Page 45 - 1963-06

PkOt'ËtAM BIN TOATE TARILE, «NTtf-VAI
Toate forţele la executarea lucrărilor
de întreţinere a culturilor
La baza sporirii producţiei
— agrotehnica înaintată
Experienţa anilor trecuţi a demon­
strat colectiviştilor din Rrioaz, raio­
nul Orăştie, că numai prin aplicarea
striată a tuturor regulilor agrotehnice
se pot obţine recolte sporite. Iată de
ce în aceste zile, colectiviştii de aici, iar la porumb nu s-a prăşit nici mă­
îndrumaţi de inginerul gospodăriei,
acordă o atenţie deosebită executării
în epoca optimă a tuturor lucrărilor
de întreţinere a culturilor.
Mobilizaţi de către organizaţia de
partid şi consiliul de conducere, ei
au Teuşit ea pînă la această dată să
efectueze prima şi cea de-a doua
praşilă pe întreaga suprafaţă culti­
vată ou sfeclă de zahăr şi floarea-
soarelui (30 ha), iar pe cele 23
ha cultivate cu cartofi se execută
în prezent praşila a treia.
De asemenea, pe întreaga supra­
faţă cultivată cu porumb a fost ter­
minată praşila I, iar acum colecti­
viştii aplică cea de-a doua praşilă. Po­
trivit relatării tov. Maria Dogaru, in­
ginerul agronom dl gospodăriei, şi
această lucrare va fi terminată în
cel mult o săptămînă.
La G.A.C. din Oarda
Ou bune rezultate se desfăşoară
lucrările de întreţinere ă culturilor
şi la gospodăria agricolă colectivă
din Oarda, raionul Alba. Pînă acum,
colectiviştii de aici au executat două
praştie la floarea-soarelul şi sfecla
pentru furaj (40 ha), 2 praşile me­
canice pe toată suprafaţa cultivată
cu porumb (300 ha), şi o praşilă ma­
nuală pe aproape 150 ha;
De asemenea, la cultura cartofilor
s-a aplicat o praşilă pe 30 ha, iar
pe 10 ha şi cea de-a doua praşilă.
Paralel eu aceste lucrări s-a Tecol-
tat secara furajeră de pe 24 ha, iar
pe suprafaţa eliberată s-a însămân­
ţat porumb destinat însilozirii.
La executarea lucrărilor amintite
şi-au adus o contribuţie valoroasă
membrii brigăzii a IV-a de dmp con­
dusă de Ioan Bera.
Se poafe face mai mult
La gospodăria agricolă colectivă din
Rişca, raionul Brad s-a cultivat cu
plante prăşitoare o suprafaţă de 50
hectare.
•>
L Colectiviştii din Balomir, ra- ")
p ionul Orăştie, acordă o mare "j
atenţie întreţinerii culturilor 1
t prăşitoare.
L IN FOTO: Colectiviştii din
^ brigada I — condusă de Ion
f Iosif 5n timp ce prăşesc po-
t rumbul pentru boabe.
I
vl. Foto: I. TEREK
U u / i— fi— fi— / ( « J u J i___!
Reducerea continuă a consumului specific 'de materiale, exploziv şi
lemn de mină, este o preocupare permanentă a minerilor din Aninoasa şi
Vulcan. Ei aplică în producţie noi metode de exploatare de mare produc­
tivitate, folosesc pe scară largă materialele noi de susţinere în executarea
lucrărilor miniere, reducînd astfel consumul de lemn de mină.
In unele sectoare însă, nu se acordă toată atenţia folosirii înlocuitori­
lor lemnului, fapt ce a făcut să fie depăşit consumul specific planificat la
lemnul de mină, încărcîndu-se astfel preţul de cost.
Prim fo lo sirea
arm ăturilor m etalice
Brigada pe care o conduc lucrea­
ză de mai mult timp într-un abataj
de pe stratul 18, sectorul II al mi­
nei E.M. Vulcan. Folosind din plin
timpul de lucru şi întreaga capaci­
tate a utilajelor cu care am fost do-
E X P E R IE N Ţ A S E C T O R U L U I IV P O A T E Fl E X T IN S A
Si la mina Aninoasa lupta pentru
reducerea consumului la lemnul de
mină constituie o preocupare per­
manentă a întregului colectiv. Pe
lingă buna gospodărire a lemnului
şi răpirea lui din fronturile de
muncă exploatate, folosirea înlocui­
torilor în susţinerea lucrărilor mi­
niere contribuie la reducerea con­
sumului specific.
