Page 43 - 1963-06

M aşin ile «© a stre TEHNICA NOUÁ IN PRACTICA
la n ivela i teh n icii TRATAM ENTELOR TERM ICE

celei m al m aderne Pe lingă concepţia constructivă, comparaţie dih átíést punót de vedere Alt procedeu tehnologia avansat
un rol de cea mai mare importanţă, Intre prbdusele similare produse în aplicat în practica tratamentelor ter­
In opera de înzestrare tehnică a industriei noastre sooialiste un rol în ceea de priveşte performantele trecut şi cele din actuala fabrisaţie, mice de cătfe noi este călirea în
se constată o sreştere de aproxi­ medii fierbinţi, izotermă şi termală,

dé seamă îl are industria constructoare de maşini. Congresul al III-lea produselor ce se realizează în in­ mativ 15 la sută a reperelor care se care asigură o structură superioară

ăl P.M.R. a stabilit ca producţia în această ramură să crească pînă în dustria noastră constructoare de ma­ trateâiă termic. şi deformaţii minime ale pieselor
1965 de 2,4—2,6 ori fată de 1959, iar maşinile ce vor fi produse să se şini, îl are trâtaittfenhil terMid ce se tratate. Cimentarea în gaz metan,
ridice la nivelul celor mai perfecţionate maşini similare ce se găsesc pe aplică unui număr tot mâi mare de Voiiimiil meReu cfesbînd al pieselor carbonitrurarea în săruri topite şi
piese ce intră în componenţa aces­ ee tiebuie’ tratate termio ridică pro­ îmbătrînirea artificială a pieselor din
piafa mondială. bleme noi. Metodelor de lucru înve­ fontă sînt de asemenea procedee a-
Printre uzinele constructoare dé maşini din ţara noaistră se numără şl chite, trebuie să le ia locul metodele

Uzinele m'eVâlur'gice Cupir, care au primit sarcina să se profileze pe tor produse. noi, oare au la bază cele mal noi cu­ vansate care aduc uzinei Importante

Construcţia de mâşini unelte de frezat, de rectificat şi de ascuţit scúíe, îmblihătâţireă prOprieiăţllor tîZico- ceriri ale ştiinţei, mecanizarea şi economii.
mocanice âle Materialelor de se db- automatizarea operaţiunilor de trata­ In prezent se află în faza experi­
precum şi pe maşini d'e éusút de toate tipurile. Mobilizîndu-şi toate for­ tin pe călea tratamentelor termice, ment termic eu volum mare de mun­
ţele colectivul nostru de muncitori, ingineri şi tehnicieni, sub conduce­ permite reducerea dimensiunilor pie­ că. Numai pe această cale se pot ob­ mentală procedeul carbonitrurării în
rea şi îndrumarea comitetului de partid, a trecut la tradhc'ë'rea tn fapte selor şi în final reducerea greutăţii ţine, pe lingă o creştere simţitoare mediu gazos de pe urma căruia, se
prtoprii â maşinilor §1 agregatelor. a calităţii, o reducere însemnată a aşteaptă importante îmbunătăţiri ca­
a acestor sarcini de mare răspundere. litative la piesele la care urmează
Au fost necesare eforturi deosebite din partea îiîtr'egului colectiv,

deoarece am moştenit de la capitalişti o uzină slab înzestrată şi neprofi­

lată. Pe baza măsurilor luate, a investiţiilor acordate de către stat, a fo­ Ace'st iilctu a're o deosebită impor­ preţului de cost. a se aplica.

losirii fondurilor de mică mecanizare, prin Modernizarea şi mecanizarea uti­ tanţă deoarece permite o mai buhă Un loc de frunte în practica mo­ Aceste citeva realizări, enumerate
lajelor existente, s-a reuşit să intre noi secţii în producţie, să crească gospodărire a metalului şi obţine­ dernă a tratamentelor termice îl ocu­ aici, hu ar fi fost posibile fără o
capacitatea celor existente, ajungînd astăzi să realizăm producţia anului rea unui nuMăr sporit de pfodufeo pă încălzirea prin inducţie cu ajuto­ bază materială cbnstînd din utilaje şi
utilizînd aceeaşi cărititatfe de nifctfil. rul curenţilor de medie şi de înaltă instâlaţii de cel mal înalt nivel teh­
1948 în numai 15 zile. De acriea, în prezent, practică tra­ frecventă, procedeu cunoscut sub de­ nic, cir care o parte din secţiile de
Eforturile colectivului nostru au fost îndreptate în două direcţii prin­

