Page 42 - 1963-06

PAG. 2
— B irT7.r,rrr-^/
© ss€ ii|ii in fe r e s a lli^ steîii&
le g a te d e m u t ic a p r a e t íé á 5 La fabrica „Simion Bărnutiu“ din Pentru deservirea acestei secţii a
de via^ a
Majoritatea cursanţilor de la cursul
seral anul II din secţia furnale a
uzinei „Victoria“ Călan s-au pregătit
temeinic în vederea convorbirilor re-
Câpit'iliative. Participînd la consulta­
ţiile C'olebtivfe şi individuale, cursanţii a agregatului pentru a reduce numă­
au primit lămuriri asupra probleme­
lor neclare, au reuşit să aprofundeze
cunoştinţele însuşite în orele de
curs. Această o d'evedeşte şi faptul
că la prima convorbire recapitulativă
ce a avut loc zilele trecute, cursanţii
an dezbătut cu competenţă primele
teme puse în discuţie: „Conducerea
sî gospodărirea întreprinderii socia­
liste“, „Productivitatea muncii în în­
treprinderile industriale şi căile spo­ a arătat ce este preţul de cost, Care
ririi ei neconfem- _____________________________ sînt căile de redu­
te“, „Preţurile cost 1
al producţiei indus- Convorbiri recapîfulafive ce izvorăsc din Di­
In toate sălile de cultură — o activitatetriale şi c„ăile re- î»n învăfăniînful de perfid rectivele celui de al
ducerii lui şi „Pa- ________
triotismul socialist“. ---------------
Ei au cunoscut tezele teoretice si Gheorghe Ignat a subliniat că orga­
cohcluziile le-au legat de activitatea nizaţia de bază nr. 3 de la secţia
practică, de viaţă. Aproape fiecare
cursant care a luat cuvîntul a făcut
referiri concrete la activitatea munci­
torilor din secţie, asupra felului în'
care a muncit organizaţia de bază
pentru traducerea în viată a hotărîri-
lor partidului. De exemplu, despre
productivitatea muncii, importanta
creşterii productivităţii muncii şi căile
de creştere a ei au vorbit mulţi
cursanţi. Gheza Sukosi, Mihai Albert,
Dumitru Jenam, Vasile Sîngcorzan
au discutat despre rolul productivi­
tăţii muncii în dezvoltarea econo­ ceea ce a făcut ca risipa de fontă să punerile pe teme profesionale,
miei naţionale şi in ridicarea nivelu­ fie aproape complet redusă.
lui de trai al celor ce muncesc.
Vorbind despre principalii factori ai
creşterii productivităţii muncii ei au
arătat necesitatea introducerii în pro­
cesul de producţie a progresului teh­
nic, a tehnologiei înaintate, a meca­
nizării şi automatizării.
— Trebuie să subliniem faptul că
introducerea progresului tehnic, a
maşinilor de înaltă productivitate,
cere ridicarea nivelului tehnico-pro-,
fesional şi cultural al muncitorilor —
?punea cursantul Vasile Sîngeorzan.
tată de ce muncitorii din secţia noas­
tră participă cu regularitate la lecto­
ratele tehnice care îi ajută la însu­
şirea a noi cunoştinţe profesionale
Putem să luăm exemplu de la co­
muniştii Ioan fetăniloiu, Paraon Toma,
Ioan Blaj oare manifestă mult interes
iu ridicarea nivelului lor profesional.
Tov. Nicolae Matiaş, furnalist, a
s-iblihiat importantă organizării pro­
ducţiei 'şi a muncii în vederea folo­
sirii cît mai depline a capacităţilor de
producţie existente. Noi furnaliştii.
Iiîcepînd din anul 1960, în căchu! U.R.C.'C. Alba funcţionează un centru de selecţionare a ouălor. Cen­
trul este condus de tov. Fiorica Bela (în medalion). De lă 1 ianuarie şi pînă ih prezent, aici au fost selecţionate
feste *1.700.000 oliă.
In fotografie : Aspect din timpul funcţionării inhşinii de selecţionat.'
