Page 37 - 1963-06

.ţSeva PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! Lucrările celui de-al TV-lea
. ... -, r « - 1

mulsocialismuluiCongres al cooperaţiei de consumMarţi, în cea de-a doua zi a ce­
lui de-al IV-lea Congres al coope­
raţiei de consum, au-eontinuat dis­
cuţiile la darea de seamă a Consi­
nea Argeş, Vasile Pascu, preşedin­ 'zitii, care aduce importante avantaje
tele cooperativei de consum din materiale ţărănimii şi contribuie la
comuna Urlaţi, regiunea Ploieşti,
Florica Chiş, preşedinta consiliului mai buna aprovizionare a oamenilor
muncii, la dezvoltarea economiei na­

liului Uniunii Centrale a Cooperati­ sătesc din Apa, regiunea Maramu­ ţionale.

velor de Consum şi la raporlul Co­ reş, Francisc Ţapoş, vicepreşedinte Vorbitorii au arătat totodată posi­
misiei de revizie. al Centrocoop, Constantin Pirvuto- bilităţile mari pe care le au coope­
iu, vicepreşedinte al Uniunii regio­ rativele de consum de a contribui la
Lucrările şedinţelor de dimineaţă nale Oltenia, Irina Turcaş, membră stimularea creşterii păsărilor, a pro­
şi după-amiază au fost prezidate de cooperatoare din comuna IToroatu ducţiei de ouă, de legume şi fruc­
tovarăşii Niculescu Savin, preşedin­ Crasnei, regiunea Cluj. te, a creşterii iepurilor, dezvoltării
tele uniunii regionale Iaşi, Francisc

Ţapoş, vicepreşedinte al Cenlrocoop, Au vorbit, de asemenea, tovară­ albinăritului de către colectivişti, în­

Valentin Bota, preşedintele uniunii şii Mihail Levente, ministrul co­ tovărăşiţi, ţărani cu gospodării in­

regionale Maramureş şi Ionel Mun- merţului interior, Gogu Rădulescu, dividuale din zonele de munte, in-