cipale şi anume : 1) modernizarea parcului de maşini existente şi 2) pro­

iectarea hoilor ţinuţi ’de maşini unelte <4 icşini de cusut la cel mai înalt tamentelor termice a căpătat o lar­ numirea de „íratáiíiént prin C.I.F.“. tratament termio ale uzinei au fost

nivel cdnoscut în literatura de specialitate'. gă extindere îft procesiil tehnologic Procedeul C.Í.F. ofCră feâle âvântajil dotate. Pe lingă acestea însă, un rol
de fabricaţie h celor mai diversă mfe- éconóWcé şî batttaÜVé: productivitate important în promovarea noului în
In vederea atingerii acestor obiective s-au luat măsuri de dotare a şihi, începincl cu cele de uz casnic foarte marfe, încălzire rapidă fără oxi- acest domeniu îl áre tehnologul, cara
sectorului de maşini unelte cu maşini şi instalaţii adecvate, de îmbunătă- şi terminînd cu maşinile unelte, uti­ dâir'e iriten’să $i fără 'dfecar'burărl, de­ înarmat cil tót ceea «e éste nóu în
tătire continuă a proceselor tehnologice şi de întărite a compartimentu­
lui de concepţie şi pregătire ’cu celé m'ai experimentate cadre, fără însă lajul petrolier, rutier, automobilă, formaţii minime ale pieselor tratate, specialitatea sa, îşi póáté dă cohtri-

a neglija sectoarele productive. Au fóst Organizate numeroase schim­

buri de experienţă cu întreprinderi din tară şi Străinătate. Grupuri de pro­ tractoare etc. condiţii igienice de muncă şt îndeo­ buţlk prin puneróa la punct a proce­
ba prOduSăle pe 'ckre 10 fkbrică sebi jioSÍbititaíé’a ăiU’omhtizărîi com­ deelor á'vknkálé dé luciţi.
iectanţi au fost în schimb de experienţă în U.R.S.S., R.S. Cehoslovacă şi plete a operaţiunilor de tratament ter­
R.D. Germană. Ca Urmare a acestor măsuri, obiectivele propuse an fost U.M, Cugir, din tOlâlul rep'erelor care mic. El poate înlocui cu succes ci- Schimburile de experienţă, 6trînsa
in bună măsbră atinse. Astfel, maşina d’e TreZât universală ’ce se gă­ compun maşina de cusut „Ileana“, menlnren urmată de călire la o gama colaborare cu institutele de cercetări
50 la sută suferă diferite operaţii de şl de învătămînt superior, contribuie
seşte în fabricaţie !a fost modernizată, n’rmlnd ca primul lot modernizat
să fie produs 1n a doua jumătate a acestui ăn.

NoUa Maşină modernizată este destinată lucrărilor d'e precizie din Uri titftâj cu Ridicate caracteristici tehnice, fábrica! la Cugir: freză tratament termic, iar la maşinile ti- largă 'dé 'piesé ta : ăkfe, roti dinţate, într-o măre măktîră la pro'gresul tehnic
sculării şî pentru fabricaţia de serie mică. O variantă á acesteia vă fi orizontală. nelte de frezat şi rectificat aceăt came etc. De asemenea, arest proce­ în domeniul tratamentelor termice.
procent este de 45 la sută. Făcînd O deu permite înlocuirea unor oteluri Astfel, abordarea studiului unor carac­
cu progrâm, cn cicluri ‘combinate, ce va lucra după un progrâm imprimat abale prin óteluri beaba te în con­ teristici ále oţelurilor cum éste de

p'e o peliculă perforată şi care va fi destihătă 'prb'ducti'ei de serie mijlodie
şi mare

In ce priveşte proiectarea de noi maşini, în ultimul timp au fost pro­ Metode avansate folosite în obţinerea strucţia organelor de maşini. exemplu studiul transformare-tem-
produselor túrnate de serie mare La noi procedeul C.I.F. se aplică peratură-timp al acestora1, efectuat de
iectate şi s-a început fabricaţia la maşina de frezat roti dinţate prin ros­ Centrul de cercetări 'metalurgice al
togolire;, maşină de ascuţit scule, maşina de 'rectificat plan, maşina ?e în prfezérit Tiridi număr de 17 repere Aoaderhiei R.P.R., lucrările I.’Î’.C.M.E:
cusut „Rodica“ şi maşina de cusut industrială. i 'd'e lâ maşinile nVielte Şl de la nîaşi- în legktUră cú carbónitruráreá îh să­