E xplicaţiile la fa ta locului n e a ju tă
în a p ro fu n d area cunoştinţelor
La gospodăria noastră din Bu-
cerdea, în primul an de învăţă-
mînt agrozootehnic,, au absolvit
cursurile aproape 100 de colecti­
vişti. Acum, preocuparea noastră
de scamă este de a aplica în
practică corect şi la vreme cele
îhvăţăte la cursuri, de a verifica
şi cimenta cunoştinţele dobândite.
Inţrucît la noi munca este or­
ganizată în brigăzi mixte, şi la
cercul de învăţământ s-au predat
lecţii atît despre cultura plante­
lor de cîirip cît şi despre viticul­
tură. Cum e şi firesc, cunoştinţele
acumulate se aplică în ambele
ramuri. In şerisoarea de faţă ne
vom referi însă în special la fe­
lul cuín se desfăşoară lucrările
la cultura viţei de vie care îri
gospodăria noastră ocupă o mare
suprafaţă.
Cu toate că în comună se cul­
tivă de mulţi ani viţa de vie,
exişţînd deci o veche tradiţie în
această,direcţie,t.colectiviştii noş­
tri M* iritlîîS1'.luéniri noi
ateta TtBSBmeós^eBTvsma zrtrvma
printr-o mai bună organizare a
muncii, am reuşit să respectăm gra­
ficul de descărcare a furnalului, re­
ţeta de dozare a încărcăturii şi să
asigurăm o supraveghere mai atentă
rul opririlor accidentale, Bl a menţio­
nat apoi faptul că furnaliştii din
Călan au obţinut rezultate bune în
ceea ce priveşte înfăptuirea sarcini­
lor trasate de Congresul al Ili-lea al
P.M.R. privind creşterea indicilor de
utilizare ai furnalelor.
Discuţii vii s-âu purtat şi la tema
„Preţul de cost al producţiei indus­
triale şi căile reducerii lui“. După ce
“ cere a lui, sarcinile
Ili-lea Congres al
P.M.R., cursantul
furnale, acordă o mare atenţie redu­
cerii preţului de cost. In acest scop
se pune accent pe descoperirea si
folosirea rezervelor interne. Inairitp
se pierdea o mare cantitate de fontă
la jgheaburi şi la banda de turnare.
Membrii si candidaţii de partid au
primit sarcina de a se ocupa de
aceste probleme. Ca urmare, jgheabu­
rile de turnare sînt mai bine con­
fecţionate iar la banda de turnare a
fost stabilită o constantă în turnarea
fontei si o supraveghere mai atentă,
Se poate aprecia că prima convorbi­
re recapitulativă şi-a atins scopul.
Cursanţii au dezbătut problemele
puse în discuţie în lumina dooumeh-
teloY de partid, ceea ce ă făcut să
înţeleagă mai bine sarcinile ce Te
stau În fată şi felul în care trebuie
să procedeze pentru înfăptuirea lor.
Este şi meritul propagandistului Ioan
Biriş, care a condus în aşa fel discu­
ţiile ca fiecare cursant să pornească
în expunerea sa de la cunoaşterea
documentelor de partid, a tezelor
teoretice, să le îmbine cu activitatea
practică. In viitor însă, propagandis­
tul va trebui să antreneze pe toţi
cursanţii la discuţii. De pildă, tova­
răşii Gheorghe Biro, Victor Copos,
Dinu Breteanu şi alţii nu şi-au adus
aproape deloc contribuţia la dezba­
terea problemelor din cadrul convor­
birii recapitulative, pe cînd alţi
cursanţi au luat de multe ori cuvîn­
tul.
S. CERBU i cadrul comitetelor sindicale de de secţii pentru a îndruma $i sindicatului al combinatului si­
şfggtm
din lecţiile predate. Şi în toamna
anului trecut mai exista părerea
cum că viile nu trebuie îngropate
sub motiv că gerul de peste iarnă
ar ajuta la distrugerea unor boli
ca oidiumul.