O bună experienţă in ceea ce pri­
veşte folosirea noilor materiale, şi
in special a fierului, la susţinerea
lucrărilor miniere a acumulat sec­
torul IV. In acest sector pe lingă fo­
losirea armăturilor metalice la sus­
ţinerea abatajelor cameră, se între­
buinţează şi armături de tipul
„T.H." la susţinerea preabatajelor
din culcuşul şi acoperişul stratului,
precum si susţinerea metalică a sui-
loriior. Astfel in preabatajele din
stratul nr. 3 susţinerea metalică a dat
bune rezultate In primele patru luni
ale anului au fost economisiţi 72
TEL E GR AM A
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn,
Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne,
Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne,
Congresul al IV-lea al cooperaţiei de consum din Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al
Republica Populară Romînă a primit cu entuziasm Republicii Populare Romîne, congresul a stabilit
sarcinile ce revin cooperaţiei de consum pen-
Salutul Comitetului Central al Partidului Mun­
citoresc Romîn, Consiliului de Stat şl Consiliului fnt perioada următoare.
de Miniştri al Republicii Populare Romîne. Con­ Congresul asigură conducerea de partid şi de
gresul exprimă, în numele milioanelor de membri stat, personal pe tovarăşul Gheorghe Gheorgliiu-
ai cooperativelor de consum şi ai cooperati­ Dej, că membrii cooperatori şi lucrătorii din
velor de credit de pe întreg cuprinsul ţării, pro­ cooperaţie vor munci cu abnegaţie, astfel în-
funda recunoştinţă şi cele mal calde mulţumiri cît dooperaţia de consum să devină o organizaţie
partidului, Consiliului de Stat şi guvernului pen­ tot mai puternică, capabilă să aducă o contribuţie
tru grija părintească, îndrumarea şi ajutorul pe şi mai mare la dezvoltarea legăturilor economice
 1.000-a tonă de oţel care ni Ie acordă permanent în activitatea dintre oraş şi sat, Ia întărirea alianţei muncito-
noastră. feşti-ţărăneşti, T-i realizarea măreţului program
special peste plan elaborat de pari ; 1 pentru desăvîrşirea construc­
Congresul exprimă deplina adeziune a mase­ ţiei socialiste în patria noastră, pentru întărirea
O condiţie principală pentru reali­ spre exemplu, praşila I şi a Il-d Ia Topitorii care deservesc cuptoare­ şi înflorirea Republicii Populare Romîne.
zarea unor recolte sporite o consti­ diferite legume c a : varză timpurie, le electrice de la C.S. Hunedoara au lor de membri şi lucrători ai organizaţiilor coo­
tuie aplicarea la timp şi ori de cî-te rădăcinoase, cartofi timpurii etc. s-a elaborat ieri în primul schimb de peraţiei faţă de politica înţeleaptă a partidului, Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, iniţiato­
ori este nevoie a lucrărilor de în­ executat pe mai bine de 35 ha ceea lucra cea de a 1000-a tonă de oţel rul şi organizatorul victoriilor noastre !
grijire a culturilor. Se pare însă că ce a permis ca plantele să se dezvolte special peste plan de la Începutul hotărîrea lor de a înfăptui neabătut această po­
acest lucru nu stă Sn atenţia condu­ bine. De asemenea, s-a prăşit întreaga anului. litică, care oglindeşte şi serveşte interesele vi­ Trăiască alianţa de nezdruncinat între clasa
cerii unităţii respective. Aşa se ex­ suprafaţă cultivată cu cartofi (34 ha) tale ale poporului nostru. muncitoare şi ţărănime !
plică faptul că pînă în prezent s-a ăpiidndu-se iu acelaşi timp şi trata­ Concomitent cu depăşirea sarcini­
aplicat o singură praşilă la cartofi, mentele necesare în vederea comba­ lor de plan prin sporirea productivi­ Făcînd o amplă analiză a activităţii desfăşu­ Trăiască scumpa noastră patrie, Republica
terii gândacului din Colorado. tăţii cuptoarelor, colectivul oţelăriei rate în ultimii patru ani, congresul a prilejuit Populară Romînă !