( ? ii f s f f e s f iú r iiíL A 60.0©0*a tonă teanu, preşedintele Comisiei de re­ ministrul comerţului exterior, Janoş sistînd asupra necesităţii ca lucră­
vizie Centrocoop. Fazekaş, ministrul industriei ali­ torii cooperaţiei să acorde o mai
la îtâ r e M a m éa c u ltu r ila it de cărbune mentare, şi Aurel Vijoli, ministrul mire atenţie achiziţiilor de la aceşti
Au luat cuvîntul tovarăşii Emil finanţelor. I (ducători.
In e p o c ă o p tim ă cutat cositul ierbii de pe 20 ha fi­ L a grădină peste plan Pătruică, preşedintele uniunii regio­
şi de calitate nale Oltenia, Maria Apostol, preşe­ Participanţii la discuţii au înfăţişat Numeroşi participanţi la discuţii
neţe naturale realizîndu-se în medie De la grădina de zarzavaturi, co­ Ieri dimineaţă a fost extrasă, din dinta cooperativei de credit din co­ realizările obţinute de cooperaţia au vorbit despre dezvoltarea conti­
In acest an gospodăria agricolă lectiviştii din Sîntandrei au obţinut abatajele Văii Jiului, a 60.000-a tonă muna Moţca, regiunea Iaşi, Fran­ de consum în diferite regiuni în pe­ nuă a bazei tehnico-materiale a coo­
de stat din Orăştie cultivă porumb aproape 2.000 kg. fin la hectar. an de an venituri însemnate, care de cărbune peste planul celor 5 luni cisc Gaşpar, preşedintele uniunii re­ rioada dintre cele două congrese şi peraţiei, despre numeroasele maga­
pe 503 ha. Pentru a realiza şi de­ le-au permis să-şi sporească conti­ şi zece zile. Este un succes deosebit gionale Hunedoara, Rărită Zahares- s-aii referit pe larg la sarcinile de zine, complexe comerciale şi de ali­
păşi producţia planificată, conducerea Printre fruntaşii nuu fondul de bază şi să împartă al vrednicilor mineri din cel mai mare cu, conAabilă la cooperativa de viitor pentru îmbunătăţirea continuă mentaţie publică, depozite, centre de
gospodăriei, toţi lucrătorii, acordă o la ziua-muncă sume tot mai însem­ bazin carbonifer al ţării, care anul consum din comuna Cornul Luncii, a activităţii acestei organizaţii. semiindustrializare a legumelor şi
atenţie deosebită aplicării la timp raionului nate. Iată de ce în acest an membrii acesta, mai mult ca oricînd, au depus regiunea Suceava, Valentin Bota, fructelor şi alte obiective, date în fo­
şi de calitate a lucrărilor de între­ G.A.G din Sîntandrei au extins su­ eforturi stăruitoare pentru mai buna preşedintele Uniunii regionale Ma­ Vorbitorii au relevat creşterea con­ losinţă în ultimii ani relevînd contri­
ţinere la cultura porumbului. Colectiviştii din Pianul de Jos au folosire a înzestrării tehnice şi a me­ ramureş, Sima Tiberiu, preşedinte­ tinuă a vînzărilor de mărfuri la sa­ buţia în muncă şi materiale adusă de
fost printre primii din raionul Sebeş prafaţa grădinii la 52 ha, din care todelor avansate de lucru. Iniţiative le cooperativei de consum din co­ te, sporirea exigentei cumpărători­ membrii cooperatori la multe din
Pînă în prezent — potrivit rela­ care au terminat praşila I la culturi­ 16 ha irigate. valoroase cum sînt „Două cîmpuri de muna Pişcolţ, regiunea Crişana, Io- lor, ca urmare a ridicării nivelului
tărilor tov. Ioan Fîntînă, inginerul le prăsitoare. Tot printre primii se cărbune pe schimb, din fiecare aripă sif Stoica, preşedintele uniunii re­ de trai al ţărănimii, ceea ce se re­ noile construcţii.
şef al G.A.S. — aici s-au executat situează şi la executarea celei de-a Pentru obţinerea unor producţii de abataj" şi „Trei fîşii Ia două zile" gionale Cluj, Ilie Purcărescu, di­ flectă şi în desfacerea unor canti­ In cuvîntul lor, o serie de vorbitori
o praşilă mecanică şi una manuală Il-a praşile. Pînă ieri, 11 iunie, ei sporite la hectar, semănatul şi plan­ au fost aplicate de tot mai multe bri­ rectorul întreprinderii comerciale tăţi tot mai mari de produse de
pe întreaga suprafaţă, pe 194 ha au executat această lucrare pe 40 ha tatul legumelor s-a făcut în epocă găzi de mineri. Susţinerea modernă a interraionale Bucureşti, Constantin folosinţă îndelungată — articole e- s-au referit la unele aspecte ale acti­
cea de-a doua praşilă mecanică, iar cultivate cu porumb, pe întreaga su­ optimă. Tot în epocă optimă s-au în­ căpătat un cîmp de aplicare mai larg. Iruc, vicepreşedinte al Uniunii re­ leclrotenhice, mobilă etc. — a sor­ vităţii financiare şi de gospodărire a
pe 150 ha s-a aplicat şi praşila a prafaţă ocupată cu floarea-soarelui ceput şi lucrările de întreţinere. Aprovizionarea tehnico-materială şi gionale Galaţi, Aurel Marcu, gestio­ cooperativelor. S-a relevat faptul că
doua manuală. şi sfeclă furajeră (17 ha), pe 12 ha Drept rezultat, pînă acum, praşila I asistenţa tehnică s-au ridicat la un nar la cooperativa de consum din timentelor de calitate superioară. Nu­ realizările obţinute în acest domeniu
cu cartofi şi pe 15 ha cultivate în s-a aplicat tuturor culturilor, la var­ comuna Belis, regiunea Cluj, Ma­ se datoresc sprijinului acordat per­
