Page 41 - 1963-06
P. 41
: .iJIV T7T
PROLETARI DîN fOATE ŢĂRILE, UNIŢf-VA I Salutul Comitetului Centra!
al Partidului Muncitoresc Romîn,
Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri
prezentat de tovarăşul Son Gheorghe Maurer
Către
Congresul al IV-iea al eooperaţiei de consuni din R.P. Romînă
Avansuri băneşti Dragi tovarăşi, Partidul şi guvernul acordă toată preţuirea muncii
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, rodnice desfăşurate de milioanele de membri şi lu
colectiviştilor Consiliul de Stat şi Consiliul de Minişlri al Republítíi crători ai cooperaţiei de consum şi Ie transmit de la
Populare Romîne transmit un călduros salut celui de-al această tribună calde felicitări şi urări de noi suc
Prin livrarea către stat a pro IV-Iea Congres al cooperaţiei de consum din Republica
duselor animaliere pe bază de Populară Romînă, milioanelor de membri ai coopera cese.
contract, G.A.C. din Pricaz, ra tivelor de consum şi de credit, tuturor lucrătorilor din Tovarăşi,
ionul Orăştie, a realizat mari ve Din numeroas 'a intervenţii ale delegaţilor şi in
nituri băneşti. Acest lucru a per cooperaţie.
mis conducerii gospodăriei să Acest congres are Ioc în condiţiile muncii avîntate a vitaţilor, care au luat cuvîntul Ia congres, se desprind
împartă colectiviştilor un nou a- bogate Învăţăminte ce vor fi de un mare folos în în
vans bănesc în sumă de 47.805 poporului nostru pentru înfăptuirea măreţului program treaga activitate a cooperaţiei noastre do consum. Fără
lei, revenind la ziua-muncă cîte al desăvirşirii construcţiei socialismului, al înfloririi îndoială că dezbaterile acestui congres vor constitui
patriei, elaborat de Congresul al ill-lca al Partidului un puternic îndemn pentru membrii cooperativelor,
5 lei. Muncitoresc Romîn. Prevederile planului de şase ani lucrătorii din organizaţiile cooperatiste, de a munci
Printre colectiviştii care au pri se îndeplinesc şi se depăşesc. In primele 5 luni ale cu perseverenţă pentru înlăturarea lipsurilor care mal
aceslui an, planul de stat a iost realizat în proporţie dăinuie în activitatea cooperaţiei, pentru continua ri
mit cele mai mari sume de bani de 101,8 la sută. Poporul romin se poate mîndri cu dicare a nivelului acestei activităţi.
— drept avans — pot fi amintiţi rezultatele obţinute în dezvoltarea armonioasă a eco
Victoria Davidescu — 1.030 lei, nomiei, cu ritmul rapid de creştere a producţiei, trăsă întărind neîncetat legăturile cu masele de coopera
Cristina Gogoaşe — 1.285 lei, tură caracteristică tuturor ramurilor economiei tori, cu întreaga ţărănime, organele cooperaţiei trebuia
Ioan Jurju — 605 lei şi alţii. noastre naţionale. Pe baza dezvoltării industriei şi agri să folosească din plin marile rezerve ce există pentru
culturii socialiste, a creşterii venitului naţional, se intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat.
ridică sislematic nivelul de trai material şi cultural al
Dezvoltarea permanentă a agriculturii noastre socia
celor ce muncesc. liste creează posibilităţi sporite de achiziţionare a pro
Satul nostru, în care s-ati statornicit definitiv re duselor agro-alimentare.