Biroul organizaţiei de partid a
îndrumat lectorul cercului să
pregătească o lecţie pe tema res­
pectiva. Folosind materiale ştiin­
ţifice privitoare la cultura viţei
de vie, tov. ing. Nicolae Coţea a
demonstrat cursanţilor de ce nu
este bine Să se lase via dezgro­
pată în timpul iernii. In primul
rînd — a arătat el — dacă gerul
Este prea mare poate distruge o
dată cu bolile şi viţa, ceea ce ar
însemna o foarte mare pierdere,
pe cînd împotriva bolilor se pot
lua diverse măsuri.de combatere.
Cu acest prilej s-a vorbit mult
despre stropitul viţei de vie care
este bine să fie executat în spe­
cial după căderea ploilor. Bine
documentată, lecţia a pus capăt
Creşte capacitatea de prelucrare
'Sebeş au intrat parţial în funcţiu­
ne primele capacităţi de producţie
ale îioii secţii de tăbăc'ărie. Intrată
în reparaţie capitală anul trecut,
secţia de tăbăcărie a fost lărgită şi
înzestrată cu maşini şi utilaje mo­
derne, de înaltă productivitate.
Prin îmbunătăţirile aduse, prodesui
tehnologic a fost mult peVfectionat,
iar condiţiile de muncă au devenit
cu mult mai bune. Pe b&zâ înzes­
trării tehnice, capacitatea de prelu­
crare a tăbăcăriei a crescut cu
aproape sută la sută.
In Combinatul siderurgic hune-
dorean există 36 săli de Cultură,
Se poate aprecia că, în Ultimul
timp, la multe dintre acestea se
organizează o serie de acţiuni
interesante^ care, prin conţiriutul
!or îmbogăţesc cunoştinţele pro-
fesionale ale muncitorilor, îi aju­
tă pe aceştia să rezolve ope'rativ
şi cu pricepere problemele ridi­
cate de producţie, le lărgeşte o-
rizontul de cultură generală. Măr­
turie a acestei afirmaţii stau ex­
recenziile şi prezentările unor
cărţi de specialitate şi beletristi­
ce, numeroasele spectacole pre­
zentate de artiştii amatori ca şi
alte manifestări asemănătoare ce
ău avut loc la sălile de cultură
de la 'O.S.M. I şi O.S.M. II, secţia
I furnale, reparaţii electrice şi
din alte secţii ale combinatului. De îndrumarea activităţii săli­
Din păcate, dacă la multe săli de lor de cultură din combinat
cultură activitatea desfăşurată răspunde comisia muncii cultura-
cunoaşte un drum ascendent, mai le din cadrul comitetului sindica-
există încă în combinat săli de tulul al 'C.S.H. Dar, munca acestei
cultură cu o activitate slabă, Comisii, deşi numără 25 de mem-
unde acţiunile, organizate la in- bn, este lăsată de obicei pe sea-
terval märe de timp, sînt insufi- ma responsabilului ei, tov. loan
cient orientate în sprijinul pro- Puşcaş, a instructorului brigăzi-
ducţiei, nu răspund preocupări- Mr artistice de agitaţie, tov.
lor celor mai actuale, exigenţelor Aurel Busuioc, şi a regizorului de
muncitorilor. Acest lucru se în- teatru^ tov. Pavel Crişan. Din
lîmplă mai ales la sălile de cui- această cauza, cum este şi firesc,
tură din sectoarele auxiliare ale în munca de îndrumare şi control
combinatului: hidrotehnic, eons- HdepscfFăäşnuiratlai Ade» 'comisie es*e. Cfar,c„
trucţii metalice, depozitul Peşţiş,
edil, fabrica de dolomită şi alte­
le. Desigur, de o asemenea stare
de lucruri se fac vinovaţi în pri­
mul rînd responsabilii, acestor
săli şi responsabilii culturali din
părerilor greşite determinînd pe
majoritatea colectiviştilor şă cea­
ră ei singuri îngroparea viţei de
vie.
Pentru a demonstra ce pagube
poate pricinui neîngropârea viei
lectorul a luat cîteva viţe din
viile neîngropate şi din cele în­
gropate pe care le-a pus îritr-o
cameră de forţare a vegetaţiei.