In scopul asigurării hranei nece­ grădină cu diferite legume. za timpurie, ceapă şi cartofi (12,25 nivel mai înalt. ria Isaic, învăţătoare din comuna meroşi delegaţi au vorbit despre manent de către stat, precum şi ex­
sare animalelor, s-au recoltat secara ha) s-au făcut cîte două praşile, iar O deosebită contribuţie la extrage­ Budeşti, regiunea Bucureşti, Radu tinderii activităţii economice, îmbu­
şi orzul de pe 34 ha realizîndu-se Concomitent, colectiviştii din Pia­ la rădăcmoase (4,80 ha) s-a terminat măsurile care au dus la o mai bună nătăţirii muncii organizatorice, de în­
600 tone masă verde din care o par­ nul de Jos muncesc la recoltatul şi praşila a treia. rea a 60.000 tone cărbune peste plan Stan, preşedintele uniunii interraio­ drumare şi control, reducerii cheltu­
te a fost administrată în raţia anima­ plantelor furajere. Pînă la data amin­ a adus-o colectivul minei Lupeni, aprovizionare a cooperativelor, la ielilor de circulaţie. Aceasta a dus la
lelor, iar 220 tone s-au însilozat pre­ tită s-a recoltat lucerna de pe toa­ Demn de remarcat că la culturile care după ce şi-a depăşit în luna mai nale Focşani, Sigismund Covaci, creşterea fondurilor proprii ale uni­
parate cu melasă. De asemenea, s-au te cele 26 ha, sparceta de pe 5 ha de ardei, roşii şi vinete s-au ad­ planul cu peste 10.000 tone cărbune, lărgirea desfacerilor în unităţile de tăţilor, la sporirea considerabilă a
recoltat trifoiul şi lucerna de pe 50 (producţia medie la ha este de 6.800 ministrat eşalonat, o dată cu iriga­ a realizat în prima decadă a lunii în preşedintele uniunii raionale Cărei, numărului de cooperative care se
ha (31 ha pentru fîn şi 19 ha pentru kg. masă verde fată de 4.000 kg. cit rea, şi mari cantităţi de îngrăşămin­ curs un plus de producţie de 2.956 alimentaţie publică, la dezvoltarea autofinanţează.
masă verde). Demn de remarcat că s-a planificat), fînul de pe 5 ha şi te chimice. In medie, la hectarul cul­ tone cărbune cocsificabil. Gheorghe Andron, prşedintele uniu­
întreaga cantitate pentru fin rezul­ trifoiul de pe 20 ha. tivat cu legumele amintite s-au dat secţiilor de prestări de servicii la Vorbitorii au subliniat creşterea
tată a şi fost uscată şi transporta­ 180 — 200 kg. azotat de amoniu. Reparaţii la uiilaju! nii raionale Tg. Neamţ, Daniel Roth, participării ţărănimii la activitatea
tă la grajduri. Concomitent, s-a exe­ In acelaşi timp, în vie s-au execu­ sate. De asemenea, au fost arătate cooperativelor, au împărtăşit_diu ex­
tat prima praşilă şi stropitul. Acest lucru îi va ajuta pe colecti­ agricol preşedintele gospodăriei agricole co­
vişti să depăşească cu mult produc­ realizările cooperativelor în aprovi­ perienţa lor în munca politică şi cul-
La executarea acestor lucrări s-au ţia planificată. Pregătirea din timp a utilajului lective din comuna Şona, regiunea tural-educativă desfăşurată în riadul
evidenţiat, mai ales, colectiviştii din agricol necesar in campania de vară zionarea gospodăriilor colective şi cooperatorilor, pentru educarea aces­
brigada a Il-a de cîmp condusă de constituie in aceste zile o preocupare Mureş-Autonomă Maghiară, Gheorghe
Aurel Timar şi echipele conduse de de seamă pentru conducerea G./l.S. altor producători cu unelte şi di­ tora în spirit socialist.
din Orăştie. Avind procurate toate Virlan, preşedintele cooperativei de
Rafila Ghitan, Rafila Cosma şi Bin­ piesele necesare şi create condiţii ferite materiale destinate producţiei. In cuvîntul lor, delegaţii au făcut
der Rozina. pentru repararea utilajului în ca­ consum din comuna Nicolae Bălces- numeroase propuneri pentru îmbună­
drul gospodăriei, pînă în prezent Participanţii s-au referit totodată la tăţirea activităţii organizaţiilor coope­
aici s-au reparai 7 combine pentru cu, regiunea Iaşi, Stela Nedelcu, felul cum se îndeplinesc sarcinile ratiste şi s-au angajat să muncească
păioase din cele .9 planificate şi cu stăruinţă pentru înfăptuirea sarei-
toate combinele pentru siloz. Avan­ membră cooperatoare din comuna sporite ce revin cooperaţiei în des­ nilor importante ce revin cooperaţiei
sate sînt lucrările de reparaţii şi
Crucea, regiunea Dobrogea, Ladis- facerea de legume şi fructe, în o- de consum.
raşe, centre muncitoreşti, staţiuni
lau Varga, contabil şef al uniunii In cadrul discuţiilor, conducătorii
de odihnă şi alte localităţi. unor ministere economice s-au referit
raionale Sf. Gheorghe, Vasile Stări- la dezvoltarea continuă a colaborării
Un loc important în cuvîntul dele­ cu organizaţiile cooperatiste pentru
că, preşedintele uniunii regionale Su­
gaţilor l-au ocupat realizările şi
ceava, Petre Ştefan, preşedintele u-
sarcinile cooperaţiei în achiziţionarea
niunii raionale Luduş, Ioana Pîrvu-
de produse agricole. S-a relevat
lescu, preşedintele cooperativei de
creşterea de la an la an a cantită­