car 40 la sută din suprafaţa ocupată electrice a înregistrat şi alte suc­ un larg schimb de experienţă între organizaţiile
cu această plantă. Viteza zilnică de Cu totul altfel stau însă lucrurile cese pe graficul întrecerii. Rebutul cooperaţiei din întreaga’ţară în problemele prin­ Trăiască Pacea şi prietenia între popoare !
lucru este sub nivelul posibilităţilor. în ceea ce priveşte aplicarea lucrări­ a fost redus în medie cu aproape 10 cipale ale activităţii lor. In lumina Directivelor
Din cauza întîrzierii praşilei, terenul lor de îngrijire la celelalte culturi la sută, faţă de cel admis. S-a acor­ celui de-al III-lea Congres al partidului şi a pre­ CONGRESUL AL IV-LEA AL COOPERAŢIEI DE
este în mare parte îmburuienat, fapt prăşitoare. La porumbul pentru boabe dat o mai mare atenţie sporirii pro­ ţioaselor indicaţii cuprinse în Salutul Comitetu­
ce împiedică o dezvoltare normală a şi siloz care ocupă 325 ha, s-a exe­ ducţiei de oţeluri necesare fabricării CONSUM DIN REPUBLICA POPULARA
plantelor. cutat numai o lucrare cu sapa rotativă unor utilaje cu rezistenţă mare. A lui Central al Partidului Muncitoresc Romîn, ROMÎNĂ
şi prima praşilă manuală pe abia 70 fost realizat un nou tip de oţel pen­
Pentru urgentarea ritmului lucrări­ ha, cu toate că plantele sînt bine tru fabricarea prăjinilor de forat >a Numai produse de bună S p e c ia © © ! f e s t ii1v m © am
lor de îngrijire a culturilor, organi­ dezvoltate şi terenul îmburuienat. mari adîncimi. Din acest produs
zaţia de partid din gospodărie (secre­ nou, s-au laminat şi livrat pînă acum califafe p a r t i c i p a n ţ i l o r ;t i n vi la
tar Tiberiu Gligor) şi conducerea Nu-i rău deloo că membrii acestei însemnate cantităţi Uzinelor de ţevi
G.A.C. (preşedinte Nicolae Indreş), gospodării acordă o deosebită atenţie „Republica“ din Capitală. Muncitorii secţiei de timpiârie a Congresul coopera pel de consum
au datoria să mobilizeze toate forţele culturilor de legume, ştiut fiind fap­ I.I.L. „6 August“ Petroşani, au în­
şi mijloacele de care dispune gos­ tul că acestea le aduc mari venituri Consilii sâtes;ti cheiat cu rezultate bune în muncă Joi după-amiază a avut loc la nelor bucureştene s-a bucurat de
podăria. băneşti. Rău este însă că nu se acor­ primele cinci luni ale anului. In a- Palatul R. P. Romîne un spectacol frumos succes.
dă aceeaşi atenţie tuturor culturilor. evidenţiate cest timp ei au livrat organizaţiilor festiv organizat în cinstea partici­
Aceeaşi atenţie îufuror comerciale din Valea Jiului 40 gar­ panţilor şi invitaţilor la cel de-al După spectacol, tovarăşul Gheorghe
Gospodăria colectivă din Galda dis­ Datorită activităţii susţinute des­ nituri de mobilă pentru camere com­ IV-lea Congres al cooperaţiei de Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători
lucrărilor făşurată de către lucrătorii coopera­ binate. 129 garnituri mobilă bucătă­ consum din R. P. Romînă. de partid şi de stat au avut o convor­
pune de suficiente braţe de muncă. tivei din Gurasada, raionul Ilia, a- rie tip „S'ibiu“ şi 78 studiouri tip bire cordială cu oaspeţii străini care
Unele rezultate bune au obţinut la ceastă unitate a obţ'nut pc luna mai „Carpaţi“. De menţionat că aceste In mijlocul participanţilor şi invi­ au participat la lucrările congresului :
executarea lucrărilor de întreţinere a Este necesar doar ca toate acestea realizări de seama. Asliel, planul la produse au primit la recepţiile efec­ taţilor la congres, care au umplut
culturilor şi colectiviştii din Galda. In desfacerea mărfurilor a iost realizat tuate numai calificative bune. Un M. V. Aganin (U.R.S.S.), Van Iue-i
grădina de legume care ocupă 52 ha, să fie mobilizate la lucru. De această în proporţie de 103 la sută, iar la aport deosebit la realizarea produse­ marea sală a Palatului, au sosit to­ (R. P. Chineză), Nanasi Laszlo (R. P.