Rezultatul s-a văzut şi aici de
către fiecare cursant. Viţele ne­
îngropate s-aU înnegrit în întregi-
m¦mep. Aic-epascta n-oa moa,i il^ăcsoa+t mnioci ,umn a fost de bună calitate pe în­
fel de îndoială asupra necesităţii
îngropării viţei de. vie. De aceea,
cu prilejul aprobării planului de
producţie pe ănul chrent colecti­
viştii au cerut să se prevadă exe­
cutarea lucrării respecţiVe pe în­
treaga suprafaţă de 135 hă.
De asemenea, noi am mai în­
văţat la cerc atît teoretic cît şi
practic despre felul cum trebuie
executat cercuitul; In acest scop,
la începutul lucrării tovarăşul in-
ORUMIJt SO C lIfSH D tO l Nr. 2631
. .. ŞM
fost deschis un curs de calificare cu
32 de muncitori.
Zilnic, cîte o inovaţie La Călan, in tioiil
oraf muncitoresc, se
Zilele trecute la cabinetul teh­ înaltă noi blocuri
nic al C.S. Hunedoara ani aflat de locuinţe.
o Peste îmbdcurittdare. Nuniărid
inovaţiilor aplicate în combinai In ibtografie :
de la începutul anului, coincide Aspect de pe fan-
cu numărul de zile ce s-au lier.
scurs în cele 5 luni. Suma eco­
nomiilor anlecalculate este de Foto : V. ONOIU
circa două milioane fi jumăta­
te lei
Comparativ cii dceeăfi peri­
oadă a anului trecut, anul
âce'sia cili fost Vfmc'ă'te cu 32 de
inovaţii . mai mult.
Din activitatea comisiei de împăciuire
Creată în 1957, comisia de îm­ gistrate de la începutul anului
păciuire de pe lingă Sfatul popu­ curent şi pînă acum, în 60 la
lar al oraşului regional Deva a sută s-a ajuns la împăcarea cetă­
desfăşurat o bună activitate, a- ţenilor.
dueîndu-şi un preţios aport în
9 ilizătoare I reglementarea unor conflicte ivi­ Activitatea bună desfăşurată
te între diverşi cetăţeni. Cîteva pînă în prezent se datoreşte pre­
date statistice în acest sens sînt ocupării Comitetului executiv al
elocvente. Intre anii 1961—1962 Sfatului popular al oraşului re­
în faţa comisiei de împăciuire au gional Deva, care a sprijinit efec­
fost înaintate 486 reclamaţii. Din
secţii care nu privesc cu simţ de puneri pentru îmbunătăţirea totalul lor au fost soluţionate tiv comisia de împăciuire. Mem­
răspundere sarcinile încredinţate brii comisiei, se preocupă cu
pe tărîfnul muncii cultural-edu- muncii. Rau este însă că membrii prin împăcare 259 cauze, multe grijă de fiecare caz în parte, as­
eative şi, în consecinţă, duc o comisiei amintite nu au depus din ele au fost retrase pe par­ cultă cu atenţie plîngerile şi cau­
activitate de mîntuială. Aceasta cursul studierii rămînînd doar un tă să le Soluţioneze în modul cel
şi datorită faptului că orgahiza- nici o străduinţă pentru ă trans­ număr redus de reclamaţii care
pune aceste sarcini. în fapte. Ce au fost înaintate tribunalului mai just.