ţilor de produse achiziţionate pe ba­

la presele pentru balotat paie. consum din comuna Bodeşti, regiu­ za sistemului de contractări şi achi- îmbunătăţirea aprovizionării oameni­
lor muncii de la oraşe şi sate.

Dintre oaspeţii de peste hotare, in­

vitaţi la lucrările congresului, au

adus salutul organizaţiilor coopera­

tiste din ţările lor Van Iue-Î, vice­

preşedinte al Uniunii cooperativelor

i. -r -11—'f—*/—¦»r V ’/ ' / ¦/ J 1/ ‘t—'/ ^ de aprovizionare şi desfacere pe în­
treaga Chină, Petrides Glafkos, secre­
t
F o n tă p este plan tar general adjunct al Băncii centrale
L Prin recuperarea cooperatiste din Cipru, Kim Iun Cel,

t materialelor vechi Furnalişlii de la secţia a Il-a furnale a C S. Hunedoara obţin pe ^ vicepreşedinte al Uniunii centrale a
cooperativelor de consum din R.P.D.
zi co trece noi succese în sporirea producţiei de fontă. Ei au reuşit ) Coreeană, Domingo Hernandes Pineda,
responsabil pe provincia Orienle al
cL Lucrătorii secţiei mecanice de la in ultimul !!mp să mărească indicii de utilizare ai furnalelor pe baza J Asociaţiei micilor producători din
E.M. Lupeni se străduiesc să re­
respectării întocmai a procesului tehnologic, creşterii temperaturii aeru- s Cuba, Hans Krell, membru în Comi­
tetul executiv al Uniunii cooperati­
ducă preţul de cost prin refolosi- lui insuflat şi întreţinerii în bune condiţiuni a agregatelor. Drept ur- velor germane de consum (R.D. Ger­
mană), Alfredo TNccionl, membru în
rea materialelor vechi. Astfel, din mare, după ce în luna mai au depăşit planul de producţie cu 704 Consiliul general al Ligii naţionale a
cooperativelor şi ajutorului reciproc
cablurile uzate de la puţuri, ei tone, în primele 9 zile din luna în curs ei au produs în plus faţă de ^ din Italia, Andrej Petelin, membru în
Comitetul de conducere al Uniunii
confecţionează grinzi pentru susţi­ plan 725 tone fontă. "j centrale a cooperativelor agricole din

nere in abataj, coroana şinelor de ------------------------------- ¦) Iugoslavia, Ioseî lanczak, vicepre­
şedinte al Uniunii centrale a coopera­
cale ferată degradată este folosită Locaţia a fo st evitată i
tivelor agricole „întrajutorarea ţără­
la confecţionarea bucşelor penlru nească“ din Polonia, Nanasi Laszlo,
preşedintele Comisiei de revizie a
ciocanele de abataj. Zilele trecute în sta­ doua zi, la ora şapte. ore. In felul acesta lo-~i Uniunii cooperativelor din Ungaria.