achiziţii (valoric) în proporţie de 149 lor de bună calitate l-au adus bri­ varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Ungară), Vaclav Novak (R, S. Ceho­
problemă este necesar, să se ocupe la sută. găzile conduse de Iosif Biro, Pe­ Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, slovacă), ReizXhelilaj (R.P. Albania),
tru Popa şi Iosif Szabo. Chivu Stoica, Alexandru Moghioroş, Ivan Gheorghiev Ivanov (R.P. Bulga­
însă cu mai multă răspundere, atît Consiliile săteşti din Gothalea şi ria), Andrej Petelin (R.S.F. Iugoslavia),
Cimpuri s-au evidenţiat în munca I. CHIRA$ Alexandru Bîrlădeanu, Mihai Dalen,
consiliul de conducere al G.A.C. de îndeplinire a prevederilor planu­ corespondent Gh. Gaston Marin. Jozef Janczak (R.P. Polonă), Ho
lui de aprovizionare, desfacere şi
cit şi organizaţia de partid din gos­ achiziţii. Pe scenă — i Conducătorii de partid şi de stat Min Ha (R. D. Vietnam), Glaf-
formaţiile au fost primiţi la sosirea în sală
podărie. cu îndelungi ovalii şi aplauze, asis­ kos Petrides (Cipru), Hans Krell
fruntaşe
tenta mariifestîndu-şi călduros dra­ (R.D. Germană), Domingo Hernanrlez
La Casa raională de cul­ gostea şi ataşamentul pentru Parti­
tură din Sebeş a avut loc Pineda (Cuba), Alfredo Puccioni
spectacolul festiv al forma­ dul Muncitoresc Romîn şi guvernul (Italia) şi Kim Iun Cel (R.P.D. Co­
ţiilor artistice de amatori reeană).
organizat cu prilejul înche­ R. P. Romîne, pentru conducerea de
ierii fazei raionale a celui Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
de-al VlI-lea concurs al ar­ partid şi de stat în frunte cu to­
tiştilor amatoii. La specta­ varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. a mulţumit delegaţilor străini pentru
col şi-au dat concursul co­
rul şi orchestra fabricii Spectacolul, la care şi-an dat con­ participarea lor la congres şi pentru
„Sebeşul“, orchestra şi fan­
fara de copii, precum şi cursul corul Filarmonicii de stat cuvintele de salut rostite ai acest
orchestra de muzică uşoa­
„George Enescu“, orchestra populară prilej, contribuţie de preţ la dezvolta­
a Radioteleviziunii, ansamblul fololo- rea colaborării dintre organizaţiile
ric al Sfatului Popular al Capitalei, cooperatiste în spiritul ideilor păcii
precum şi artişti de seamă ai sce­ şi prieteniei între popoare,
(Agerpres)
ră a fabricii de hirtic din Lreşte înzestrarea tehnică a minelor de minereuri
Petreşti, echipa de dansuri
a fabricii „Simion Bărnu-
ţiu", corul casei raionale
de cultură şi cel al cămi­
nului cultural din Poiana, In acest an, la minele de minereuri aparţinînd Trustului minier
echipa de fluieraşi din Şu- Deva au fost aduse noi utilaje. Numai Ia mina Teliuc s-au primit 2
gag, echipa de dansuri din compresoare a 45 m.c. şi o instalaţie de extracţie. De asemenea, ex­
Sîngătin, brigada artistică ploatările trustului au primit spre folosinţă 5 locomotive de mină, 20
de agitaţie din Cîlnic, so­ autobasculante, 10 ventilatoare, 2 excavatoare şi 5 maşini de încărcat.
lişti vocali şi instrumentişti. In primele 5 luni s-au cheltuit, pentru procurarea de utilaje noi, mai
Spectacolul, Ia care a mult de 18.000.000 lei.