In proiectarea acestor maşini ă-âu fOÎOsiţ colective largi de mun­ m ît ffe 'cuŞVi’t, Ikr lâ âlte 21 de re-
citori şl ingineri şi variantele propuse au fost discutate în consiliul tehnic

dl rizinel. Cerinţele progresului tehnic în in­ fuzibile. Avautaj'éle acestei metode Turnătorii noştri, îndrumaţi îndea­ p'erfe fac experimentări şi se execută ruri topite, au constituit un ajutor
dustria constructoare de maşini im­ constau în făptui că piesele Se 'b'bţfti proape de organizaţia de partid, îşi S.D.V.-urvle necesare. La unele repere preţios pentru noi.
Măşina de frezat toii dintăte prin rostogolire este destinată pentru pun la ora actuală să se asigure, la prin retopirea deşeurilor de o[e!l. vor aduce şi în viitor aportul lor lă faza dă 'experimentaré S-a şi încheiat.
frezarea prin rostogolire cu freză melc a danturilor exterioară a foţilor un număr cît mai mare de piese, un extinderea metodelor modeme db Pfintr'e ácektea se numără roţil'e din- Proniovînd eu curaj tot ceea ce esle
dintufe oilindrice ’cu dinţi drepţi sau înclinaţi şi a TofilOr melcate. Se pot volum mic de prelucrări prin aşchie- Fiecare tonă de deşeuri înlocuieşte 1,2 turnare, conştienţi că sporirea volu­ t’at'é tih m â itl iAîc, ckr‘e ‘după tratare nou în tehnick, în scopul creşterii
de asemenea prelucra aVbori 'dmfeîaţi, roti pentru lănt, cît şi alte profilé 'care re. Folosirea diferitelor metode teh­ tone de laminate de otel ce se pbt mului ‘de piesă turtîătfe ‘cu ajutorul economicităţii şi performantelor pro­
rezultă prin rostogolire. Maşină realizează trei aVănshri de Merh ; în nologice kvansate de turnare şi uti­ folosi în ă.lte scopirii. De asemenea, ăce'slor nîetcSdk 'co'h'lirfbfiie ih Mod ho'- termică, fiind supuse unor probe duselor noastre, muncitorii, tehnicie­
direcţie radia«, axială şi tangenţială, iar combinarea avansului axial şi lajele moderne dih turnătorii au o dacă la prelucrarea din semifabricate de anduranţă, s-au comportat foarte nii şi inginerii eare luorează în do­
,tangenţial permite frezarea în diagonală. Prin aceasta Se măreşte dura­ mare importantă, deoărece ele asigu­ forjate sku bare laminate se pierd tărîto’r la creşterea productivităţii bine. Prin aplicarea aeeslui procedeu meniul tratamentelor termice îşi vor
bilitatea scalei între două ascuţiri pînă la 20 de ori şi se obţine o cali­ ră creşterea simţitoare a productivi­ prin aşchii 200 kg. metal la tona de la un singur reper — axul principal aduce un aport şl mai Important la
tate superioară a suprafeţei prelucrate. Problema duratei sporite îft ser­ tăţii muncii prin micşorarea volumu­ muncii, la obţinerea unor piese mari al maşinii universale de frezat — înfăptuirea sarcinilor care stau in
lui de aşchleri, o calitate şi precizie piese, la obţitfer'eâ jSiéüélor turnate se vor înlocui în acest an circa 4 făţa uzinelor noastre.
vicio Şi uzura ,Uniformă a sculei a fost rezolvată prin dotarea maşinii cu ridicată k proâuseldf, adausuri mini­ prin această metodă se pierd cel mult ieftine şi de mai bună calitate. tone de oţel abat crom-molibden cu
un sistem de deplasare axială a scufei, intermitent, la comandă, s-au au­ me de prelucrare şi economii înafi de 50 kg. metal. Alte avantaje constau oţel nealiat. Ing. NICOLAE SlRBU