laţiile de producţie socialiste, cunoaşte profunde pre îmbunătăţind relaţiile economice cu gospodăriile co
lective, cooperativele de consum vor trebui să dea o
faceri înnoitoare. Ţărănimea muncitoare se bucură de atenţie deosebită valorificării surplusului de produse a-
Mari venituri ajutorul frăţesc al aliatului său de nădejde, clasa gricole ale ţăranilor colectivişti, ale întovărăşiţilor şi
muncitoare, de ajutorul puternic al statului democrat- ţăranilor individuali din localităţile de munte. In
din legumicultura popular. Folosind din plin acest ajutor, ţărănimea acest scop, este necesar ca organele cooperaţiei să
colectivistă lucrează cu spor în gospodăriile colective, stimuleze, prin contracte şi învoieli reciproc avanta
obţinînd recolte tot mai bogate. Cresc continuu ve joase, gospodăriile ţărăneşti în dezvoltarea producţiei
Colectiviştii din Galda culti niturile băneşti ale ţărănimii, oamenii muncii de Ia agricole şi vînzarea ei prin cooperative.
vă anul acesta legume şi zarza sate se hrănesc şi se îmbracă incomparabil mai bine Sporirea veniturilor băneşti ale ţărănimii, creşterea
vaturi pe 52 ha. Semănate şi decît în trecut, viaţa lor devine tot mai coniorta- nevoilor sale de consum pun în faţa cooperaţiei sar
plantate din timp, acestea s-au bilă. Numai In ultimii trei ani, mdustria noastră so cina de a îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei săteşti
dezvoltat bine permiţînd colecti cialistă a pus la dispoziţia oamenilor muncii de la cu mărfuri variate şi de bună calitate, conform ce
viştilor să treacă la recoltarea şi sate, prin reţeaua cooperaţiei de consum, mărfuri în rinţelor locale. O mai mare atenţie decît pînă acum
livrarea lor. valoare de peste 35 miliarde de Iei. Ţărănimea noas trebuie acordată aprovizionării centrelor muncitoreşti
E.'M. Teliuc. Una 'dintre cele mai liane brigăzi de investiţii este cea condusă de minerul Popa M. Ion, pe Ei au realizat pînă acum ve tră se bucură tot mai din plin de binefacerile ştiin din mediul rural, exploatărilor forestiere, precum şi
care o vedeţi în fotografia noastră, într-o scurtă consfătuire de producţie înainte de începerea lucrului. ţei şi culturii, ale traiului civilizat. satelor mai îndepărtate şi d'e munte.
nituri de aproape 10.000 lei
Răspunzind acestui sprijin puternic, multilateral, ţă Prin unităţile de desfacere ale cooperaţiei de consum,
rănimea muncitoare se străduieşte să sporească pro să pătrundă la sate un număr tot mal mare de cărţi,
Angajamente ce prind ducţia agricolă-marfă, pentru îmbunătăţirea continuă care să satisfacă setea crescîndă de cunoştinţe şi cul
a aprovizionării oamenilor muncii de la oraşe cu pro tură a ţărănimii noastre.
viaţă duse agro-alimentare. Lărgirea şi modernizarea reţelei magazinelor de des
Succesele obţinute în grandioasa operă de iăurire a facere, a unităţilor de alimentaţie publică, de prestare
Măsurile luate în cadrul şan alte 420 apartamente care îşi Pentru ridicarea Acolo unde s-au făcut, ele au dat vieţii noi, socialiste, oglindesc justeţea politicii mar- a serviciilor în mediul sătesc, promovarea unor forme
tierelor de construcţii ale vor primi noii locatari pînă la calificării roade. xist-leniniste a Partidului Muncitoresc Romîn, pe caro noi, civilizate, de deservire a populaţiei trebuie să
T.R.C.H. ca şi elanul în muncă eroica noastră clasă muncitoare, harnica ţărănime co constituie o preocupare de seamă a uniunilor coopera
sfîrşitul lunii iunie. Aşa de pildă Executarea unor lucrări de tot Lipseşte spiritul lectivistă, intelectualitatea o urmează neabătut, cu ne tivelor de consum, a tuturor lucrătorilor din cooperaţie.
al colectivelor de constructori la Petroşani se lucrează din plin ţărmurită încredere ca pe propria lor politică.