participat un mare număr
de oameni ai muncii din Utilajele primite au contribuit in mare măsură la uşurarea muncii
oraş, s-a bucurat de un minerilor, ta creşterea productivităţii muncii. Aşa se face că în luna
succes deosebit. mai s-a înregistrat oproductivitate mai mare cu 3,4 la sută la Ghelar,
3,8 la sută Ia Deva şi 15,65 la sută ia Teliuc decît cea realizată în
L. luna ianuarie.
Pentru Acţiuni tinereşti
oamenii
muncii aflaţi îndrumaţi de organiza­ totodată şi lucrări meni­
la odihnă ţia U.T.M., tinerii de la te să intensifice ritmul
turnătoria de lingoliere de aprovizionare a sec­
a uzinei „Victoria" Că-
Ceea ce ne nemulţumea însă, era lînd un consum sporit de lemn. Acum, folosim stîlpii metalici Teatrul de stat lan au organizat în cursul ţiei cu materiale şi ma­
faptul că nu ne puteam încadra în „G.H.H." în locul stivelor de lemn de estradă din De­ lunii trecute mai multe terii prime. In mod deo­
consumul specific planificat la lem­ Dar, în timp ce noi îngropam şi rezultatele sînt mulţumitoare. Pră­ va a prezentat de acţiuni de muncă patrio­ sebit s-au evidenţiat utc-
nul de mină, cu toate că nu făceam pur şi simplu lemnul în surpătură, buşirea frontului exploatat se face curind, pentru oa­ tică. Cu acest prilej, ei miştii Iosif Nistor, Mihai
risipă, ba mai mult. răpeam lemn brigada lui Mihai Vasile, lot din fără eforturi, prin simpla scoatere menii muncii a- au colectat şi expediat Hărăuguş, Radu Stan şi
cînd condiţiile din abataj permiteau. sectorul nostru, ru folosea nici mă­ a penelor, după care stîlpul glisea­ flaţi la odihnă în oţelăriilor 20 de tone fier alţii.
car o bucată de lemn, abatajul lui ză. Astfel, rămîne liberă şi grinda, staţiunea Geoagiu- vechi. Au fost executate
Metoda de exploatare folosită pre­ fiind armat în întregime cu stîlpi răpirea armăturii făcîndu-se complet. hăi un program ar­ V. TĂTĂRUŞ
coniza confecţionarea unor stive de metalici de tipul „G.H.H.“, pe care-i Acoperişul frontului exploatat o corespondent
lemn pentru susţinerea abatajului, răpea din frontul de muncă expl Da­ dată eliberat se prăbuşeşte fără să
stive care după prăbuşire nu mai tat şi-i folosea apoi din nou. Nouă se mai creeze goluri, ca în cazul tistic. Programul, Curs profesional
puteau fi recuperate, ele răminînd însă ne puneau probleme presiunea susţinerii cu stivă, iar presiunea din alcătuit din selec- eu tolibliolieearîi din şcoli
îngropate în frontul de lucru surpat. mare a abatajului şl faptul că tre­ abataj scade. ţiuni din spectaco­
Pe lingă faptul că se pierdea o cân­ buia să dirijăm areastă presiune
ţi! ^Ip însemnată de lemn, aceste sti­ prin surpare. După ce am studiat ai Aplicînd metoda mixtă (frontul de lul „Şarjele revis­ La Şcoala medie din Sebeş s-a deschis luni, 10
ve no au produs deseori greutăţi din atentie felul cum foloseşte brigada lucru 51 armăm cu lemn), prin înlo­
cauza presiunii rare nu se mai re­ lui Mihai armăturile metalice, am cuirea stivelor cu armături metali­ tei", bucăţi de mu­ iunie, un curs profesional de pregătire a bibliotecari­
partiza uniform pe suprafaţa aba­ discutat cu tovarăşii din comitetul ce noi am reuşit să reducem con­
tajului, tocmai din cauza lemnului de partid posibilitatea folosirii lor sumul la lemnul de mină cu 7 m.c. zică populară şi lor din şcolile medii şi profesionale din regiunea noas­
din surpătură care nu permitea aşe­ în locul nostru de muncă. Am hotă- la 1.000 de tone de cărbune extras.
zarea completă a acoprr'- 'l'iî pră­ rît să aplicăm şi noi susţinerea me­ uşoară, a fost a- tră. In cadrul cursului, care durează 30 de zile, se
buşit. Aceasta făcea ri abatajul talică. Conducerea tehnică a secto­ ANDREI DOMOKOŞ
să intre in presiune, necesi- rului n acceptat propunerea noastră. miner şef de brigadă la preciat dc specta­ predau lecţii teoretice şi se organizează aplicaţii prac­
tori. tice. La curs participă un număr de 25 bibliotecari.