tomat la terminarea ciclului. metal. Aşa slînd lucrurile, în cadrul în: simplitatea utilajului folosit, su­ iWg. LtVlU VLASEA metalurg şei
uzinelor noastre — uzine , cpnstru.g- prafeţe reduse pentru locul de mun­ ‘Şeful Sedţle'i turnătorii
în vederea eliminării timpilor morţi maşina are posibilitatea de a fo'a're de maşini — s-a pus un accent NiGOLA'E RUTCOVS'Cl'li
executa deplasări rapide aî'é dornului port piesă şi a capului de frezat că, operaţii simple, posibilităţi dé
în dîrfecţiă avansului. Mişcările maşinii s'înt simple sau automate ou cl- obţinere a, oricăror calităţi, de metal mâ'istru ‘pVîrrcIpal
.duri de lucru închise şi permit frezarea ín ariib'éíé sensuri' ale avansului. sau, aliaj de .turnat piese, economii
deosebit pe turnătorii atît din punct importante de manoperă la prelucra­
Avansurile de lucru şi deplasările rapide ále hapului dă frezat ke reali­ de vedere al sporirii capacităţii' lor rea prin aşchiere, posibilitatea turnă­ litcacitatea economica a modernizării utilajului
zează cu ajutorul unei cutii de avansuri dotată cu ‘Cuplaje eileetroihkg- de producţie, prin modefni'zhrea şi rii unor piese cu configuraţii foarte
neticé in scopul simplificării Sistemului de comenzi. Deservirea maşinii mecanizarea procesului de producţie, comjMitefe, precizie dihiensionălă, ţ
cît şi din punct de vedere al îmbu­ creşterea îndemnată a prb'diicfivităţîi
se face de la un tablou centră! cu butoni şi comutatori. Tot pe această nătăţirii calităţii produselor, prin apli- şi preţ de cost redus. Acest procedeu si a folosirii fondurilor de mică mecanizare
Unie a fOSt realizată & maşina de Rectificat plan. De menţionai că la
această mkfeină au fost foîoăite două ’n'oîrtăţi 'tétínicé şl ahumé': lagărele catea unt&r metode şi procedee teh­
nologice avansate.
fluide, care permit o mişcare fără vibraţii fel uziiră practic nhlă ‘k lfegh'- avansat şi-a găsit aplicarea la exe­ Creşterea tot Mat însemnată a pro­ descehtralizalé, a’dică aeélea prin în aer liber care e'ste 'dbtfe't bu o
rului axului, port piatră, şi dispozitivul de oprire la Cotă, ceea ce fată Ţinîndu-Se seâriiă de cerinţele cutarea a o sérié de piese din otel ducţiei jfe rŞekftfa Mărml proclucii'vi- care fiecare fnireprindere îşi rezolvă
ca rebutul să fie inexistent. actuale ale producţiei s-a trecut la de la Măşina dé cusut şi maşinile tăţri muncii şi reducerea p'reţuhîi ;de problemele ei ‘specifice. Plănui de măcara iportâlă db 3 tone.
extinderea şi modernizarea secţiilor uhéîte. Utilăjfeie cu căre lhdrăm ‘au cost 'fM'îftru hoi o preocu­ modernizare centralizat este finanţat
Pferitru ătiPgerea ăefestor obiective comitetul de partid a indicat con­ de turnătorii. Modernizarea turnăto­ fost proiectate şi exCr ^ le în uzină. pare de seamă. In realizarea acestor aproape în întregime din credite de Obiectivele planului pe 1963 pentru
ducerii uzinei feă ik O Série ‘cíe măsuri in vederea întăririi compartimentu­ riei noastre, în curs de realizare, indicatori de plan o contribuţie deo­ mica mecanizare.
lui de concepţie. Astfel, përsônâlul acestui compartiment a fost sporit prin coristă în formarea mecanică şi tur­ Un .alt pro'cedeu avati it de 'obţine­ 'fblO’sirek 'eredifklor de mică Mfecani-
trecerea unor ingineri eu experienţă în cadrul acestui Compartiment, prin narea pe bandă. De asemenea, pre­ re a pieselor turnate este acela al sebită o a’re moderui'zărea (i'tilăjWlui Pentru étkpa l:96Ît—i963 planul