au făcut ca în ultimul timp acti Chezăşia succesului in întreaga activitate a organi
vitatea să cunoască un nou im la finisarea blocurilor B4, B5, Tovarăşi, zaţiilor cooperaţiei este atragerea tot mai largă a ma
La munca entuziastă a întregului nostru popor parti selor de cooperatori Ia conducerea cooperativelor, cul
cipă în mod activ şi cooperaţia do consum, largă or tivarea în rîndurile lor a simţului de răspundere pentru
puls Muncitorii, tehnicienii şi C0, CI, C2, cu un total de 154 mai bună calitate şi cu o durată gospodăresc ganizaţie de masă a ţărănimii, care cuprinde în pre buna gospodărire a avutului obştesc, pentru îndepli
inginerii de pe şantiere dau bă apartamente. Multe din lucrările scurtă stă în centrul preocupă Printre materialele deficitare zent peste şase milioane de membri. „Cooperaţia de nirea sarcinilor economice de către fiecare unitate în
tălia pentru a depăşi prevederile de la aceste blocuri s-au exe rilor întregului colectiv de con de pe şantierele T.R.C.H. sînt consum — a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- parte.
graficelor de producţie iar acolo cutat într-un termen scurt ceea structori al T.R.C.H. In acest şi fîşiile cu goluri pentru plan- Dej Ia precedentul dv. congres — are de îndeplinit un
unde s-au înregistrat rămîneri în ce a permis depăşirea prevede scop au fost luate o serie de şee. Din lipsa lor la unele şan important rol economic, social şi cultural-educativ in Partidul şi guvernul vor acorda şi iu viitor tot spri
urmă să le recupereze. Pînă la rilor graficului. De asemenea vor măsuri. Printre altele se numă tiere lucrările au rămas în urma viaţa ţărănimii şi a satelor; ea aduce o contribuţie jinul necesar cooperaţiei de consum, pentru ca aceasta
importantă la dezvoltarea legăturilor economice din să-şi îndeplinească din ce în ce mai bine rolul ce-i
revine în dezvoltarea legăturilor economice între oraş
sfîrşitul lunii mai, ca rezultat al mai fi terminate lucrările la 90 ră şi organizarea unui ciclu de graficelor iar pe altele cum tre oraş şi sat, la înlărirea alianţei muncitoreşti-ţără- şi sat, în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi
muncii, depuse, constructorii au apartamente în Lupeni, 48 apar expuneri în faţa tehnicienilor, sînt cele din Haţeg, Vulcan, Alba neşti, la construirea socialismului“. ţărănime.
d a t' în folosinţă în întreaga re tamente în Cugir, 40 apartamen maiştrilor şi şefilor de echipe a
giune 532 apartamente. Acum se te în Vulcan şi în alte localităţi unor referate cu privire la pre s-a trecut la înlocuirea fîşiilor Aşa cum a reieşit şi din lucrările acestui congres, Statul nostru militează cu consecvenţă pentru trium
cu planşee turnate din beton cooperaţia de consum, îndeplinindu-şi rolul încredin ful principiilor coexistenţei paşnice, pentru pace şi co
ţat de partid, şi-a dezvoltat continuu activitatea. laborare internaţională. Cooperaţia de consum din ţara
monolit. Aşa stînd lucrurile este
lucrează la ultimele finisaje la din regiune.
vederile normativelor C.S.C.A.S. necesar să existe o preocupare Creşterea producţiei industriale şi agricole a creat noastră este chemată să-şi aducă şi pe viitor contribu
de execuţie a diferitelor lucrări. mai susţinută pentru buna păs condiţii tot mal prielnice cooperaţiei de consum pentru ţia la promovarea acestei politici de pace şi prietenie
Se urmăreşte mai ales explica trare şi folosire a fîşiilor exis îmbunătăţirea aprovizionării cu mărfuri a populaţiei între popoare, întărind colaborarea frăţească cu orga
rea normativelor în vigoare în tente. Din păcate nu pe toate săteşti. Este grăitor faptul că numai în primele 5 luni nizaţiile cooperatiste din celelalte ţări socialiste, dez
şantierele se întîmplă aşa. La Si- ale anului acesta, s-a desfăcut prin cooperative un vo voltînd legăturile cu cooperatorii din întreaga lume şi
legătură cu execuţia lucrărilor meria de pildă, pe rampa sta lum de mărfuri egal cu cel realizat în întreg anul militînd pentru lărgirea Alianţei Cooperatiste Interna
A 3.00P-a tonă laminată peste plan Prieteni de finisaj şi folosirea unor ma ţiei C.F.R., stau de luni de zile 1953. tionale.
