Page 38 - 1963-06

PAG. 2 DRUMUL' S O C IA L IS M Nr. 2630

i legate de munca P lan u l să fie în d ep lin ii ritm ic

practică şi la to ii in d iei! !

Comitetul de partid de la Exploata­ Mihai Popovici, Mihai Dumbrăveanu Este binecunoscut faptul, că înde­ motive : prima decadă este încheiată avizat un număr destul de mare- de
plinirea ritmică a planuluii.de pro­
rea minieră Petrila a acordat atenţia şi alţii. In centrul discuţiilor acestui ducţie, în fiecare lună a anului şi în de obicei cu sarcinile de plan, înddr vagoane defectate în termenul de ga­
fiecare decadă a lunii, este condiţia plinite numai în proporţie de 16—18 ranţie. Defecţiunea semnalată este
cuvenită' îndrumării şi conducerii în- cerc au stat problemele cu privire la ¦esenţială a realizării tuturor sarcini­ la sută. In luna martie, de exemplu, aceeaşi.: arcuri rupte pe parcurs. Nu
lor de. producţie. Deşi. se cunoaşte s-au realizat doar 17 procente din: este de vină încărcătura pe care o
văţămîntului de partid. In tot timpul creşterea rolului conducător al parti­ acest lucru şi la Atelierele R.M.R. Si- reparaţiile planificate pen.lru primele transporte vagonul, cum se credea
meria, pe primele patru luni ale anu­ zece zile, în decada a doua 39 la un timp, ci calitatea arcurilor. Răs­
ahutei de' învătămint a existat preocu­ dului, ridicarea continuă a calităţii lui ritmicitatea a lăsat, de dorit, Et sută şi în decada a treia 56 la sulă. punderea revine echipei care corn.. :•
'drept că sarcinile de plan au fost în­ Im aprilie- prima decadă a fost înche­
pare pentru pregătirea propagandişti­ de membru de partid, întărirea disci­ deplinite- 1-a reparaţii locomotive in iată doar cu o realizare de 16,9 pro­ tLonează- arcurile, ngaistrului Suşa^
proporţie de 107 la sută, la reparaţii cente, în timp ce în decadele a doua. loan, care nu îndrumă şi nu contro­
lor, pentru asigurarea calităţii, conţi­ plinei de partid şi de stat. Accentul vagoane în proporţie de 100,2. la şi a treia planul la reparaţii a fost lează eu atenţie oalitatea. lor, precum
sută, realizîndu-se peste 500.000 lei- îndeplinit în proporţie de 38,8 şi şi tovarăşului ing. Predoni Busuioc,
nutului de idei, pentru sporirea principal a fost pus mai ales pe cu­ economii la preţul de cost... Dar în respectiv 52,3 la sută, Si,ta,apa este şef C.Ţ.C. vagoane, care permite in­
primele luni ale anului n-a fost rea­ asemănătoare şi în luna. mai. Din ci­ stalarea. unor asemenea arcuri. Cu
eficacităţii învăţămîntului de partid. noaşterea cu temeinicie a prevederi­ lizată productivitatea planificată, ca­ frele de mai sus reiese clar că asaltul toate că aici sînt create toate con­
litatea lucrărilor a lăsat uneori de- de la sfîrşitul de .lună provoacă per­ diţiile pentru tratarea termică cores­
Datorită- acestui fapt în majoritatea lor statutare, şi în lumina aceasta, dorit. turbaţii în luna următoare. Nu rare punzătoare, la confecţionarea arcuri­
sînt cazurile în care locomotivele re^
cercurilor şi- cursurilor s-au obţinut făcindu-se o strînsă legătură cu acti­ Ritmicitatea şi calitatea parate în ultima decadă pleacă în lor nu sînt respectate întocmai nor­
mele tehnice, iar. încercarea lor in
rezultate bune; Zilele acestea s-au vitatea organizaţiei de bază. Fiecare trebuie să meargă cursa de probă cu instalaţii impro­ standul de probă se face de mintu-
vizate, necesitînd apoi multe com­
desfăşurat aici primele convorbiri re­ problemă dezbătută a fost concretiza­ pletări. Aşa s-a înlîmplat cri locomo­ ială-. Este deoi vorba tot de calitate,
de lipsă de îndrumare şi control ce
capitulative în cîteva cercuri şi tă cu fapte luate din viaţă, din secto­ duce la defecţiuni care, neobservate

