Page 46 - 1963-06

PAG 2 mM sociflLiSMuLin Nr. 2632
¦blubor'ai5b.“ ». ..imEsramss iftsiwsni

M a ri c a n tităpti Neajunsuri care pot fi evitate
de n u t In raionul Brad sursa princi­ gospodărie deţine 201 ha cu fî­

în s ilo z a t pală de nutreţuri fibroase o con­ neţe naturale şi aproape 100 de
stituie fîneţele naturale, care hectare cu fîneţe cultivate. Pînă

**'r—»/—•/”'•r~ i—»/—>i—<r~ ocupă peste 11.000 hectare. Ex­ acum s-a cosit doar lucerna de
perienţa unităţilor agricole frun­ pe 8 ha. Deşi dispune de o cosi­
[ Gospodăria agricolă colectivă ¦) taşe a dovedit că recoltarea la toare mecanică, conducerea gos­
podăriei nu s-a îngrijit de pune­
[ din Galda, raionul Alba, deţine •) timp duce la indicarea produc­ rea ei în funcţiune.
ţiei şi a calităţii finului. De
(. in prezent aproape 600 bovine ") aceea, organizarea acestei ac­ Pînă în prezent doar cîteva
ţiuni trebuie să stea în atenţia gospodării colective, printre care
( şi 000 oi. Pentru asigurarea lira- ) cele din Ţebea, Ribiţa şi Zdrapţi
organizaţiilor de partid şi a con­ au început acţiunea de recoltare
t nei necesare efectivelor de ani- ) ducerilor G.A.C. ca o problemă a fîneţelor naturale. Dar nici în
de mare răspundere. Prin recol­ aceste unităţi vjteza zilnică de
l mâlc in continuă creştere, con- ) tarea la timp a finului, gospodă­ lucru nu este la nivelul posibi­
ria colectivă din Lunca a obţinut lităţilor.
C siliul de conducere, îndrumat )
în anul trecut de pe întreaga Cunoscînd faptul că prin în-
L de către organizaţia de partid, ) suprafaţă cîte 2.000 kg. fin la tîrzierea recoltatului cu 20 zile
hectar. Alte gospodării însă, cum se pierde peste 50 la sută din
.t hotărît ca pe lingă însemna- ^ sînt cele din Rişculiţa, Mestea­ producţia de fînuri, ceea ce pe
lele cantităti de !'muri şi dife- căn, Brad, Caraci (în prezent întreg raionul reprezintă peste
unificată cu Lunca), au pierdut 10.000 tone furaje, este necesar
^ iile concentrate ce şi-au prevă- ‘ să fie luate măsuri corespunză­
zeci de tone de fînuri prin ne-
^ zut să le realizeze, să mai în- ieeoltarea lor în epoca optimă. mSmmSm

^ silozeze şi o mare cantitate de Pentru obţinerea unor producţii sporite de nutreţuri fibroase, colecti­
viştii din Miercurea, raionul Sebeş, au executat lucruri de curăţare pe în­
^ furaje. treaga suprafaţă de finele naturale.

^ In acest scop, s-au pregătit j Acum. atenţia lor este îndreptată spre recoltarea finului în epoca optimă.
De acrea in cadrul gospodăriei colective s-au luat toate măsurile pentru
^ din timp gropile pentru siloz ]

^ şi, imediat după recoltarea se- )

^ cărei furajere şi a lucernei, au ]

^ început insilozalul. De aseme- j Se pare însă că nu s-au tras toare care să permită ducerea grăbirea recoltării finului, pentru a se evita orice pierdere,

L nea, din iniţiativa comuniştilor )
L s-au luat măsuri pentrurecol-1 învăţămintele necesare. La la îndeplinire în mod exemplar h, fotografie: O echipă de cosaşi in timpul lucrului.

(. tarea rogozului din împrejurimi, ) G.A.C. din Mesteacăn, de pil­ a acestei acţiuni.
t pentru a-l însiloza în amestec ] dă, s-a făcut doar un tabel