teriale noi. Astfel, pe şantierele zeci de fîşii fără a fi folosite. Lărgind Iegălurile economice cu masele ţărănimii,
La laminorul de 800 mm. al C.S. Hunedoara s-a des ai cărţii din Deva, Brad, Călan, Haţeg, Mai mult, ele nici nu sînt păs Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin,
Cugir şi Alba, au fost expuse re trate măcar în condiţii optime. aplicînd sistemul slimulativ de contractări, cooperaţia Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al Republicii
făşurat anul acesta o activitate rodnică. Ca urmare a Avînd in centnd ferate c a : „Vopsitorii cu vina- De cîteva săptămîni, depozitul de consum a adus un aport însemnat la valorificarea Populare Romîne îşi exprimă ferma convingere că ma
preocupărilor sale rom", „Montarea mînei curente local al I.R. Combustibilul şi-a producţiei agricole, la aprovizionarea tot mai bună a sele membrilor cooperatori şi lucrătorii din cooperaţie
unor măsuri tehnice şi organizatorice, aici a sporit atragerea unui nu din P.V.C.", „Regulamentul de aşezat peste ele lemnele de foc. vor munci cu abnegaţie, alături de întregul nostru po
măr cit mai mare recepţie a lucrărilor". In conti Unele fîşii au fost astfel deterio populaţiei orăşeneşti cu produse agro-alimentare şi a por, pentru înfăptuirea măreţului program de desăvîr-
continuu \ileza de laminare şi a scăzut staţionarea a- de tineri la con nuare vor fi prelucrate referate rate, nemaiputînd fi folosite. Industriei socialiste cu materii prime de provenienţă şire a construcţiei socialiste, pentru întărirea şi înflo
cursul „Iubiţi car Şi toate acestea se întîmplă agricolă. rirea scumpei noastre patrii.
gregatelor. De asemenea, s-a gospodărit mai bine me cu privire la execuţia lucrărilor în vreme ce pe unele şantiere
de zidărie cu toate tipurile de aşa cum arătam, lucrările la Pe baza îmbunătăţirii întregii sale activităţi, coope COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI
cărămizi, aplicarea de placaje de raţia de consum şi-a consolidat situaţia financiară; MUNCITORESC ROMÎN, CONSILIUL DE
este un succes demn de relevat faptul că în prezent
toate organizaţiile ei sînt rentabile, iar marea majori STAT ŞI CONSILIUL DE MINIŞTRI
tate a cooperativelor se autoiinanţează. AL R. P. ROMÎNE
talul•. j, I I v ' j • .i ' •
Toate acestea au făcut ca lună de lună planul tea“, organizaţia faianţă şi altele. Aceste expuneri blocuri s-au oprit tocmai din lip Âl IV-leo Congres al cooperaţiei de consum
U.T.M. de la spi Se vor face pe toate şantierele. sa... fîşiilor cu goluri. din R. P. Romînă şi-a încheiat lucrările
de producţie să fie depăşit. Ieri dimineaţă s-a la talul unificat din
minat aici a 3.000-a tonă de oţel peste plan, de la Deva a obţinut în
începutul anului. acest an rezultate
bune. Pînă acum. Întîlnîre a prietenilor film ului Miercuri s-au încheiat lucrările ce goş Vodă, regiunea Bucureşti, Ştefan consum, care constituie un puternic
35 de tineri s-au lui de-al IV-lea Congres al coopera Kocsis, preşedintele Uniunii regionale Imbold în dezvoltarea şi îmbunătăţirea
Cu contribuţia consiliilor săteşti prezentat la concurs In sala cinematografului „Patria“ craţie populară, care au marcat ţiei de consum din R.P. Romînă. Mureş-Autonomă Maghiară, Simion muncii acestei organizaţii de masă.