cursuri. Din felul în oare-s-au desfă­ rul de muncă al cursanţilor. S-au dat

şurat convorbirile a reieşit că preocu­ exemple de felul cum organizaţia de

parea organizaţiilor de partid faţă de bază luptă pentru întărirea rolului

bbna organizare şi ______________ ________________ său, a' rindurilor

desfăşurare a; în- sale, exemple de

văţătriinhilui de C o tlV O rb tri' recapitulative comunişti care prin

partid r dat' rezul- î n , în w i!ă m îlntui de partid comportarea lor
tate’, discuţiile pur­ însufleţesc în mun-

tate fiind in majo- --------------------- ----------------------- că întregul colec­ mînă în mînă! tivele nr. 324476, 375528, oare din la limp, pot provoca pierderi de ' i-
cauza completărilor la „îmbrăcă­ nuri materiale, întîrzieri ale trem
rilatea' cazurilor la nivelul cerinţelor. tiv, s-au scos la iveală lipsuri care rilor în parcurs. Conducerea atelie­
Iată citeva exemple: se manifestă în ceea ce priveşte T,t>; Sînt oare rezultatele obţinute pe minte“, „ţevărie“ şi. tendere,- n-au relor cunoaşte cauzele pentru care
disciplina etc. Participanţii la discuţii MiPW-' măsura posibilităţilor ? Faptele dove­ fost recepţionate în termenul plani­ se rup uneori arcurile vagonetelor re­
Convorbirea recapitulativă de la au dezbătut pe larg problema întăririi desc că- la Simeria existăi încăi re­ ficat. Locomotiva nr. 324712 a fost în­ parate la Simeria, dar n-a luat mă­
cursul seral ahul I din sectorul II al rîndiirilor partidului, grija pentru ri­ UpW&s&î ' zerve interne nefolosite, că este în călzită de trei ori pentru remedierea suri categorice pentru lichidarea lor.
tainei), ap Cărui propagandist este tov. dicarea calităţii de membru de partid. unele cazuri nesatisfăcătoare' calita­ aceleiaşi defecţiuni de la regulator.
loan Hornung; s-s caracterizat prin Mulţi dintre cursanţi s-au referit în -.'.II, r ,'-”ţ >>,* tea reparaţiilor executate. Clauzele Vina este atit a echipelor care au \
dezbaterea problemelor îb strînsă- le­ cuvîntul lor la unele aspecte privind trebuie căutate înainte; de toate în executat reparaţiile; dar mai ales a Succesele dobîndile de' colectivul
gătură cu sarcinile actitale; I'n mod activitatea organizaţiilor de bază La nivelul neritmicitatea îndeplinirii sarcinilor maiştrilor Ftirtaş N-icolae şi Crijanov-
deosebit au fost' discutate probleme pentru educarea, candidaţilor de da plan, fapt ce influenţează direct schi Anton, care nu remediază defec­ de muncitori) tehnicieni şi ingineri
privind d'ezvoltarea democraţiei1so­ partid în perioada, stagiului. De curîm1 a avut loc la Haţeg calitatea reparaţiilor. Iată cum 6tau ţiunile semnalate după controlul teh­ de la Atelierele R.M.R. Simeria nu
cialiste; necesitatea dezvoltării şi faza raională a cetei de-al Vll-lea lucrurile în sectorul reparaţii loco- nic pe fază1 de lucrare. Din această trebuie să fie. umbrlţe de calitatea
apărării proprietăţii socialiste; victo­ Discuţii la un nivel corespunzător concurs al formaţiilor de artişti ama­ cauză locomotivele pleacă în cursa slabă a unor reparaţii. Pentru aceas­
ria definitivă a socialismului în patria s-au purtat şi. în cercul de studiere tori. ta, comitetului sindicatului, îl revine
rtoa'stră': a economiei politice anul I din sec­ de probă cu „îmbrăcămintea“ nefi-
torul VIII — propagandist tov. Prin spectacolele prezentate bri­ sarcina de a ridica lupta pentru ca­
Gurs'anţii oare au participat la dez­ Gheorghe Mozescu şi în alte cercuri găzile artistice de agitaţie din Clo- E. M. Aninoasa: Muncitoarea xatâ, fără discuri, fără clame de fi­ litate pe. o treaptă şl mal înaltă şl;
baterea acestor probleme s-au stră­ şi cursuri. De remarcat este1şi faptul potiva-, Cîrneşti ş' Ciopeia; echipele Kurta Maria pregăteşte, lăm­ xare a ţevilor, cu tendere- care- au aşa cum arată Directivele C.C. al
duit să lege tezele teoretice de sarci­ că datorită preocupării comitetului de bazinele ruginite sau sparte (locomo­ P.M.R. cu privire la principalele cri­
nile concrete, de activitatea desfăşu­ partid,, al birourilor organizaţiilor dc pile electrice. terii ale întrecerii socialiste, oalitatea
rată de organizaţiile de partid şi bază, la convorbirile recapitulative Foto : V. ONOIU tivele nr. 073, 40-0.39 ş.a,). Dacă. maiş­
organizaţiile db masă din cadrul ex­ care s-au desfăşurat în marea majori­ trii s,-ar îngriji ca deficientele sem- să devină obiectivul prinoipal al în­
ploatării; Important1este faptul că cea tate a cursurilor şi cercurilor, frecven­ trecerii. Conducerea tehnică a ate­
mal mare parte a cursanţilor au dat ţa $ fost bună. 1 nai ate la recepţia pe fază de: lucru lierelor are datoria să ta măsurile
dovadă de o cunoaştere temeinică a corespunzătoare pentru ca planul de
documentelor partidului nostru, a ho- Acordînd aceeaşi grijă faţă de des­ • să fie remediate, volumul de muncă
producţie să fié îndeplinit ritmic, să
după cursa de probă ar fi redus, lo­ lichideze „asaltul" de sfîrşit de lună
şi să întărească rolul controlului teh­
Brigăzi ştiinţifice comotivele puţind fi predate la timp. nic, în vederea' îmbunătăţirii calităţii

