescu
zată dc agenţia O.N.T. „Carpafi“. preşedintele Uniunii Centrale a Coo
perativelor de Consum, care a salu
In drumul lor excursioniştii vor tat pe delegaţi şi invitaţi, precum şi
vizita oraşul Sibiu şi staţiunea pe oaspeţii de peste hotare.
balneo-climatcrică din CăUmăncşti.
Prin puternice aplauze congresul a
ales în prezidiu pe tovarăşii Ion
Adunare Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Mi­ lad, Petre Bodonea, vicepreşedinte (Agerpres)
pionierească P a rca de seam ă
La Şcoala J. A. Komensky
din oraşul Deva a avut loc o a Consiliului Centrocoop prezentată
adunare pionierească. Cu acest
prilej tov. Dionisie Heljoni,
secretar al Comitetului orăşe­ de tovarăşul C. Mateescu
nesc U.T.M. Deva a vorbit
pionierilor despre: „Grija ce infâţişind succesele remarcabile ob­ arată că in perioada analizată s-a trecute în v'.ata satelor noastre, or­
ie-o poartă partidul pentru o ţinute de oamenii muncii din patria îmbunătăţii structura reţelei de uni- ganizaţiile cooperaţiei de consum, po
noastră in îndeplinirea Directivelor iă|i, a sporii producţia de preparate lingă activitatea dc desfacere a măr­
copilărie fericită".
In discuţie : probleme! Congresului al Ili-lea ai P.M.R., da­ de bucătărie şi cofetărie şi s-a îmbu­ furilor, au luat măsuri pentru înfiin­
rea de seamă arată că meinbni coo­ nătăţit deservirea consumatorilor. ţarea de noi unităţi de prestări de
aie muncii culturale I peratori şi lucrătorii cooperaţiei de Infâţişind realizările obţinute in servicii, ca ateliere de reparat obiec­
consum participă cu avinl la iniap- ce priveşte îmbunătăţirea activităţii te de uz personal şi gospodăresc şi
Zilele trecute a avut loc la j luirea politicii înţelepte, realiste, a de desfacere a legumelor şi fructelor altele, contribuind astfel la satisfa­
Brad plenara Comitetului raional \ partidului, oare exprimă interesele vi­ in oraşe, centre muncitoreşti, sta­ cerea unor trebuinţe curente ale
pentru cultură şi artă. Cu acest ! tale ale poporului nostru. ţiuni de odihnă şi alte localităţi, da­ populaţiei săteşti. La sfirşitu! anului
rea de seamă subliniază că organi­ 1962, numărul unităţilor de prestări
prilej a fost prezentată o infor­ Cooperaţia de consum contribuie zaţiile cooperatiste trebuie să ia în de servicii ale cooperaţiei rio con­
continuare măsuri pentru aprovizio­ sum a fost de aproape 3 ori mai mare
mare privind activitatea cultural- | la dezvoltarea schimbului de mărfuri narea permanentă a consumatorilor
educativă desfăşurată pe perioada j dintre oraş şi sal, la întărirea alianţei cu sortimente variate şi de bună ca­ faţă de anul 1958.
ultimelor luni şi s-a prelucrat ho- I munciloreşti-ţârăneşti, la creşterea litate, preocupîndu-se tn acelaşi timp
tărirea Comitetului de Stat pen­ continui a nivelului de trai material de reducerea cheltuielilor. Totodată, O activitate care se cere a fi dez­
tru Cultură şi Artă cu privire la j şi cultural al populaţiei. organizaţiilor cooperaţiei de consum voltată în noile condiţii create la
desfăşurarea activităţii în perioa- I Fată de amil 1958, cind a avut loc le revine sarcina să dezvolte activi­ sale în urma încheierii colectivizării
da lunilor de vară in condiţiile j cel de-al IlI-lca congres ai coopera­ tatea de prelucrare a legumelor şi agriculturii o constituie producerea
satului colectivizat. In continuare, j ţiei, volumul vînzărilor cu amănuntul fructelor, în aşa fel incit să cuprin­ de piine cu materia primă a coope­
Comitetul raional pentru cultură prin reţeaua cooperaţiei de consum dă întreaga producţie disponibilă ratorilor (griu, făină), sub formă de
şi artă a adoptat un plan de mă­ — exprimat în preturi comparabile pentru semiindustrializare. prestări de servicii pe bază de uium.