De curînd ei au construit un cup­ fia C.F.F. Orăştie au La apelul adresai de calin a fost evitată. J Lucrările congresului continuă.
(Agerpres)
tor rotativ cu combustibil lichid sosit două vagoane în­ către şeful sectorului, Cu multă însufleţire 1

pentru topirea metalelor neferoase cărcate cu cărbune pen­ lucrătorii din partidele au lucrat tovarăşii T:ri- 1

recuperate Prin refolosirea mate­ tru locomotive. Pentru de tren, care au ieşit fon Dima, Otto Bref, J

rialelor vechi, colectivul secţiei a a nu intra în locaţie, din serviciu, s-au anga­ Ioan Şerban, Severin J

realizat peste 53.00O iei economii.

O contribuţie valoroasă la realiza­ ele trebuiau descărcate jat să descarce voluntar Bescianu, Simion Toma,‘
Aurel Pantiloi, Sabin J
rea acestor economii au adus bri­ in termen de S ore. Dar cele două vagoane. Gavriloi, Miron Andrei'

Practica în 'producţie face parte integrantă din p ocesul de instruire şi educare. La practică elevii îşi găzile conduse de Alexandru Va- muncitorii care aveau Muncind cu hărnicie, şi Petru Şerban.
consolidează cunoştinţele căpătate în clasă, îşi formează deprinderile necesare viitorului muncilor calificat.
s)u, Vasile Mureşan şi Radu Mir- obligaţia să le descarce ei au executat opera­ ^
IN FOTOGRAFIE: Un grup de elevi ai Şcolii profesionale din Hunedoara ascultînd pe maistrul ofelar
'Aurel Stanciu, care le explică ordinea de încărcare a cuptoarelor. cea. V. CIOLCOI J

f E. POPA corespondent nu puteau sosi decit a ţiunea numai în două corespondent J

u J v—/ u J \— t v.—/ i.. / w .__ / «__ /s.

Cu ocazia prelucrării cifrelor C îm p la r g d e a p lic a r e in iţia tiv e lo r v a !# r© a sc
de plan pentru anul în curs,
colectivele de muncă ale în­

treprinderilor din regiunea W % S W W 1lM V V S V .,i V i V W .V .V W .V A V l M V .V .S W % W % W .V .S % V A V % W .V .V .V W ,ii,b W .V A W .W A W A % % rA W W lV.%,A V .S % W .,i V . W A V A ,AV% W ,W % VA% W i