la sate I Toate, acestea sînt urmări ale mun- reparaţiilor.
Comitetul de partid trebuie să a-
Sîmbălă, 8 iunie, patru brigăzi j cij. în asalt, ele încarcă' preţul de cost
ştiinţifice ale Comitetului raio­ nalizeze cauzele neîndepliniril rit­
tărîrilor elaborate de către partid şi făşurarea convorbirilor recapitulative nal pentru cultură şi artă clin al reparaţiilor, duc- la nerealizarea
Haţeg au poposit în satele Sar- mice a planului de reparaţii, să la
guvern. se va asigura ca- la exploatarea mi­ misegetuza, Breazova, Hobiţa şi productivităţii planificate. Conduce­ măsurile politice şi organizatorice ne­
Păucineşti.
La un nivel corespunzător s-au des­ nieră! Petrila anul de studiui în învăţă- rea atelierelor are datoria să. întă­ cesare în vederea lichidării asaltu­
Membrii brigăzilor au dat răs­
făşurat discuţiile şi în cercul de stu­ mintul de partid să se încheie' în bune puns numeroaselor întrebări pu­ cerinţelor rească serviciul C.T.C. cu tovarăşi lui de sfîrşit de lună. Organizaţiilor
se de colectiviştii din aceste care posedă o bogată experienţă în
sate.
diere a Statutului P.M.R. din! sectorul condiţiuni, iar dezbaterile să ajute pe Petre Vasile — prin vioiciunea tu­ producţie, multilateral pregătiţi şi se
turor dansatorilor. bucură de prestigiu în rîndurile lu-
I, unde este propagandist tov. loan cursanţi în înţelegerea celor mai orătoritar, să traseze ca sarcină de
Revelaţia fazei a constituitro însă serviciu maiştrilor remedierea ime­
Rebeleş. In acest cere s-au' evidenţiat esenţiale probleme necesare activităţii apariţia celor cincizeci de dansatori diată a defecţiunilor semnalate.
din Păucineşti. Incepînd cu Avram Astfel locomotivele, după- ce se în­
prin contribuţia adusă la dezbaterea lor practice; llincar, om de 72 de ani şi nevas- torc din cursa de probă, nu vor mai