şp'diprea celor mai noi tipuri de maşini unelte eXisle'n'le, prin organizarea pararea nisipurilor şi dezbaterea se turnării în forme obţinute din amesL şi folosirea inV'eStiţfiier dăscălii!rkli­ ri'6'atVri pRëVédfe fnbclelhizkVek k 55 dé zare prevăd finantă'r'ea în 'continuare
ae schimburi de experienţă cu alte uzine feri prin ürmarirea de zi cu zi a execută mecanizat. Mecanizarea com­ tec de nisip Şî silicat dé sodiu întă­ îitMk'jé 'cifri ‘căre Ş'-ăti ‘toddérhlzat pînă
trk'cîucë'rii îh ’fapte k sarcinilor ttaSate pletă a procesului tehnologic va rite ‘cu bioXid &c ckrbdn. Abest pro­ zale — creditele‘d'e-mică MetănizAre. âcunî '19 Tnă'şiţii. Sifhpiitktbh ‘sbluţii- â ţpdderniZărÎi Ptîiâjului, extinderea
asigura o creştere rapidă a producti­ cedeu oferă avantaje însemnate prin Uzinele boasire ău 6 ftădiţib bună ibt 'tehnice •ajilicate a hVut dlépt re-
Lhlrimi reklizăr'ek practică a maşinilor unelte la un nivel calitativ vităţii, vâ uşiirh miilt efortul fizic şi faptul că asigură o calitate corespun­ ziYTIkl réflircéYbh ‘durktfei ‘clé ‘erfnortiza- toloSirii găzulul metan p’entfu pro­
Vicii'căt ah fost Iufe'te mkSu'ri COrfefeptinzătPh're de pregătire a lé'línoíogiei 'Pe in final Va duce la o îmbunătăţire zătoare pieselor, elimină timpii ne­ în acţîuric’i ‘de itroderiflzare ă ‘tît’ila- Té ‘dé la 2 âViî 'ăhthchlcniaţi 1k hhmal
fabricaţie şi de dotare cu S.D.V.-hrl. AStfel, S-k tóígúifát o echipare cu shbstanţiâiă k caii taţii şi la reduce­ productivi şi unele lucrări costisitoa­ jiilui eXishenl. Sute de utilaje care î,'6 ferii. ’ cedee tehnolo'gi'SC n'61 şi int-i?duce­
S.D.V.-uri pentru fieoare maşină de peste 15 la fetită îfh%a. ‘ce corespunde rea preţului de cost. re, (cuptoare speciale de uscare, re­
.necesităţilor uzinei. Nu a fost uitat nidi ă’spectul plăcut al produselor şi zervoare de combustibil, Instalaţii de erau actronale prin tra'ngihisiD cen­ 'Vfb'dérnizkrile descënlrali'zate eu- rea lui în secţia forje, predurn fel o
Imfeihkrek metalelor cu Mase plastice, în ăşâ fel incit acestea să se îm­ ÂVîridu-se în vedere aceste avanta­ ardere etc), micşorează adausul de trală au fost tr'darte lă 'âcţi'O'haVe in­ fţrihrl 'îh pehbkdă îL)'6;2—l‘96Îi un nu­ serie de lucrări pentru meca'nizarea
bine armonios şi să nu scadă rezistenta, şi durata lor ele funcfîohafe. je, tehriplogiâ d'e turnare a fost mult prelucrare ceea ce duce lk économie dividuală în'că cu mrrlti kni în ărfhă, măr 'de ’Si rfe '{iufa'je ‘eu "o Véc'hirife în
îmbunătăţită prin introducerea şi ex­ de metkl şi manoperă la operaţiile transformîbd adesle mâşini, legafe de ‘explbatk'rfe :I0—15 fehl. Spré debfee- muncilor manuale. Pentru utilizări
Colectivul hostru esté pregătit să primească sarcini din ce în ce măi tinderea unor metode şi pfo'cedee de prelucrare prin aşchiere, locul de instalare, :în utilaje 'utiliza­ bh% de cele tffri *jbriVhb ţrritiâfe, hnôder-
Vnări, tehnologice moderne printre oare : nizaréa ăcestoră se face ăproăp'e în generale se vbr construi şi repartiza
turnarea în forme etajate şi în cibr- Preocupările turnătorilor nu s-au bile in toâle 'CompaRtimentefo de ac­ 'înlnegtmfe în cadrul 'plănuiţii de repa­