fi, prin răspunsu din Deva, iubitorii filmului au as puncte de cotitură pe drumul desă Bulceag, preşedintele cooperativei de
Cu însemnate rezultate scris 101 la sută, iar la rile bune pe care cultat cu viu interes expunerea pre vârşirii măiestriei artistice a regizo In şedinţa de dimineaţă, prezidată consum din comuna Marginea, regiu Congresul a ales apoi prin vot se
a întîmpinat Congresul achiziţii 102 la sută. le-au dat, au de zentată de tov. Alexandru Racovicea- rilor, operatorilor şi interpreţilor. de tov. ton Buftea, preşedintele Uniu nea Suceava, şi Alexandru Buican, cret Consiliul Centrocoop, alcătuit din
al IV-Iea al cooperaţiei venit purtători ai nu — critic de artă — care a vor Expunerea a fost urmată de vizio nii regionale Banat, la discuţiile de preşedintele Uniunii interraionale 135 de membri şi 35 de supleanţi,'
de consum şi cooperativa La obţinerea acestor insignei „Prieten al narea în colectiv a filmului romx- la primele două puncte ale ordinei Constanţa. precum şl Comisia de cenzori.
succese şi-au adus o va bit despre „Drumul filmului romî- nesc „Cerul n-are gratii“. de zi au mai luai cuvîntul tovarăşii
din Dobra. Pînă la 1 iu loroasă contribuţie mem cărţii“. Eugen Alexe, vicepreşedinte al Con Congresul a aprobat în unanimita In continuare, şedinţa a fost con
nie a.e., planul semestrial brii consiliilor săteşti din nesc spre măiestrie“. Noul film romînesc „Cerul n-are siliului Superior al Agriculturii, şi te proiectele discutate şi a recoman dusă de tov. Emil Pătruică, preşedin
al acestei unităţi la în Dobra, Lăsău, Lăpuşnic şi Printre tinerii gratii“ s-a bucurat de multă apre Constantin Dumiirescu, preşedintele' dat cooperativelor să adopte în adu tele Uniunii regionale Oltenia.
scrierea de noi membri a Roşcani, localităţi pe raza care au dat cele Vorbitorul a trecut în revistă prin ciere din partea spectatorilor de nări generale proiectul de statut-mo
fost realizat în proporţie mai bune răspun veni. Uniunii regionale Uobrogea. de! modificat al cooperativei de con Congresul a adoptat în unanimitate
de 103 la sută — încasa- cărora îşi desfăşoară acti suri amintim pe cipalele creaţii ale cinematografiei sum. proiectul de hotărîre.
rea fondului social sub Paula C r o i to r u, Delegaţii şi invitaţii au ascultat sa
vitatea cooperativa. Francisc Homescu, noastre, realizate în anii de demo luturile aduse congresului de M. V. In continuare, şedinţa a fost condu In încheierea lucrărilor congresului
Viorica Potra fi Aganin, membru în conducerea Uniu să de tov. Constantin Mateescu. s-a adus la cunoştinţa delegaţilor şi
IOAN MOISIU Olga Vesa. CO M U N ICA T nii centrale a coo- erativelor de con invitaţilor că în prima sa şedinţă Con
corespondent sum din Uniune Sovietică şi Ho Delegaţii şi invitaţii au primit cu siliul Uniunii centrale ă cooperative
In urma tratativelor între delegaţiile guvernamentale ale Re Min Ha, reprezentantul Uniunii cen mare însufleţire salutul C.C. al lor de consum ă ales Comitetul exe
Maşini Au realizat planul publicii Populare Romîne şi Republicii Socialiste Federative Iu trale a cooperativelor de aprovizio- P.M.R., Consiliului de Stat si Consi cutiv, compus din tovarăşii ?