problemelor cursanţii Vasile Ene, P. UNGUR

de dansuri din Stei şi Clopotiva; tă-sa, Iuliana, care nu-i nici ea cu fi reţinute în ateliere pentru „reme­
soiiştii vocali Rozina Văcărescu şi mult mai tînără, şi pînă la nepoata
„JOCUL BE-A V A C A N T A 6>é Constanţa Groza din Păucineşti, Si- lor — Mariana — care abia a îm­ dieri“ şi „completări“. de bază le revine sarcina să ducă o
de MIHAIL SEBASTIAN mion I.epădatu din Strei, Petre Va- plinit 6 ani, cele 25 perechi de dan­ luptă susţinută împotriva luorulul fă­
sile din Sîmpetru şi alţii; corul băr­ satori din Păucineşti au interpretat De ce se rup arcurile cut de mîntu.ială, să militeze! pentru
cu măiestrie jocuri populare spe­ la vagoane ? efectuarea unor reparaţii de bună ca­

Căi nîai tî'năr colectiv teatral din cu societatea, eu temea. In pensiu­ ciem. Ii simţim apropiaţi nouă, în bătesc al colectiviştilor djn Berthe- cifice plaiurilor haţegane. In primele patru luni ale anului, litate., $. POP
ţară, înfiinţat de abia la începutul nea izolată pe care o locuiesc, re­ năzuinţa lor atit dc umană şi atil lot şi toate celelalte formaţii au do­ Cîntînd „La noi în sat“, creaţie Atelierelor R.M.R. Simeria le-a fost
acestei stagiuni, secţia romînă a Tea­ fugiaţii eliberaţi de apăsarea condi­ de firească de a găsi fericirea, in do­ vedit o bună pregătire. B'rigada artis­
trului de stat din Tg. Mureş, a por­ ţiilor lor sociale cunosc farmecul tică din Păchşa, cu textul intitulat proprie, solistul vocal Dumitru A ©E N BA
nit în primul său turneu. Ca un oma­ întăritor al demnităţii omeneşti’, rinţa- lor atit de sinceră de a trăi „înfloreşte tai a mea“ — instructor Opreanu din Ciopeia a smuls pu­
giu adus înaintaşilor scenei, romî- demnitate nesupusă umilinţelor unei într-o altă lume, mai bună, mai Romolus Curecheanu — a fost una blicului spectator ropote de aplauze.
neşt-i, ce'lor care au pus bazele artei dreaptă. din cele mai apreciate formaţii ar­
teatrale realiste- în ţara noastră, co­ lumi în care banul înlocuieşte•onaar tistice. Bine s-a prezentat în concurs întrecerea care a avut loc la Ha-
lectivul clin Tîrgu Mureş a ales pen­ 9 Ei*n-ah Ştiut uanl,delies snă-aucauştt.e.iutacceuams- şi brigada de agitaţie din Brelea |eg a prilejuit o adevărată sărbă­ (Tladio- tria*i: Chiriaşul - cinematograful.
tru acest- prim. contact cu spectatorii 'rfVa-’limnmn'e,. -Uc: nisi ea. Au încercai Şirei ni lexlui „Colo-n luncă în gră­ toare atit pentru cei 180 de artişti
din întreaga tară, una din lucrările rea. In aiact»er.se.t•i • cîblăximriba,at-ţi î-npfelnort.eruşle>oi drf,ae-­1 -; dină“. amatori participanţi la fază, cit şi 13 IUNIE 1963 „Filimort Sîrbu ’; Post restant —
cele mai valoroase scrise înainte de gostea cabană izolată, pentru cei mai bine de 300 specta­ PROGRAMUL I: 5,07 Jocuri
Eliberare, comedia lirică Jocul de-a se poale ajunge la Echipa de dansuri din Răchitova tori. Remarcăm interesul şi preocu­ populare; 5,20 Emisiunea pentru „Grădina de vară“';. RUNEDOA-.
vacanţa a lui M-îhail Sebastian. meie, pentru Corina, dragoste care (instructoare George.ta Ilioni), a lă­ parea celor care au răspuns de or­ sate: îngrijirea vitelor la păşu­
s-o găsească într-o sat o impresie deosebit de bună prin ne; 5,30 Muzică distractivă in­ R A : Festival Chaplin — cinemato-,