i'S-íé hecesar însă să nu uităm că' 0 'dată cu feálizárbá uriOr noi lipirii chine, care conduc la b mai buhă oprit însă aici. Ceea ce am făcut e tivitate ale uzinei; Dar ădţiurren pla­ raţii; Cn ocăzia reparaţiilor planifi­ secţiilor de producţie un număr de 20
'hl maşiiii unelte, 'tehnologia de fabricaţie tfebu'ih Merëh îmbunătăţită, că utţlizare a suprafeţelor de producţie bibé, dăr vrem să ’facem şi mai mult. nificată in acest domeniu a îrfcfepnt cată noi. ÎAlôcirim Subănsâmblel'e uza­
trébuie găsite noi metocte dé execuţie şl că este tiecesăr bă tehnologia şi la creşterea capacităţii de prodde- Acum atenţia noastră s-a îndreptat abia în anul 1962. te, demodate, cu altelfe noi, modifi- macarale hidraulice portative de
Modérfia să fie Introdusă şi aplioa-tă pe 'scară Mrejă. tie a turnătoriei. Acesle metode şi SSuprk altor procedee moderne ,de căle, făcute înainte, fără cheltuieli
procedee s-au aplicat la început la lucru care oferă avantaje economice Folosirea creditelor de Mică meca­ suplimentare, lucru de duce la reali­ 500 kg.
Trebuise dé asemenea, să luăm măslini pentru drearea cdridiţiilor ne- 2—3 repere iar apoi s-au extins rînd déosébite. Au 'fost făcute stiidii şi e'xpe- nizare cunoaşte 'o 'creştere continuă. zarea de importante economii.
tekarfe la ’turnatoria de fontă în vedérék realizării plkhulul 'de investiţii pe rînd la toate Teperele mici de la rirhentări în vederea înlocuirii brbn’zu- In acest an planul 'privind folOrsirea In cadrul modernizărilor complexe
péntru mecanizarea lucrurilor. Aceasta în scopul îmbunătăţirii calităţii maşina de cusut şi la o serie de re­ rilor pentru unélé lagafe cü fonta anti- acestor credite este de 10 '6ri mai MbderifiXaréa ceă Măi ’impbrtăntă
fontei, a ăspectului pieselor şi a detensionării corespunzătoare a acestora. pere de la maşinile unelte. fricţitirie, reu^indu-sé să se producă mare decît în 1961 şi ’reprezintă o se proiectează darea în folosinţă a
şl să se exécute din hc'eaştă fontă creştere de 40 la sulă faţă de 1902. realizată d'e Pot în ât'eli'erële de ăcu-
Cu toate greutăţile inerente unui început de fabricaţie de maşini O ‘altă metodă avansată de mare ritimérbksé repéré care înainte se fă­ lărie şi întreţinere fesle 'suportul port unui agregat pentru formarea mode­
unelte, colectivul nostru de muncă, sub conducerea comitetului de partid, productivitate pe care o aplicăhi este ceau din bronz, realizîhdu-se .prin Planul de modernizare a utilajului Cuţit 'cu schimbare răpldă a ecuiei.
este hotărît să lupte pentru a dobindi noi succese în realizarea unor ma- turnarea cu ajutorul modelelor uşor aceasta mari economii Ia preţul de din dotarea uzinei noastre cuprinde lelor uşor fuzibile, mecanizarea trans­
şirti unelte moderne, cu ináltfe óaractérístici téhttide şt economice, ‘dare cost. două grupe: modernizări centraliza­ ‘Prfeconizat ă fi folokit la început la
să ooncure 'cu 'prdátííséie siMilafe de pe piaţa thternkţiohălă. te, adică iniţiate pe baza , studiilor Un kifrguf tip dfe ‘strunguri (24 lă riu- portului fontei lichide şi â evacuării
institutelor centrale de proiectări, măr) ă-k fextink ulterior asupra hin-
ing. NICOLAE MARCEA care se extind asupra tuturor utila­ 'jOritâţii tipURilbr de sîrühguri uşdkre. zgurei de Ta oubi'lOuri.
director tehnto jelor de tip identic de la toate între­
prinderile din ţară, şi modernizări La realizarea proiectelor penlru