noastră şi-au luat angajamente

valoroase. Pentru traducerea lor
în viafă ele aplică, sub îndru­

Nici un vagonet de minereu rebutât“ Să laminăm ia toleranţe negativemarea organizaţiilor de partid,
55 6Í
’5
măsuri tehnico-organizatorice e-
ficiente şi desfăşoară o întrecere jj Din dorinţa de a îmbunătăţi con- fronturile de lucru. Ea se execută cu lerminat trecerea calităţii pe plan se­ Iniţiativa laminalorilor de la laminorul de 650 mm de lucru. Maiştrii şi şefii de echipă vor fi instruiţi
jj tinuu calitatea producţiei lor, mine- multă grijă, atît în subteran, cît şi cundar. asupra felului în care să supravegheze buna desfăşu­
socialistă plină de elan. la suprafaţă. Ca urmare, sterilul a rare a procesului de producţie în noile condiţii. Ghi­
|| rii din Teliuo au lansat în anul 1961 fost redus din minereu cu mult sub Rezultatele bune obţinute pînă de a lamina toate profilele la toleranţe negative este dajele actuale vor fi recondiţionate etc.
Una dintre cele mai sigure jj iniţiativa „Nici un vagonet de mine- cifra admisă, iar conţinutul de fier
căi ale succesului este şi apli­ jj reu rebutat“. Ea şi-a dovedit utili- a crescut mult. In cursul anului tre­ acum la E.M. Teliuc, privind îmbu­ valoroasă, laminînd astfel, se creează posibilitatea ob­ Ip plus, comitetul de secţie îşi propune să organi­
cut conţinutul de fier planificat a zeze o largă popularitate în jurul iniţiativei, prin pa­
carea cu curaj a metodelor noi jj tatea şi în activitatea minerilor do fost depăşit cu 1,37 procente,- în nătăţirea calităţii minereului, dove­ ţinerii unui volum mai mare de produse finite din a- nouri şi lozinci, să discute problemele legate de apli­
trimestrul I al anului în curs s-a rea­ carea ei cu toţi muncitorii în cadrul consfătuirilor de
de muncă, a iniţiativelor izvo- jj la alte exploatări miniere din regiu- lizat un conţinut de fier mai mare desc preocuparea colectivului de ceeaşi cantitate de materie primă. Există posibilitatea producţie, astfel îneît să devină un obiectiv impor­
aici în aplicarea iniţiativei „Nici un aplicării ei şi la linia fină a laminorului de 450 mm. tant în întrecerea socialistă. De asemenea, în zilele
rîte din dorinfa oamenilor de a || nea noastră, care au aplicat-o cu căl- decît cel înregistrat anul trecut cu vagonet de minereu rebutat“, oare care urmează, vom organiza un schimb de experienţă
da patriei produse multe şi ief­ jj dură şi mult simt de răspundere. 3,39 procente. Rezultate bune au fost este mereu vie în conştiinţa oame­ pe această temă cu laminatorii de Ia laminorul de
tine. Două dintre aceste iniţia­ obţinute şi în lunile aprilie şi mai. De altfel, această problemă a fost discutată zilele tre­ 650 mm. Vot fi invitaţi de acolo laminatori care au
tive, care se aplică cu succes în La sectorul I, de pildă, unde exploa­ obţinut rezultate bune în întrecere prin laminarea la
regiunea Hunedoara, sînt: ..Ni­ f: Ca autori ai valoroasei iniţiative, tarea zăcămîntului se face la su­ nilor. Datele, cuprinse într-un regis­ cute Ia nivelul conducerii secţiei. In vederea rezolvării toleranţe negative pentru a ne împărtăşi din expe­
ci un vagonet de minereu rebu- 1; minerii din Teliuc, sub directa îndru- prafaţă, sterilul a fost redus în pri­ rienţa lor.
jj mare a organizaţiilor de partid şi eu mele 5 luni ale anului în curs cu tru cu evidenta echipelor care nu au ei s-a întocmit un plan tehnic. In el se prevăd mă­
sprijinul deplin al organizaţiilor sin­ 2,89 procente sub admis datorită a- Nu ne îndoim că aplicind cele mai eficace măsuri
tat“ şi „Să laminăm la toleran­ ii dicale şi U.T.M., au fost primii care tentiei cu oare se execută aioi ale­ rebutat nici un vagonet de minereu, suri pentru laminarea la toleranţe negative, mai înlii
te negative". Aplicîndu-le mi­ jj au dat viată iniţiativei încă din pri- gerea lui manuală la încărcarea ma­ oglindesc pe deplin acesl lucru. In a rotundului de 16 mm, 25 mm şi 20 mm. Urmează
nerii din Ghelar şi Teliuc au |j mele luni. Ea a fost popularizată în şinilor. La sectorul II, calitatea mi­ evidenta pe care o line comitetul să se treacă apoi la profilele comiere de 40X40X4
reuşit să trimită furnalelor, jj permanentă la gazetele de perete şi sindicatului, se poale observa cum mm şi 40X40X5 mm. Mai bine zis, vom începe cu
de la o lună la alta numărul echipe­

minereuri cu conţinut bo­ jj în consfătuirile de producţie, pînă la lor care au redus rebutul la zero este sorlimenlele la care tehnologia de laminare este mai

gat, iar laminatorii de la lami­ jj nivelul grupelor sindicale. Agitatorii, în continuă creştere. Dacă în prima bine pusă la punct şi însuşită. Pe parcurs, pe măsură
lună a anului erau doar 5 asemenea
norul de 650 mm să economi­ jj care au fost instruiţi special pe a- echipe, numărul resjDCctiv a -crescut ce ne însuşim procesul de laminare a noi profile, vom

sească o mare cantitate de metal. r ceastă temă şi brigăzile artistice de ou 17 echipe în luna aprilie. Se poa­ studia posibilitatea laminării lor în cîmpul de tole­