? omogenitatea şi siguranţa în mişcări, ganizare, si-n acelaşi timp buna pre­ terpretată de fanfară; 6,07 Muzică
1936. O 1artei plată, meschină, mo­ jucîndu-se , de-a vacanţa“, sau vi­ iar cea din Sîmpetru — condusă de uşoară; 6,35 Cîntece; 7,10 Melodii graful „Victor,ia"; SIMERIA; O via-,
notonă, o' teme întunecată şi opacă, gătire a artiştilor amatori. populare ; 7,30 Sfatul medicului:
O lume ridicolă, fără idealuri, fără Turneul Teatrului ele stat şinei la nevăzuta şi îndepărtata „stea PETRE FĂRCAŞIU Importanta razelor solare pentru (iă — cinematograful Pinti-t
elanuri, fără vise... fără nume“, care însă „nu se abale corespondent sănătatea copiilor; 8,30 Muzică
uşoară; 10,30 Muzică populară; lie"; PETROŞANI : Chiriaşul —¦
E lumea Romîniei burghezo-meşie- 14.00 Concert de prînz; 15,00 Cîn­
reşt'i în anii dintre cele două răz­ din Tg. Mureş niciodată din drumul ei“ ; sau tece şi jocuri populare; 16,00 Pie­ cinematograful JAlex. Sahia“; O,
boaie' mondiale. In1 această lume* pornind spre necunoscut, pe urmele se instrumentale şi vocale de călătorie spre centrul pământului
Ştefan Valeri® — intelectualul sărac compozitori romîni; 16,45 Cîntă seria I — cinematograful „7 Nor
a cărui înduioşătoare elegantă e cîş- cutezătorului Alexandru cel Mare. corul Şcolii pedagogice din Ba­ iemhria“; 'ALBA IULIA: rA fost
tigată cu socoteli mici, eroice, pe cău; 18,00 Concert de muzică prietenul meu — cinematograful
care se jenează, să le mărturisească. exprimă setea de puritate a fiecă­ Ei n-an înţeles ceea ce azi, noi întrecere reuşita uşoară romînească; 18,39 Lecţia „Victoria* ; Ctinele sălbatic Dingo.
COrîna — fata modestă care îşi ruia. Numai că „jocul de-a vacanta“, ştim şi ceea ce, în ultimii ani- ai de limba franceză (pentru înce­ — cinematograful „2$ August“ ; A
coase Singură rochiile după ce a vi­ „jocul de-a uitarea“, „jocul de-a fe­ vieţii, a înţeles însuşi Sebastian : La întrecerea ce a avut loc la Lu- O impresie bună au lăsat dansa­ pători) 13,00 Melodii populare în­ fost prietenul meu —• „Grădina 'de.
sat ceasuri întregi Ia vitrina unui ricirea1 ia sfîrşit, luna de concediu peni au participat numeroase forma­ drăgite de ascultători; 19,45, Mu­ vară“; SEBEŞ; Bunica Sabella —î
mare rtagazin, domnul Bogoiu — se termină1, iar eroii piesei sini din „crînduiala cea crudă şi nedreaptă“ ţii artistice, solişti vocaii şi instru­ torii clubului. De la apariţia în sce­ zică instrumentală; 20,55 Cu mi­ cinematograful „Progresul“; Cazacii
funcţionarul umil care stă ziua-ntrea- nou apăsaţi de griji, de viaţa coti­ trebuia zdrobită ; calea spre viaţa mentişti care s-au dovedit bine pre­ nă şi pînă la terminarea programu­ crofonul în mijlocul formaţiilor — cinematograful „M. Sadoveanu“
gă înfundat în dosare, Jeff — ado­ diană. luminoasă şi fericită e calea luptei gătiţi pentru faza orăşenească. lui, ritmul viu, însufleţii, împletit artistice de amatori; 21,30 Seară Bunica Sabella — „Grădina ’de va-,
lescentul corigent la matematică, vi­ revoluţionare a proletariatului. Dar cu strigături şi chiuituri, nu a slă­ de dans cu Horia Şerbănescu şi ră“; ORĂŞTIE; Camelia — cine­