E.M. Vulcan
taţi, aplicînd în producţie metoda
de exploatare cu front lung pe în­
clinare şi dirijarea presiunii prin
prăbuşire, noi am reuşit să ne de­
păşim cu regularitate sarcinile de
plan.
m.c. de lemn. Armăturile din aceste în loc de 22,2 m.c. la 1.000 de tone faptul că din cei 105 stîlpi metalici zut de la 35,24 m.c. planificat, la
preabataje se răpesc uşor, o dată eu cit era planificat. Toate acestea au de care dispune seclorul, s-au folo­ 33,53 m.c. la 1.000 tone cărbune ex­
exploatarea abatajelor, puţind fi făcut ca în primele patru luni ale sit doar 60, din care maioritatea în tras.
apoi refolosile in alte lucrări. In anului, pe întregul sector, să se e- luna mai. Aceste rezultate nu sînt însă pe
sectorul IV se folosesc cu succes conomisească peste 120 m.c. de lemn. Organizaţia de partid a analizat măsura posibilităţilor. Conducerea
la susţinerea suitorilor şi armăturile Alta este însă situaţia în sectorul cauzele care au dus la depăşirea sectorului trebuie să studieze moda­
metalice în formă de inele, Exem­ I Aninoasa. In acest sector consu­ consumului specific planificai al litatea aplicării susţinerii metalice şi
plele suitorilor din straturile nr. 3 şi mul la lemnul de mină a fost depă­ lemnului de mină şi a indicat con­ a sudorilor, metodă care în sectorul
5 sînt edificatoare. Pe lingă faptul şit atit la lucrările din abatajele ca­ ducerii sectorului extinderea susţi­ IV a dat bune rezultate, să intensi­
că sînt trainic construite, la execu­ meră, cîi şi la cele frontale. Pe în­ nerii metalice la toate lucrările care fice şi mai mult introducerea armă­
tarea suitorilor s-au realizat însem­ tregul sector în primele patru luni permit aceasta. In luna mai au fost rii cu fier „T.H.“ a tuturor lucră­
nate economii de material lemnos. ale anului s-au consumat la 1.000 tone introduse armături de metal în pre­ rilor care permit aceasta, să extin­
Echipa minerului Traian Nicoară, de cărbune extras 37,77 m.c. în loc de abatajele de pe culcuşul şi acoperişul dă armarea mixtă în abataje. Luna
pildă, a exclus complet cadrele de 34,88 m.c. planificat. Pe lingă unele straiului nr. 3 — la abatajul fron­ mai a demonstrat că atunci cînd
lemn, folosind la construcţia suito­ cauze obiective care au făcut să tal —, s-a trecui la susţinerea îri există preocupare, cînd se învaţă
rului numai inele metalice bandaja­ crească consumul de lemn, conduce­ armături „T.H.“ a tuturor preabata­ din experienţa înaintată, consumul
te cu lemn. Alături de aceste lucrări rea sectorului n-a folosit toate posi­ jelor transversale de la abatajele la lemnul de mină poate fi redus.
s-au realizat însemnate economii de bilităţile de înlocuire a lemnului cameră, la recuperarea organizală a In sectorul I Aninoasa mai sînt încă
lemn de mină prin folosirea susţi­ prin susţinerea metalică. Cu toate lemnului vechi. Astfel, a fost înlo­ rezerve interne nefolosite. Ele tre­
nerii mixte în abatajele cameră. La că în sector au existat toate condi­ cuit lemnul nou pentru bandaje, a- buie valorificate pentru continua re­
aceste lucrări, în primele patru luni ţiile pentru armarea metalică a pre­ restea fiind confecţionate numai din ducere a consumului de lemn şi
ale acestui an s-a folosit cu 1,2 m.c. abatajelor şi suitorilor, aceste lucră­ lemn de mină recuperat- Rezultatele extinderea susţinerii metalice Ia cît
mai puţin lemn la 1.000 tone căr­ ri au fost armate în lemn. Lipsa de s-au văzut la sfîrşitul lunii mai cînd, mai multe lucrări miniere.
DAN COCOTĂ
bune extras, iar în abatajele fron­ preocupare pentru extinderea susţi­ prin folosirea susţinerii metalice,
ing. şef Ia E.M. Aninoasa La U.M. Cugir se pregăteşte expedierea unui nou lot de maşini de
tale s-au întrebuinţat doar 19,9 m.c. nerii metalice o demonstrează însuşi consumul la lemnul de mină a scă­ cusut.