C cu melasă. Rezultatul acestei 1 care cuprinde numele colectiviş­
tilor ce voi lucra la recoltatul
C iniţiative valoroase se poale ] fîneţelor. Cu aceasta, conducerea Să acordăm io a iă atenţia lucrărilor
ţ vedea. In prezent gospodăria din )
G.A.C. (preşedinte tov. Ioachim
*• Galda arc deja însilozat 24 va- 1 de întreţinere a culturilor furajere Recoltind la timp,
i- goane de astfel de nutreţuri 7 Groza), consideră că a luat toa­
te măsurile necesare în vederea Este cunoscut faptul că pentru a Ia hectar. Acestea sînt lucruri bune. te nu atît însăminţării cu întîrziere,
Grija ce o manifestă colecli- ~i recoltării la timp a fîneţelor. se realiza recolte sporite de porumb Rău este însă că deşi se cunoaşte cît neglijenţei ce s-a manifestat în
viştii de aici fată de asigura- ^ Timpul insă nu aşteaptă. Fînu- pentru siloz trebuie să se acorde de către toţi inginerii agronomi şi raionul Alba faţă de cultura porum­
L rea unor cantităti cit mai mari ^ rile cultivate au ajuns în faza
L de furaje însilozate se desprin- '
de recoltare; lucerna este îmbo­
^ de şi din faptul că după recol- 2 bocită, iar trifoiul a înflorit pe acestei culturi aceeaşi atenţie ca şi de tovarăşii din consiliile de condu­ bului pentru siloz. Atît consiliul înlăturăm pierderile
[ tarea şi insilozarea secarei, su- -i porumbului pentru boabe. Aceasta cere ale G.A.C. importanţa pe care agricol raional, inginerii agronomi,
aproape întreaga suprafaţă. De
[ prafata de 17 ha, eliberată, s-a asemenea, fîneţele naturale au mai cu seamă dacă avem în vedere o are porumbul siloz, în perioada de cît şi consiliile de conducere ale sea într-o zi să fie strîns şi
intrat în faza fenologică potri­ importanta pe care o are porumbul întreţinere n-a mai existai aceeaşi G.A.C. s-au interesat mai mult de
însămânţat cu porumb furajer, -| siloz în asigurarea bazei furajere ne­ preocupare ca şi în timpul semăna­ grăbirea lucrărilor de întreţinere la transportat. Fiecare brigadă şi-a
vită pentru recoltare (adică de cesare hrănirii animalelor. In raio­ tului. porumbul pentru boabe şi la alte
C Totodată, s-a stabilit ca toate ] înspicare şi înflorire). Pînă acum nul Alba, numărul animalelor va culturi, mobilizând toate forţele spre Consiliile de conducere repartizat oameni la cosit, la
însă nu s-a început cositul decît creşte în acest an cu cîteva mii de Situaţia existentă Ia consiliul agri­ acestea şi lăsînd pe planul al doilea ale gospodăriilor agricole
t, resturile de la cultura de legu- j capete. Numai din creditele acordate col raional, la data de 11 iunie 1963, culturile furajere. Trebuie arătat că colective din raionul Sebeş, strîns, la transportat şi la însi­
Ia lucernă. O situaţie asemănă­ de stat, gospodăriile colective vor dovedeşte cu prisosinţă acest lucru. şi lucrările de întreţinere la cultura îndrumate de către orga­
l me, vrejii de dovleac şi do- ) toare se întîlneşte şi la G.A.C. cumpăra peste 200 vaci şi juninci, Din cele 901 hectare cultivate cu po­ de sfeclă furajeră sînt rămase în nizaţiile de partid şi ţinind lozat. i
din Rişca. In anul trecut la 300 viţele, 500 oi şi peste 200 cape­ rumb pentru siloz, pînă în ziua res­ urmă faţă de cele executate Ia sfe­ seamă de indicaţiile specia­
vlecii, sfecla furajeră şi bine- ) această gospodărie o suprafaţă te de scroîiţe. Tocmai de aceea con pectivă nici o gospodărie co'ectivă cla de zahăr. In timp ce sfecla de liştilor, acordă anul acesta Lucrînd în felul acesta, noi am
însemnată de fîneţe naturale s-a siliul agricol raional, a îndrumai gos­ n-a raportat prăşitul vreunui hectar zahăr a fost prăşită aproape peste o mai mare atenţie recol­
t înţeles porumbul pentru siloz de ] podăriile agricole colective să-şi pre­ ocupat cu această plantă. tării plantelor de nutreţ în recoltat şi însilozat lucerna de
cosit după terminarea recoltării tot de cile două ori şi în unele perioada optimă, transpor­
p pe cele 29 hectare să le adune 1 cerealelor păioase, ceea ce a dus vadă in planurile de procTucţie supra­ Mulţi tovarăşi din conducerile gos­ tării şi depozitării acestora. pe 34 ha, sparceta de pe 20 ha
la obţinerea unei producţii de podăriilor colective ca cei de la Mi­ G.A.C. chiar de trei ori, sfecla fura­
t şi să le însilozeze la timp. ") fîn scăzute şi de slabă calitate. feţe mai mari pentru cultura porum­ halţ, Berghin, Oarda, Ciugud, Teiuş Pînă în prezent, pe în­ şi secara furajeră de pe 50 ha.
etc., şi chiar din cadrul consiliului jeră abia dacă a fost prăşită o dată. tregul raion, s-au recoltat
^ In total, colectiviştii din T Din lipsurile avute nu s-au tras bului de siloz, pe care să-l însămîn- agricol raional, argumentează neîn- 222 ha lucernă, 106 ha tri­ In total am însilozat 200 tone
ceperea lucrărilor de întreţinere prin Aceste fapte dovedesc mai bine ca
^ Galda vor însiloza în acest an J însă învăţămintele necesare. ţeze şi să-l întreţină la fel ca şi faptul că porumbul pentru siloz a foi şi întreaga suprafaţă de furaje. Aceasta făcîndu-se în­
Conducerea gospodăriei moti­ fost însăminţal mai tîrziu. Acest lu­ orice că plantelor furajere nu li se
r o cantitate de peste 2.000 tone j porumbul pentru boabe. Drept re­ cultivată cu secară furaje­ tr-un timp scurt, nutreţurile
[- de f>uraje, ceea ce l>e va permi- JJ vează neîhcepei'ea recoltării fi­ cru nu reflectă întru totul realitatea. acorda aceeaşi atenţie ca şi celor­
nului în acest ari' pe seama lip­ zultat, gospodării colective ca cele Spunem aceasta, pentru că în multe ră. Totodată s-au însilozat noastre nu au fost prinse de
L le să asigure o bună hrănire a ¦; sei lemnului necesar confecţio­ lalte culturi care sînt destinate pen­
nării suporţilor pentru uscarea din Mihalţ, Cistei, Berghin, Căpud şi gospodării semănatul s-a făcut în tru alimentaţie. 400 de tone secară în a- ploi. întreaga cantitate de fu­
( efectivelor de animale în peri- -j lui. Dacă exista mai mult spirit
altele, au dublat în acest an supra­ Timpul este destul de înaintat. De mestec cu lucernă, trifoi, raje de pe suprafeţele amintite
[ oada de stabulaţie. ¦j gospodăresc, se puteau păstra
feţele cultivate cu porumb pentru aceea, pentru a se obţine produc­ rogoz şi alte ierburi. a fost recoltată, strînsă, trans­