sează la fericire: o fericire simplă, In această piesă, Sebastian nu iz­ chiar şi aşa, povestea tristă a vieţii întrecerea a fost deschisă de corul bit deloc. „Dans din Făgăraş“ şi Radu Zaharescu (reluare). matograful „V. Roailă“; Omul cu
modestă, omenească. Visează la o buteşte să scoală eroii la o răspîn- lor lipsite de perspectivă, a fericirii clubului minier, dirijat de tov. Her- „Suită oltenească“ au smuls publi­ PROGRAMUL II: 10,05 Reco­ două fete — cinematograful „Flacă­
lume frumoasă, cu mult soare, cu tie luminoasă, dar în amărăciunea lor zdrobite cu brutalitate de rându­ nnn Rolh. Deşi lînăr, corul s-a im­ cului spectator ropote de aplauze. mandări din program,- 10,10 Mu­ ra“; IIATEG: Labirintul — cine­
multă lumină, o teme fără prejude­ finalului găsim ura pentru nedreapta ielile nedrepte ale societăţii capita­ pus ca o formaţie puternică, înche­ zică interpretată de fanfară ; matograful „Popular“; BRAD: Tin-,
căţi, fără meschinărie, fără ticăloşii. orînduire care înăbuşe aspiraţia spre liste, rămîne pentru noi şi gene­ gate, bine instruită. In scenă au. apărut apoi, pe rînd, 11.00 Muzică uşoară; 12,05 Mu­
fericire a celor striviţi sub jugul ca­ raţiile următoare ca o imagine veş­ cele trei brigăzi artistice de agitaţie. zică populară; 13,30 Note de lec­ lin şi misterul „Linei 'de aur“ —;
Şi pentru realizarea acestui vis, pitalismului. Evadarea din realitate nic vie, fidelă şi impresionantă a Fanfara minerilor, cum îi spun Tematica problemelor abordate a tor; Noi volume pentru copii;
ei rup tirtp de o lună orice legătură are în această piesă un caracter ilu­ unei lumi pentru totdeauna apuse. de obicei oamenii, este una din cele fost: calitate, economii şi preţ de 13,40 Muzică de estradă; 15,30 cinematograful „Steaua Roşie“; LO-
zoriu, iar surîsul trist al eroilor ne mai vechi formaţii artistice ale ora­ cost. Fiecare dintre cele trei brigăzi Muzică uşoară; 16,54 Din folclo­
arată că aceşlia sînt conştienţi de Spectacolele Teatrului de slat din a popularizat succesele in muncă ob­ rul popoarelor; 17,35 Anunţuri, NEA ; A fost chemată şi clasa V-a
drama puternică pe care o trăiesc. Tîrgu Mureş prezentate în zilele şului Lupeni. Laureată a celui de al ţinute de mineri, electromecanici, reclame, muzică; 18,33 Buchet de
acestea la Cugir, Orăştie şi Simeria, V-len concurs al formaţiilor artis­ tehnicieni şi ingineri şi a criticat cu melodii ale compozitorilor noş­ — cinematograful „Minerul“ ; TE-
Eroii tei Sebastian sînt oameni de s-au bucurat de un succes deosebit tice de amatori pe ţară, fanfara a mijloacele artei pe cei care fac lu­ tri de muzică uşoară; 20,00 Seri-»
o nobleţe sufletească impresionantă, în rîndurile spectatorilor. Aslăzi 12 prezentat în concurs piese muzicale crări de mîntuială, absentează ne- IUŞ: Laşul — cinematograful „V. '
iunie şi mîine 13 iunie, Teatrul de ale compozitorilor clasici şi contem­ molivat şi nu se încadrează în dis-
de o ţinută morală ireproşabilă, au stat din Tîrgu Mureş va prezenta porani din ţara noastră şi din alte Roaită" ; ZI.ATNA : Soare şi um­
spectacole în oraşele Deva şi Hu­ ţări. •ciplina muncii
un suflet bogat, deschis tuturor fru­ nedoara. EUGEN POPA bră — cinematograful „Muncito­
Bine s-a Drezentat în concurs şi corespondent
museţilor vieţii, li iubim şi îi apre- orchestra simfonică. rul“; IL IA ; Pedro pleacă în Sier-