de bază din secţiile amintite a făcut, de ex'eiiijoiu, tovarăşa popular. Din cele 91 cauze înre­
P. JURCONI
nu au analizat la timpul cuvenit irig. Eleonora Iosif, care în secţia corespondent
activitatea ce s'e desfăşoară la O.S.M. I, unde lucrează, s-a dove­
sălile de cultură pentru a lua
operativ 'măsuri în vederea reme­ dit o pricepută activistă pe tărî-
dierii lipsurilor, pentru a ori'enta mul muncii cultural-educative,
pentru impulsionarea activităţii
la sălile de cultură de la lamino­
rul 800, atelierul mecanic, repa­
raţii siderurgice, reparaţii electri­
ce şi forje, secţii de care trebuia /% <&IE N 4
L.<â ö . S . H . să răspundă ? Sau alţi membri
ai comisiei ca tovarăşii loan Di­
nu, FIorea Stânca etc. care
cu consecvenţă conţinutul activi­ răspundeau de activitatea unor fR a d ia „Grădina rdc vară"; HUNEDOA­
săli de cultură din combinat ? RA : Festival Chapjin — cinemalo-
tăţii cultural-educative pe pro­ Răspunsul e concludent dacă ţi­
nem seama că aceşti tovarăşi 14 IUNIE 1963 graful „Victoria“ ; SIMBRIA ¦
blemele majore ridicate de pro­ nici măcar n-au trecut pe la săli­ St/b cupola ctlt)astru — cine­
ducţie şi viaţa. le de cultură respective. Apoi, Programul 1: 5,07 Jocuri inter­ matograful „I. Pintilie“ ; PE­
deşi se stabilise ca bilunar comi­ pretate de fanfară; 5,20 Emisiunea
pentru sate; 5,30 Cîntece şi jocuri TROŞANI: Floarea de fier —
sia muncii culturale să se întru­ populare; 6,07 Piese de estradă; cirieirialograful „Alex. Suina“ ; O
nească în şedinţe de/lucru, âceasta 7,10 Potpuriuri din operete; 7,30 călătorie spre centrul pămînlului
Sfatul medicului; 7,45 Cîntece; seria 11 — cinematograful „7. No­
ri'u s-a mai întîmplat din luna 8.57 Fragmente din opera „Mirea­ iembrie“; 'ALBA IU LIA: A fost
aprilie. Justificarea acestei „pau­ sa vîndută“; 9,28 Muzică populară; prietenul meu — cinematograful
ze" prelungite de către respon­ 10.30 Muzică de estradă; 11,30 Mu­ „Victoria“; Clinele sălbatic Dingo
sabilul comisiei, tov. loan Puşcaş, zică din opere romîneşti; 12,00 — cinematograful „23 August“ ;
şi anume lipsa de timp, nu are Din muzica popoarelor sovietice; Găribaldi — „Grădina de va­
suficient teniei. Tocmai accepta­ 12.30 Călătorie muzicală — muzică ră" ; SEBEŞ: Bitnica Sabella —
rea unei asemenea situaţii în uşoară; 14,00 Concert de prinz; cinematograful „Progresul“: Cazacii
15,00 Muzică uşoară australiană; — cinematograful „M. Sa'doveanu" ;
munca comisiei a făcut ca din to­ 15,45 Muzică populară; 16,15 Vor­ 'Apartamentul — „Grădina 'de va­
talul de membri să activeze doar beşte Moscova; 16,45 Arii din ope­ ră“; ORAŞTIE: Camelia — cine­
doi-trei şi, în consecinţă, o serie rete; 17,30 In slujba patriei; 1&.Ó0 matograful „V. Robită“; Omul cu
Pagini alese din muzica uşoară; două feţe — cinematograful „Flacă­
de săli de cultură să fie insufi­ 18,40 Cîntă orchestra de muzică ra“; HAŢEG: Labirintul — cine­
cient îndrumate şi controlate în populară a Casei de cultură din
activitatea desfăşurată. Cîmpulung Muscel; 19,45 Muzică matograful „Popular“; BRAD :
uşoară; 20,30 Noapte bună copii A fost prietenul meu — cinema­
Este necesar ca, ajutată mai în­ tograful „St. rofie“; LONE'Â : Ile-
deaproape, comisia muncii cul­
turale din cadrul comitetului
simţite deficienţe care, implicit,
au repercusiuni, aşa cum am ară­
„Găinâ moţată“ ; 20,55 Muzică gosBreă cinbmdtograful „Mine-
tat măi sus, asupra activităţii
unor săli de cultură. încă de la
începutul anului, membrii comi­
siei au fost repartizaţi pe grupe
populară din Ardeal; 21,15 Jurna­ rid ; TEIUŞ; Eaful ¦— cinemato­
lul satelor; 22,25 Muzică de dans. graful „V. Rodită“; ZL'ATNA;
controla activitatea dusa la sălile derurgic să-şi mobilizeze în viitor
Programul II: 10,10 Din folclorul Vară romantică — cinematograful
de cultură. Aceştia aveau sarci­ eforturile spre o activitate per­
na ca, împreună cu responsabilii manentă, susţinută şi multilate­
sălilor de cultură şi responsabilii rală, spre atragerea în munca popoarelor; 11,30 Muzică din fil­ „Muncitorul“; ILI14? Pc'dro pleacă
culturali ai comitetelor sindicale cultural-educativă a unui larg co­ me; 13,00 Melodii populare,- 14,35 în Siera — cinematograful „Gh.