suri al acţiunilor ce vor avea — a crescut în anul 1962 eu 70 la
loc la unităţile culturale de pe Educarea socialistă a lucrătorilor, Darea de seamă arată că in 1962
raza raionului. sută; desfacerile de mărfuri au însu­ grija pentru buna păstrare a avutu­ organizaţiile cooperaţiei au cumpă­
mat, în ultimii patru ani, 58 miliar­ lui obştesc, înrădăcinarea în rînduri- rat de aproape 2 ori mai multe le­
MARIN STAN le lor a unei atitudini atente fată gume, cu peste 70 la sută mai multe
de de lei. Anul trecut, numai prin de consumatori trebuie să se afle în plante medicinale şi aromatice, cu 43
corespondent centrul preocupărilor organizaţiilor la sută mai muPă miere faţă de anul
reţeaua cooperaţiei, populaţia a pri­ 1958. Un rol holăritor în achiziţio­
cooperatiste. narea unor cantităţi tot mai mari de
MesliîsăiPi mit, faţă de anul 1958, de 2,2 ori mai Darea de seamă arată că pentru produse agricole l-au avut măsurile
cooperativei dm multe confecţii, de 2,3 ori ma.i multe luate de partid şi guvern pentru co­
tricotaje, de t.6 ori mai multă în­ scurtarea căilor de circulaţie a măr­ interesarea materială a ţărănimii,
Piianul de Sus furilor şi eliminarea verigilor inter­ prin aşezarea pe baze comerciale a
călţăminte, de 3,9 ori mai multe ar­ mediare, Uniunea Centrală a Coope­ relaţiilor economice dintre oraş şi
rativelor de Consum, împreună cu Mi­ sat, prin îmbunătăţirea şi extinderea
Antrenaţi în întrecerea socia­ ticole cultural-sportive, de 3.5 ori mai nisterul Comerţului Interior şi depar­ sistemului de contractare.
listă, lucrătorii cooperativei de multă mobilă, de 3,4 ori mai multe tamentele producătoare au luat mă­
consum din comuna Pianul de articole electrotehnice etc. Creşteri suri pentru extinderea livrărilor de Organizaţiile cooperaţiei de consum
Sus au reuşit ca în cinstea Con­ însemnate s-au înregistrai în această mărfuri prin tranzit şi a aprovizionă­ trebuie să siringă şi mai mult le­
gresului al IV-lea al coopera­ perioadă şi la o serie de mărfuri ali­ rii directe a unităţilor de desfacere găturile cu membrii cooperatori, să-i
ţiei de consum să-şi realizeze sar­ mentare, în anul 1962 desfăcîndu-se cu amănuntul. In prezent, peste 80 cointereseze pe aceştia să folosească
cinile de plan pe primele 5 luni cu 72 la sută mai mult zahăr, cu 244 la sută din unităţile de desfacere cu din plin şi posibilităţile gospodăriei
din acest an — la desfacerea ta sută mai mult ulei. cu 155 la sută amănuntul sînt aprovizionate direct lor personale pentru creşterea păsă­
mărfurilor în proporţie de 100,5 mai multe brinzeturi fată de 1958. de întreprinderile comerciale coope­ rilor, a producţiei de ouă, legume,
Ia sută — desfacerea cărţii, 118 Totodată, valoarea totală a vînzări­ fructe, pentru creşterea iepurilor de
Ia sută — încasarea fondului so­ lor de mijloace destinate producţiei ratiste. casă, albinărit etc. In acelaşi scop
cial subscris, 108,5 Ia sută — în­ in gospodăriile agricole colective a Pentru a răspunde cerinţelor deter­ trebuie folosite posibilităţile de care
scrierea de noi membri, 124 la fost, în anul 1962. de peste 10 ori dispun înlovărăşiţii şi ţăranii cu gos­
sută — achiziţii de păsări, 303 Ia mai mare fată de 1958. minate de schimbările înnoitoare pe-
Ooupîndu-se de activitatea coopera­
sută, iar la colectarea fierului ţiei de consum în domeniul alimenta­
vechi în proporţie de 163 la sută. ţiei publice la sate, darea de seamă
podărie individuală.
Lucrările de îmbunătăţ¦ire S'înt, de asemenea, rezerve însem­
a păşunilor se continuă
nate pentru sporirea volumului achi­
In raidul-anchetă publicat în zia­ ha. Din motive nejustificate insă, ziţiilor de ciuperci, melci, broaşte,
rul „Drumul socialismului“ nr. 2605 sămînta n-a fost ridicată nici pină raci şi alte produse mult solicitate
pe piaţa externă şi care constituie
din 14 mai a.c. în legătură cu lu­ în prezent de la Consiliul agricol izvoare de venituri suplimentare
pentru ţărănime.
crările de îmbunătăţire executate raional.