essr ra — cinematograful „Gh. Doja“;

LS3gS7 ? E W /SM? ?mW jSSSîV jzm ? L2Li? , APOLDUL DE SUS: 'Al 9-lea cerc

construcţii şi s-a lărgit baza fura­ privind creşterea efectivelor de — cinematograful „23 August“.
jeră. animale reflectă cu prisosinţă a-
G. A. C. D I N D O B R A Qj a l d i n -
Datele clin graficul de mai jos cest lucru:

O unitate tot mai puternică Anul 1958 1961 1962 1963 sori din ţară; 20,10 din reperto­ m d iE ă m /ă ş J e
riul interpreţilor de muzică popu­
Taurine — 122 395 450 lară Eugenia Frunză şi Dumitru PENTRU 24 ORE
Ovine 86 295 500 600 Fărcaş; 20,30 Noapte bună, copii:
Porcine 6 69 250 „O poveste cu un cireş“ de Mi­ Vremea se menţine nestabilă cu
CO oara Cremene; 20,40 Canţonete, cerul mai mult noros ziua. Vor căo
Gospodăria agricolă colecti­ T—< serenade şi şansonete; 22,00 Mu­ dea ploi locale sub formă de averr
vă din Dobra, raionul Ilia, zică populară; 22,30 Emisiune 6e însoţite de manifestări electri­
nu se numără printre unită­ muncă în colectivă şi rezultatele şi, pe această cale, să realizeze Acumularea unei experienţe tot cîte 15—16 purcei anual. Valori­ ce. Vîntul va sufla slab din secto­
ţile vechi, dar nici printre a- obţinute .i-au făcut pe colectiviştii venituri de ordinul sutelor de mai bogate în creşterea animale­ ficarea acestora nu se mai face pentru petroliştii romîni aflaţi în rul nord-est. Temperatura va fl
celea nou create. Ea a luat din Dobra să înţeleagă că pentru mii. Nu-i deci de mirare că în lor, hrănirea raţională a acestora, imediat după înţărcare cum se India şi Afganistan; 24,00 Muzică cuprinsă ziua între 23 şi 28 grade,
fiinţă în toamna anului 1958 cînd, a face gospodăria colectivă bo­ acest an colectiviştii din Dobra permanentizarea îngrijitorilor la proceda după primii ani, ci numai de dans. iar noaptea între 10 şi 16 grade.
un număr de 69 familii, urmînd gată şi pe colectivişti tot mai în­ vor vinde statului pe bază de ferme şi retribuirea lor după re­ atunci cînd au cel puţin 90—100
sfatul înţelept al partidului, şi-au stăriţi, este necesar să dezvolte contract 58.000 kg grîu, 30.000 zultatele obţinute au dus impli­ kg. Anul acesta, spre exemplu, @Lfie MOL PENTRU URMĂTOARELE
unit forţele şi o suprafaţă de mai multe ramuri de producţie. kg floarea-soarelui, 12.300 kg fa­ gospodăria îngraşă 100 de porci TREI ZILE
42 hectare de teren într-o sin­ Astfel, în ultimii doi ani, mai sole şi seminţe dc floarea-soare­ cit şi la sporirea productivităţii pe care îi va livra pe bază de 13 IUNIE 1963
gură familie, în marea familie a ales, gospodăria a îmbinat în lui, 65.000 kg cartofi, 200 tone animalelor. Faţă de anul 1960, bu­ contract. DEVA : Roico şi fraţii săi — Vremea va rămîne nestabilă, fa­
colectiviştilor. încă din primul mod armonios dezvoltarea cul­ sfeclă de zahăr, 170.000 litri lapte năoară, în anul 1961 s-a obţinut seria II-a — cinematograful „Pa­ vorabilă ploilor locale. Temperatu­
an de muncă în comun şi apoi turii cerealelor, legumicultura, de vacă, 35.000 bucăţi ouă, 920 în medie pe cap de vacă furaja­ Ca rezultat al dezvoltării gos­ ra în general staţionară.
treptat, treptat, gospodăria a creşterea animalelor, pomicultu­ kg lină, 2.160 kg brînză de oaie tă mai mult cu peste 500 litri podăriei, a creşterii producţiei a-
obţinut realizări demne de re­ ra etc. Justa îmbinare a ramuri­ etc. Acestea, potrivit planului de lapte, iar în 1962, deşi din cauza gricole şi a volumului de produc- Exploatarea minieră Muncelu! lic
marcat, atit pe linia ridicării pro­ lor de producţie a contribuit din producţie, vor aduce gospodăriei secetei s-a făcut resimţită lipsa ANGAJEAZĂ
ducţiei la hectar cit şi în ceea ce plin la o bună organizare a pro­ un venit de 1.262.762 lei. de furaje s-au realizat totuşi pro­ ţie-marfă, gospodăria şi-a sporit
priveşte dezvoltarea unor ramuri ducţiei agricole, la fertilizarea so­ ducţii cu mult mai bune decît — mineri,
de producţie (pentru care aici lului şi extinderea mecanizării, Un important sector de activi­ în anii 1959—1960. De asemenea, considerabil şi veniturile băneşti, — ajutori mineri,
existau condiţii prielnice) aducă­ care în cele din urmă au dus la tate al G.A.C. din Dobra îl consti­ de la o scroafă se obţin în medie — vagonetari,
toare de mari venituri băneşti. creşterea considerabilă a produc­ tuie zootehnia. începutul în creş­ şi fondul de bază. Iată, oglindită
ţiei vegetale şi animale. terea animalelor proprietate ob­
ştească a fost modest. Acum în­ în cifre, această creştere:
In anii 1961—1962, producţia să, situaţia s-a schimbat cu totul.
Ar.ul 1961 1962 1963