goslavia, care s-au desfăşurat la Belgrad şi la Bucureşti, în spi nare-desfarere din R.D. Vietnam. liului de Miniştri al R.P. Romîne adus Constantin Mateescu, preşedinte, Con
şi utilaje noi de cumpărări la animale ritul colaborării prieteneşti şi al relaţiilor de bună vecinătate, au congresului de tovarăşul Ion Gheor- stantin Filoreanu, Filip Geltz, Miron'
fost parafate la Bucureşti, la 12 iunie 1963, Acordul şi celelalte Congresul a aprobat apoi în unani gtie Maurer, membru al Biroului Po Serban, Francisc Ţapoş, vicepreşe
Pentru a asigura Membrii gospodăriei aaricole colective din Zdr.ipţi, documente privind realizarea şi exploatarea sistemului hidroener mitate activitate - Consiliului Uniu litic al C.C. al P.M.R., preşedintele dinţi, Ion Vetrineanu, secretar, Tu-
o bună întreţinere raionul Brad, au realizat an dc an venituri tot mai getic şi de navigare Porţile de Fier pe fluviul Dunărea. Consiliului de Miniştri. dor Anghel, Valentin Bota, Ion Buf
a parcului de ma nii centrale a cooperativelor de con tea, Ilarion Covaşi, Ion Chico, Con
şini precum fi re mari din zootehnie. Ţinînd seamă de posibilităţile pe Acordul şi celelalte documente au fost parafate de preşedin Prin aclamaţii şi aplauze îndelungi stantin Dumitreseu, Ştefan Kocsis,'
paraţii la timp şi care le au, ei au hotărît să dezvolte în continuare tele delegaţiei guvernamentale romîne, Nicolae Gheorghiu, ad suni şi ,a Comisiei de revizie. participanţii la congres şi-au exprimat Emi'lian Lustig, Ion Neamtu, Savin
de bună calitate, creşterea animalelor. Folosind creditele acordate d'e junct al ministrului minelor şi energiei electrice, şi de pre dragostea fată de Partidul Muncitoresc Niculescu, Emil Pătruică, Ion Sme-
conducerea autoba stat, colectiviştii din Zdrapţi şi-au procurat în ultimele şedintele delegaţiei guvernamentale iugoslave, Bogoliub Stoiano- La punctul trei < ordinei de zi, Romîn, faţă de Comitetul său Central, descu, Ion Sîrbu, Dumitru Tubic, AI-
zei IRIT.A. Deva luni încă 90 viţele şi 35 vaci de lapte, realizînd astfel vici, membru ai-Vecei Executive a Republicii Serbia. în frunte cu tovarăşul Gheorghe bert Vila, membri. Comisia de cen
se îngrijeşte de do în întregime prevederile planului de producţie cu pri tov. Mirorr Şerb n a prezentat rapor zori a ales ca preşedinte pe tov. Io
vire Ia dezvoltarea sectorului zootehnic. La parafare au fost de faţă Bujor Almăşan, ministrul mine Gheorghiu-Dej. nel Munteanul
tarea atelierului de lor şi energiei electrice, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului tul la proiectul de statut modificat al
reparaţii cu noi Venituri din sectorul zootehnic afacerilor externe, Ion Craiu, adjunct al ministrului finanţelor, In numele congresului şl al coo Participanţii Ia congres au adresat
maşini şi utilaje. funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi Mi Uniunii centra1 , uniunilor regiona
In acest an, atelie Gospodăria agricolă co primele cinci luni ale nisterul Minelor şi Energiei Electrice. peratorilor de pe întreg cuprinsul tă o telegramă Comitetului Central al
rul de reparafii a lectivă din Răhău, raionul acestui an s-au realizat le şi raionale (interraionale) şi la
fost dotat cu un Sebeş, dezvoltînd an de din acest sector venituri Au fost prezenţi ambasadorul Republicii Socialiste Federa rii, . tov. Constantin Mateescu a mul Partidului Muncitoresc Romin, Con
strung nou, ' două an fermele de animale, a care se ridică la 116.000 tive Iugoslavia la Bucureşti, Arso Milatovici, şi membri ai Am proiectul de st xtut-model modificat siliului de Stat şi Consiliului de Mi
ficrăstrae mecanice, ajuns să obţină venituri lei. > basadei. ţumit din toată Inima conducerii de
două compresoare mari din zootehnie. In al cooperativei de consum. niştri al Republicii Populare Ro
pe roti, două apa Acordul prevede construirea, în comun, în sectorul Porţile partid şi de stat pentru cuvintele
rate de gresat. etc. de Fier a unui sistem hidi'oenergetic şi de navigaţie, în scopul La discuţiile asupra proiectelor au mîne.