Referindu-se la dezvoltarea conti­
pe păşuni, pe lingă exemplele Pentru a asigura obţinerea unor nuă a bazei lehnico-malenalc a coo­
bune, au fost criticate şi unele gos­ peraţiei de Gonsum, darea de seamă
55 ha. Folosirea in mod cit mai podării agricole colective din raio­ cantităti cit mai mari de masă ver­
chibzuit a posibililaţilor pe care le (Continuare in pag. 4-a)
are gospodăria de-a asigura din nul Sebeş, printre care amintim pe de de pe pajiştile naturale, Consi­
producţie proprie cantităti cit mai Serbări
mari de furaje, de bună calitate, cele din Cunta, Săsciori, Petreşti, liul agricol raional a făcut reco­
constituie chezăşia succesului în de sfârşit de !an
obţinerea unor cantităţi tot mai Reciu, Cărpiniş şi altele, pentru mandarea ca, in afară de lucrările
mari de produse animaliere şi la Pentru elevii claselor I—IV ini
un preţ de cost scăzut. faptul că nu au manifestai sufi­ aplicate in primăvară, acţiunile de de învătămînt s-a terminat. Sii '. |
după-amiază la Şcoala J. A. Kc
Ing. C. KOSKA cientă preocupare fată de această îmbunătăţire a păşunilor să se con­ mensky din Deva a avut loc se;
directorul G.A.S. Călan bareâ de sfîrşit de an. Vorbir,.; r
acţiune. In urma celor sesizate, tinue şi pe timpul verii prin cură­ acest prilej despre succesele obţinu
n efolosite le, tov. Fleonora Bodea, diredo.-ti-
Consiliul agricol raional a indicat ţarea lor d.e buruieni, prin orga­ şcolii, a reliefat că în cursul anK
Tovarăşii din conducerea gospo­ tui an de învăţămint bilanţul iu
dăriei (preşedinte Samoilâ Drago- conducerilor G.A.C. să antreneze nizarea păşunatului raţional pe cheiat esle destul de rodnic. In in,!
ta), împărtăşesc părerea că gospo­ rea lor unioniste, elevii aces-tr
dăria are condiţii depline pentru mase cit mai largi de colectivişti parcele, pe specii şi categorii de şcoli au promovat, obţiniml no'
organizarea păşunatului raţional, bune la învăţătură. S-a apreciat ri
însă practic nu s-a luat nici o mă­ la acţiunile întreprinse pentru ame­ animale, precum şi prin îngrăşirea asemenea contribuţia şi răspundere
sură în această privinţă. Aşa se tuturor cadrelor didactice ponlr
face că şi în prezent se păşii nea- liorarea pajiştilor. Ca urmare, in acestora ou ajutorul ovinelor şi buna organizare şi desfăşurare
ză de-a valma, folosindu-se ca pă­ procesului instructiv-educativ al o!c
şuni şi o parte din suprafeţele re­ întreg raionul s-au curăţat de mă­ bovinelor întreţinute în tabere de vilor.
zervate pentru fineţe.
răcini şi s-au împrăştiat muşuroaie­ vară. Aceste acţiuni şi-au găsit o Cu ocazia serbâiii do stîrşit d
Consiliul agricol raional trebuie an, pionierii şi elevii au prezenta
să analizeze această situaţie şi să le de pe o suprafaţă mai mare cu largă aplicare în numeroase gos­ un frumos şi bogat program artişti;
îndrume consiliul de conducere al Apoi, celor mai buni elevi şi eleve
G.A.C. din Silvaşul Superior să ia 3.725 ha decît cea planificată. Mai podării colective printre care amin­ ca răsplată a rezultatelor obţinui
măsuri pentru o mai bună folosire la învăţătură, li s-au înmînat premi
a suprafeţelor de păşune pe care puţină preocupare a manifestat în tim pc cele din Miercurea, Daia,
le are în folosinţă gospodăria. La şcoala ,,Dr. Pclru Groza“ ser
această direcţie consiliul de condu­ Gusu, Răhău şi altele. barea de sfîrşit de an n avut Io
LUCREŢIA TUDOR duminică, 9 Iunie. Şi nici bilanţul în
corespondentă cere al gospodăriei colective din Problema sporirii producţiei pă­ cheiat a fost bogat, numărul elevilo
promovaţi fiind mult mai mare deci
Ludoş. O mare parte din suprafaţa şunilor va sta şi în viitor în aten­ în anii trecuţi.
de păşune pe care o are în folo­ ţia Consiliului agricol raional, care
sinţă gospodăria amintită este su­ va urmări îndeaproape felul cum
pusă procesului de eroziune, fapt sînt duse la îndeplinire sarcinile
ce impune luarea unor măsuri pen­ stabilite îa fiecare unitate cu pri­
tru refacerea covorului vegetal vire la îmbunătăţirea păşunilor şi
prin supraînsămînţare cu ierburi. folosirea lor raţională.
De aceea, Consiliul agricol raional GH. GAFTON
a repartizat acestei gospodării să- tehnician cu baza furajeră
mînţa necesară pentru înfiinţarea Ia Consiliul agricol raional
unui Iot semincer de ierburi pe 3 Sebeş