"" agitaţie, au avut, de asemenea, un nereului a fost simţitor îmbunătăţită. le spune însă că s-a făcut totul 1 ranţă negativ. In acest sens au fost date indicaţii şi tehnico-organizatorice şi mobilizînd întregul colectiv
rol Important în popularizarea ini­ De la o lună la alta, numărul vago-
ţiativei şi a rezultatelor obţinute în netelor rebútate a fost în continuă Fireşte că nu. Numărul echipelor serviciului de calibrare, care deja a întocmit o serie la aplicarea cu curaj a iniţiativei „Să laminăm la to­
urma aplicării ei. scădere. Fată de luna februarie din care să nu aibă rebut trebuie să fie de documentaţii.
acest an, în luna mai număTul res­ din ce în ce mai mare. Pentru aceas­ leranţe negative“, vom reuşi să înregistrăm pînă la fi­
Primind îndrumare din partea co­ pectiv a fost redus la jumătate. Timp ta se cere intensificată munca de a- Dar, pentru aplicarea cu succes a iniţiativei „Să
mitetului de partid, conducerea ex­ laminăm Ia toleranţe negative“, conducerea secţiei şi nele anului rezultate frumoase în gospodărirea me­
talului.

ploatării s-a interesat îndeaproape de de mai multe luni de zile, unele echi­ gitatie privind înfăptuirea iniţiativei, comitetul sindical de secţie vor lua şi alte măsuri. Va Ing. ZOLTAN LUCACI

asigurarea condiţiilor tehnice şi or­ pe ca acelea conduse de comuniştii să fie stimulate neîncetat echipele fi prelucrat cu întregul personal noul procedeu de la­ şeful laminorului de 450 mm al C. S.

IA ganizatorice pentru aplicarea iniţiati­ Gheorghe Ionită, Ioan Enăşcău, Ni­ care au redus rebutul la zero. Nu Hunedoara
vei în toate fronturile de lucru. Un colae Dănăilă şi altele, au muncit în trebuie aşteptată consfătuirea de pro­ minare, precum şi căile prin care se poate aplica cu GHEORGHE MORARU

mare rol în această privinţă l-a aşa fel, îneît nu li s-a rebutat nici ducţie pentru a se discuta problema rezultate bune. Se va întări controlul tehnic ne faze preşedintele comitetului sindical de secţie

avut înlocuirea sistemului de puşcare un vagonet de minereu. In egală mă­ calităţii minereului, ci operativ să se

în masă cu puşcarea selectivă, acolo sură, maiştrii Petru Gută, Dumitru pună în discuţia brigăzilor felul în

unde condiţiile permit. S-a evitat în Dranciuc şi Nicolae Pus, au sprijinit care se înfăptuieşte iniţiativa „Nici DINMETALULECO­
felul acesta amestecul între masa în permanenţă echipele din subor- un vagonet de minereu rebutat". E NOMISITINACESTAN
sterilă şl masa de minereu, cit şi se­ dinea lor pentru a se situa la nive­ nevoie să fie analizată munca unor

\ZA v_y K y lecţionarea greoaie a sterilului la lo­ lul cerinţelor iniţiativei. Ei au fost echipe cu rezultate mal slabe pentru LALAMINORULDE650
curile de muncă. aceia care au acordat tot timpul a- a le ajuta să ajungă la nivelul celor ALC5.H.PRINLAMINARE
TONE sistentă tehnică echipelor de mineri fruntaşe. In felul acesta, iniţiativa va LATOLERANTENEGA­
Alegerea manuală a sterilului con­ şi au asigurat o bună aprovizionare determina îmbunătăţirea continuă a

stituie principalul factor în asigura­

rea producţiei de bună calitate. A- cu toate materialele necesare în fron­ calităţii minereului extras la E. M.

TIVE,SEPOT’FABRICA:LM ceastă problemă a devenit preocupa­ turile de lucru, evitînd în felul a- Teliuc.
rea de bază ii minerilor în toate cesta lucrul în asalt care ax fl de- L CIOBANU