din secţiile resoective, să se în­ lectiv obştesc. De asemenea, co­ Muzică uşoară rornînească; 16,30 Doja“; 'APOLDUL DE SUS: 'Al
Muzică populară; 17,00 Estrada 9-lea cerc — cinematograful „23
grijească de o întocmire cît mai misia muncii culturale va trebui melodiilor; 18,05 Cîntă corul de 'August"?
copil al Radioteleviziunil; 19,00
judicioasă ‘ă planurilor de muncă să îndrume şi să controleze pe­
lunare, sa militeze pentru per­ riodic şi cu un înalt spirit de
manentizarea activităţii cultural- răspundere activitatea tuturor
Cîntece şi jocuri de pe plaiurile Qjaldin
'ârtis'fice şi sa participe Ia un nu- sălilor de cultură existente în olteneşti; 19,30 Teatru Ia micro­ mdeomleqic
friăr de acţiuni organizate în sălile combinat, să o orienteze mai fon „Momente din viata lui Mi-
de culţură din, fiecare secţie pen­ mult în sprijinul producţiei, să hail Eminescu"; 21,45 Muzică de
tru a putea îndruma cit mai con­ militeze pentru organizarea unor dans ; 22,30 Moment poetic ; 23,10
cret comisiile muncii culturale acţiuni menite să dezvolte con­
din secţii. De asemenea, tovarăşii ştiinţa nouă, socialistă, faţă de Concert din opere şi operete; 24,00 PENTRU 24 ORE
Muzică de dans.
amintiţi tre'buiău să informeze co- muncă, de viaţă. Sălile de cultu­
'mis'ia muncii culturale pe com­ ră de lă C.S.H. trebuie să devină, Vremea se menţine nestabilă cu
binat în şedinţele bilunare de fără nici o excepţie, focare ale @ A tm n a cerul mai mult noros. Vor cădea
lucru despre modul cum se des- unei activităţi cultural-educative averse de ploaie însoţite de des­
14 IUNIE 1963 cărcări electrice. Vîntul va sufla
făşoără activitatea cultural-edu­ bogate, mobilizatoare. DEVA : Roico fi fraţii săi,,— moderat din vest şi nord-vest. Tem-
cativă în secţiile de care răspun­
V. CHIŞ seria ll-a — cinematograful „Pa- peratura staţionară; maximele vor
deau, făcînd în acelaşi timp pro-
tria”; 'Chiriaşul — cinematograful fi cuprinse între 20 şl 26 grade,
„Pilimon Sîrbu“; Post restant — iar minimele între 10 şl 15 grade.
Plenare ale comitetelor raionale
pentru cultură şi artă
Marţi, 11 iunie, au avut loc la de masă în condiţiile satului co­
Alba Iulia şî Sebeş plenare ale lectivizat. De asemenea, au mai
comitetelor raionale pentru cul­ fost prezentate planurile de mă-
tură şi artă. In cadrul acestora suri privind organizarea manifes­
au fost prezentate informări pri­ tărilor culturâl-ărtistice pe peri­
vind activitatea comitetelor pen­ oada lunilor de vâră.
tru cultură şi artă în prima ju­
mătate a anului curent şi prelu­ La plenare au participat mem­
bri ai comitetelor raionale pen­
crată Hotărîrea Comitetului de tru cultură şi artă, directorii Că­
minelor culturale şi bibliotecarii
Stat pentru Cultura şi Artă refe­
săteşti.