utilizării potenţialului hidroenergetic al fluviului Dunărea şi al insuflelitoare adresate, pentru apre
îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie în acest sector. luat cuvîntul tovarăşii Nicolae Ga- (Agerpres)
cierea dată activităţii cooperaţiei de
neţ, preşedintele Uniunii regionale
Galaţi, Ton Marcu, preşedintele coo
perativei de consum din comuna Dra-
Conferirea „O rd in u lu i M uncii11 şî „M edaliei MuncsT*
Acordul şi celelalte documente se bazează pe egalitatea par unor lucrători din cooperaţie
ticipării celor două ţări atît, la construirea cît şi la exploatarea
Pregătiri în vederea strîngerii recoltei sistemului. Printr-uii decret al Consiliului de nului Muncii“, oare a avut loc tat călduros pe cei decoraţi în nu
Stat al R.P. Romîne s-a conferit „Or mele C.C. al P.M.R., al Consiliului
In vederea strîngerii au reparat în atelierul saci noi şi alte mate Producţia anuală de energie electrică a acestui sistem va fi dinul Muncii“ clasa a IlI-a şi „Medalia miercuri la Palatul R.P. Romîne, au de Stat şi guvernului, a tovarăşului
la timp şi fără pierderi gospodăriei toate ate riale trebuincioase. de peste 10 miliarde kWh. . . Muncii“ unui număr de aproape 600 Gheorghe Gheorghiu-Dej personal şi
lajele cu care (alături lucrători din cooperaţie ou prilejul iuat parte tovarăşii Ştefan Voitec, vi le-a urat sănătate, fericire şi noi suc
a noii recolte, la de cele două autoca De asemenea au fost Prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie în sectorul Por cepreşedinte al Consiliului de Stat, cese în muncă.
G.A.C. din Miercurea, mioane), se va asigura luate măsuri pentru eelui de-al IV-lea Congres al coo Grigore Geamănu, secretarul Consi
raionul Sebeş, se fac transportul din cîmp a curăţarea, dezinfectarea ţile de Fier, în care condiţiile.naturale pricinuiesc astăzi greu liului de Stat, Constantin Mateescu, In numele celor distinşi a răspuns
cerealelor, iar consiliul şl văruirea magaziilor tăţi importante navigaţiei, se asigură posibilitatea creşterii tra peraţiei de consum, pentru merite preşedintele Centrocoop, şi al{i con tovarăşul Ion Buftea, preşedintele
zilele acestea intense de conducere al G.A.C. ficului fluvial de peste 4,5 ori faţă de cel actual. Uniunii regionale a cooperativelor de
pregătiri. a procurat încă 500 de pentru cereale. deosebite în muncă şi pentru activi ducători al cooperaţiei de consum. consum Banat.-
NICOLAE DAMIAN Se prevede că lucrările vor începe în anul 1964 şi că siste
Meşterii colectivei corespondent tate îndelungată. Tovarăşul Ştefan Voitec, după ce (Agerpres!
mul v a..fi.d-a t î coimplet în exploatare în anul 1971.
. La solemnitatea înmînării „Ordi a imninat înaltele distincţii, a felici