Venituri băneşti 436.000 1.034.128 1.600.000
Fond de bază 328.000 1.128.822 1.300.000

Demn de subliniat este faptul aici. I-Iotărîrea tuturora este ca în
că din anul trecut gospodăria a viitorii ani să-şi dezvolte şi mai

Succesele înregistrate au convins de grîu a crescut cu peste 700 Colectiviştii au văzut cu ochii lor devenit milionai'ă, iar veniturile mult gospodăria, să facă din ea — electricieni,
pînă la urmă pe toţi ţăranii mun­ kg faţă de anul 1958, iar cea de că dezvoltînd creşterea animale­ la suta de hectare teren au ajuns o unitate mai puternică, mai în­ — strungari,
citori din comună de superiorita­ porumb cu aproape 900 kg. A- lor cresc simţitor atit veniturile la peste 130.000 lei. floritoare. Elanul cu care mun­ — sudori,
tea muncii în gospodăria colec­ nul trecut, spre exemplu, s-a ob­ cit şi valoarea zilei-muncă. An de
Continua creştere a veniturilor cesc zilele acestea la întreţinerea
realizate de gospodărie acoperă culturilor, pregătirile ce le fac în

tivă. Aşa se face că în primăva­ ţinut în medie la hectar 2.023 kg an, cu ajutorul creditelor primite tot mai mult nevoile materiale şi vederea ridicării de noi construc­ — tractorişti.
ra lui '62 toate cele 673 familii grîu şi aproape 2.500 kg porumb de la stat, a fondurilor proprii şi culturale ale membrilor ei, belşu­ ţii zootehnice şi gospodăreşti
gul îşi face loc în casele tuturor
din comună, cu aproape 1200 ha boabe. Creşterea producţiei a prin reţinerea din prăsilă a între­ colectiviştilor. sînt mărturii vii că hotărîrea co­ jj Lămuriri suplimentare se vor da la sediul
teren, făceau parte din gospodă­ permis colectiviştilor să valorifi­ gului tineret apt pentru produc­ lectiviştilor din Dobra va deveni exploatării, telefon; Brănişca 13.
ria colectivă. ce prin contract tot mai multe ţie, numărul de animale a cres­ Succesele înregistrate de colec­ fapt împlinit. s
cereale, produse animaliere etc. cut considerabil, s-au ridicat noi tiviştii din Dobra în cei cîţiva ani
Experienţa primilor ani de de activitate nu se vor opri însă V. PÎŢAN