ritor la desfăşurarea ş;i organiza­
rea activităţii cultural-educative
giner, lector al cercului, a arătat De acum înainte vom aplica Un discobol în plin elan avînd în laterale siluetele a doi
la faţa lochlui tuturor brigadie­ încă 5—6 stropiri (depinde şi de baschetbalişti şi a unui alergător, iată emblema noului concurs
rilor, şefilor de echipă şi celor­ ploile ce vor cădea), vom mai SPORTEXPRES din 23 iunie 1963.
lalţi colectivişti cum să fie exe­ executa săpatul de două ori, iar
cutat cercuitul. în faza de coacere a strugurilor Dimensionat 6/12, culori violet, galben şi vernil, biletul are
vom face ciuntitul. După recol­ întreg centrul acoperit de cifra 4.500.000 lei, valoarea premii­
Un mare accent s-a pus în lec­ tat executăm tăierile de uşurare. lor acordate.
ţiile predate pe întreţinerea la
timp şi de calitate a culturii vi­ Important este faptul că la noi Partea de jos a biletului cuprinde dată tragerii: 23 iunie
ţei de vie. Căutînd să aplicăm în în gospodărie, de fiecare dată 1963 în stingă, iar în centru numărul biletului.
practică toate cunoştinţele acu­ cînd începem o lucrare se fac
mulate în timpul anului de învă­ mai întîi explicaţii practice asu­ Subsolul centru este rezervat preţului: 3 lei.
ţământ, noi am efectuat toate lu­ pra celor învăţate la curs. Âcea­ Discul va fi aruncat. La ee numere cîştigătbâre se va opri ?
crările aşa cum ne-a recomandat sta ne ajută la reîmprospătarea — 23 iunie 1963, ziua tragerii Ia SPORTEXPRES trini. II
inginerul gospodăriei. Astfel, a- şi aprofundarea cunoştinţelor a- va arăta!
vînd pregătiţi din timp aracii, cumulate, la aplicarea lor corectă
imediat după dezgroparea şi cop- şi în epoca optimă. Exploatarea linieri iiiicelul Mic
citul viţei am executat arăcitul
şi apoi cercuitul. După aceste lu­ Din rîndul celor mai buni A N G A JE A Z Ă
crări am făcut sapa mare cale cursanţi, cate şi în prezent se
remarcă prin calitatea lucrărilor — mineri,
treaga suprafaţă. La cîtva timp, ce le execută, pot fi evidenţiaţi — ajutori mineri,
în urma unei ploi, pentru comba­ tovarăşii Vasile Benician şi Flo- — vagonetari,
terea bolilor viţei de vie am exe­ rian Truţă, şefi de echipă, Ion — electricieni,
cutat stropitul. De menţionat fap­ Bîrz, Aurelia Crişan şi alţii care — strungari,
tul că o dată cu această stropire în campania de primăvară au — sudori,
fost declaraţi fruntaşi pe gospo­ — tractorişti.
— aşa cum am învăţat din lec- dărie. Exemplul lor este urmat
ţiiie predate — noi ara aplicat de toţi cursanţii şi din zi în zi ţi Lămuriri suplimenîare se vor da la sediul
| exploatării, telefon: Brănişca 13.
îngrăşăminte chimice că azo- de tot mai mulţi colectivişti care
tat de amoniu şi superfosfat. deşi n-au frecventat cercul de în-
In prezent executam plivitul cu văţămînt agrozootehnic, au parti­
care ocazie alegem corzile de pro­
ducţie pentru anul viitor. In acest cipat totuşi la aplicaţiile practice
scop, pe lingă lecţiile predate s-au
făcute de lector, însuşindu-şi pe
dat şi explicaţii practice, la faţă
această cale şi ei bogate cunoş­
locului, crim să se lase corzile de
tinţe în domeniul viticulturii.
rod. Astfel s-a insistat ca la t&ie-
NICOLAE FENEŞER
rile pe cep să se lase corzi tinere preşedinte
şi in număr suficient care să asi- ION MICLEA
gure producţia planificată, i brigadier ia G.A.G. din Bucerdea