ace’ste liicrări contribiiife cu mult en­
tuziasm colectivele servi'siilor tehno­

logului, constructorului, metfelurgulul

şi mecă'niculul şef. Se refOlosefec fele-

mentfele unor proiecte apllfeâte, iar

în cadrul schimburilor de eXpe'ridhţă

cu ălte tfzine pr'elilăm proi'e'htfele apli­

cate cu reizultătfe briile şi în ‘alte în­

treprinderi. 4

PlSmli folosirii fondurilor de mică

mecanizare nu este un plan 'static, «i

el :se completează îh decursul anului

cu noile cerinţe de dezVolt'are fele

Introducerea tehnicii celei mai noi Nunca de concepţii pentru is is iilirii noilor şi performanţe se situează la nivelul In aCest 'an ţVom da în exploatare uzinei. Prin folosirea ¦acestor fOnduri
în toate ramurile economiei naţio­ tehnicii moderne. Pentru obţinerea primul fetrung cu klîfnentare automătă se pot rezolva, cu cheltuieli miei,
nale, este o condiţie principală pen­ produse, toi mai ine n rp itia fi |l irie ilâ ll acestor rezultate s-a dus o muncă 'şi v6th aütomatiza o freză orizonta­ probleme importante care conduc ne­
tru îndeplinirea Cu succes a planului susţinută de studiu şi Cercetare. Nu­ lă. Pînă îh ’prezent an fost modferni- mijlocit la creşterea productivităţii
şesenal. Avind în vedere această con­ ale maşinii de frezat universale, La proiectarea maşinilor unelte noi rea ei cu diverse accesorii maşina mai studiind literatură tehnică de zhlfe 57 utilfej'e ikr pînk ta sfîr'şltul muncii şi la reducerea preţului de
diţie n'oi arh axat kcţiundk de intro­ proiectanţii şi inginerii noştri au s-au utilizat 6 serie de elemente şi poale executa o inare diversitate de specialitate, cătălbăgele şi prospecte­ kPuI'tii fee Voi inodér'nfea 'pestfe l'OO de cost. Numai pînă la 'sfîf'ţ>itOÎ acestui
ducere a tehnicii noi, încă din 1960, ajuns la conoluzia că deşi maşina co­ echipamente oare nu s-au fabricat cusături speciale ca : vatuire, stopat, le cele mai recente, ănălizînd maşi­ utilaje. an prih modemîzărea utilăjulbl Vom
asupra tuturor domehiilor şi compar­ pînă acum la noi în ţară cum sînt: tiv simplu său ffaiicez, şnuruire, su- nile cele mai moderne primite din im­ realiza 100.000 lei economii.
timentelor de Iticru ale uzinei prin respunde în general necesităţilor cuplajele electromagnetice, electro- taşat, brodat ochiuri, cusut nasturi, port şi cele expuse Ia expoziţiile şi tîr- Modernizarea utilajului nu este
întărirea activităţii de cercetări şi actuale ale industriei noastre, totuşi ventiMe pentru .instalaţia hidraulică, cusături decorative în 2—3 culori, gurile internaţionale, prbie'etanţii şi in­ însă un scop în sine, prin această BăzîhdU-ne pe experienţa cîfetigată
proiectări,, asimilarea de sortimente hiiele performanţe şi gradul de auto­ platourile electromagnetice, releele cusături în cerc etc. ginerii noştri ău putut determina ceea acţiune se urmăreşte şi îmbunătăţi­ putem afirma 'că acest mijloc finan­
noi, modernizarea produselor din matizare a maşinii sînt depăşite de de presiune, angrenajele duplex, pa­ ce este nou şi interesant în construcţia rea condiţiilor de muncă în secţii. ciar important — creditele de mică
fabricaţia curentă, introducerea proce­ noile modele de maşini de frezat din lierele fluide eîc. Aceste elemente Maşina de cusut industrială este maşinilor unelte şi ă maşinilor de mecanizare — pus la dispoziţie de
deelor tehri'blogice avansate, mecani­ alte ţări. In baza unui studiu tehnico- destinată pentru lucrările de croito­ cusut cît şi tendinţ'ele noi în fabrica­ Astfel, pentru eliminarea zgomotului statul nostru democrat-popular, a de­
zarea şi automatizarea unor procese ecoridmic detailat, în eare s-a anali­ au fost proiectate şi executate în rie industriale sau casnice, eu regim ţia acestora. din atelierul de debitat mëtale s-a venit în uzinele noastre un factor
de jpfb'duCtie şi modernizarea parcu­ zat construcţia şi performanţele fie­ uzină şi experimentale pe maşinile greu de exploatare, cît şi pentru lu­ schimbat acţionarea fierăstraielor al­ important în realizarea' şl depăşirea
lui d'e mkşibi şi utilaje existente. cărui ansamblu al maşinii şi toate ce le fabricăm, dînd rezultatele Pentru proiectarea maşinilor s-au ternative de pe angrenaje cu roţi sarcinilor de creşterh a prbductiei şi
caracteristicile tehnice în comparaţie scontate. crările de măroebinărie. Maşina asi­ format colective mixte de proiectanţi dinţate p’e transmisie prin curele produclivltătii muncii pe toate căile
In ce priveşte asimilarea produse- cu 20 de modele de freze universăie gură o viteză de lucru ridicată, pînă şi ingineri. Noi am insistat mult asu­ trapezoidale rezolvînd astfel şl o şl în special pe calea mecanizării şi
de construcţie modernă, s-a hotărît Pînă lă sfirşitul acestui an se vor la 4.000 de împunsături pe minut, pra specializării proiectanţilor şi In­ problemă de protecţia muncii mult uşurării muncii manuale, a moderni­
lb'e noi, colectivele de proiectanţi şi ea maşina s‘ă fie reproiectată. fabrică, în total, de către uzina noas­ tiind prevăzută în acest scop ou o ginerilor în anumite domenii de lucru discutată. zării pe scară largă a utilajelor. Noi
infjilfiki din uzină au căutat să asi­ tră 11 tipuri de maşini unelte diferi­ suveică rotativă şi cu un sistem cen­ —acţionări bidrăuli'ae, acţionări elec­ vom folosi şi în viitor acest mijloc
gure maşinilor nou proiectate, carac­ Nouă maşină de frezat universală te, ceea ce reprezintă un succes deo­ tral de ungere a suveicii şi ă lagă­ trice, automatizări etc. — şl pe 'grupe Prin folosirea pe soâră mal largă a în exfecUtarea lucrărilor ke nC sînt
teristici tehnice şi de exploatare s-a proiectat in două variante ®u sebit, avîndu-se în vedere complexi­ relor. de produse —maşini de frezat, inăşini creditelor de mică mecanizare pen­ încredinţate în cadrul plfettului de
comparabile cu pertormănteie maşini­ ctcUuri automate şi cu program. In tatea maşinilor şi faptul că sectorul de danturat, maşini de rectificat etc. tru cheltuieli de modernizare a utila­ modernizări, adueîndu-ne în acest fel
lor stindikre fabricate în ţările in­ varianta cu program maşina poate de fabricaţie este abia în al patrulea Din punct de vedere al nivelului Proiectanţii urmăresc direct ¦prototi­ jului hu ăm epuizat posibilităţile fo­
dustriale avansate, ţinînd seama nu realiza o mare varietate de cicluri an de existenţă. tehnic, aceste două noi modele de purile maşinilor noi atît în timpul losirii lor. De lă începu'turilfe modeste contribuţia la îndeplinirea şi depăşi­
hutoai de realizările actuale al şt de liniare şi în careu. 'Lucrul cel mai im­ maşini de cusut se situează pe execuţiei cit şi în exploatare şi intro­ din ’anul 1960, cîbd am folosit pentru rea sarcinilor de producţie pe anul
tehdinţele cele mal noi de dezvoltare In domeniul fabricaţiei maşinilor aceeaşi treaptă ai cele mai hoi coh- duc îmbunătăţirile rtecesăre în prima dată aceste «redite la mecani­ 1963.
a ştiinţei şi tehnicii. In paralel cu portant în automatizarea acestei de cusut în anul 1962 s-au realizat strucţii similare realizate în ‘străină­ proiecte.
această s-a urmărit realizarea unui maşini este că diapozitivul de progra­ două noi modele: maşina automată tate. Maşinile sînt de construcţie ori­ zarea transportului pe fluxul ţfehno- ing. kADÂR FRANJClăC
mare se livrează sep'arăt şi se poate de cusut „Rodica" şi maşina de cusut ginală, cu elemente de noutate, cu o Dezvoltînd succesele 'obţinute, or- logic al principalelor repere de la Plecările şei
sortiment ’cît mai larg de maşini şi adapta fără nici o modificare Ta ma­ industrială. Maşina de cusut „Rbdlca“ arhitectură modernă, performanţe ri­ ganizînd mai bine munca In ‘eohipar- ‘maşina Pe 'cusut, ăin ajühs în ahii
tîpo-dimensduni pentru acoperirea în şina simplă. dicate şi pbsibilitkţî multiple de lucru. timenitul de concepţie, în scopul următori şl îndeosebi în acéht ian 'să Página realizată éü spi’i-
lot mai mare măsură a necesităţilor este o maşină Cu acţionare electrică, proiectării unor maşini unelte tot rezolvăm pe aceastfi bale o série de jihüi cólaboráíorilor ziaru­
eCohoMiel noastre hationale. De asemenea s-ă trecut şi la re- portabilă, care permite a se executa Din cele expuse rezultă că în pri­ mai complexe şi de înaltă tehnicitate problePie complexe legate de dezvbl- lui „Drumul socialismului“
proiectarCa frezei verticale tot în cusături simple, în zig-zag, 11 modele mii trei ani al ş’esenâluiui s-au obţi­ şi productivitate, ne vom îndeplini tarfea multiilaterală sa uzinfet nbastre. de la CJ. M. Cugir.
Paralel cu jridleciarea rioilbr tipuri două variantă: tipul 'Simplificat şi ti- decorative de bază şi circa 50 de mo­ nut rezultate pozitive în realizarea cu cinste sarcinile îneredinţate. Astfel S-aü montât 3 eleétrOpalane
de maşini s-a trecut şi lă reprdieotă- puj automatizat ou lucru după pro­ monoştnă, s-a dat în folo’slhţă uh
rea ceitor din fabricaţia curentă în AUREL ALEXANDRESCU ascensor şl s-a conklrliit o b'andă de
scopul de a le ridica performanţele vopsit pentru mesele maşinilor de
tehnice şi economice. Analizînd 'cusut. Depozitul acoperit 'de produse

construcţia şi caracterisţiciier-feltalcfe gram. dele decorative derivate. Prin dote- unor maşini noi, ăi căror construcţie Inginer şei de concepţie iaminâte v fost extlnis ian' nn 'depozit