portată şi însilozată în numai
6 zile.

Pagina a fost realiza­ La fel vom proceda şi la re­
tă cu sprijinul colabora­
torilor : EUGEN TEODOR, coltatul celorlalte plante de nu­

vicepreşedinte al consiliului a- treţ şi a fîneţelor naturale. Aşa
gricol raional Sebeş, MIRCEA
cum ne-ăm planificat, trifoiul de

pe 180 ha, finul natural de pe

OPRIŞA, preşedinte al consi­ suporţii folosiţi în anul trecut. siloz faţă de anul trecut. Aslfel, s-a aceleaşi condiţii ca la porumbul pen­ ţiile de porumb siloz planificate, este Discutînd cu tov. Iosif Paştiu, 370 ha, borceagul de pe 26 ha,
liului agricol raional Brad, Şi acum ei se pot asigura pe ajuns ca pe întregul raion să fie fn- tru boabe şi chiar dacă s-a făcut necesar să se ia cele mai eficiente preşedintele gospodăriei agricole orzul de pe 45 ha, iarba de su­
VASILE TEBERAN, preşedin­ plan local, nefiind necesar aju­ sămînţate cu această plantă peste mai tîrziu, plantele fiind bine dez- măsuri de urgentare a lucrărilor de dan de pe 15 ha etc., vor fi re­
tele G.A.C. Galda, raionul Alba torul altor organe dinafara gos­ 900 hectare. Cit priveşte producţia, voltale, permiteau executarea prăşi- întreţinere. In acest scop, lucrătorii colective din Daia despre modul coltate în întregime la timpul
şi IOSIF PAŞTIU, preşedinte­ podăriei. Lucrările de recoltare toate gospodăriile şi-au propus să lului, dacă nu pe întreaga supra­ consiliului agricol raional, inginerii optim. Intre 15 şi 25 iunie, de
obţină în medie 25.000—30.000 kg. faţă, cel puţin pe 200—300 de hec­ agronomi şi consiliile de conducere cum a fost organizată în gospo­
le G.A.C. Daia, raionul Sebeş. a fîneţelor sînt rămase în urmă tare. ale G.A.C. au datoria de a organiza exemplu, am hotărît să termi­
în aşa fel munca, îneît paralel cu dăria respectivă recoltarea plan­ năm de cosit, strîns, transportat
şi la G.A.C. din Lunca. Această Ia G.A.C. din Mihalţ, spre exem­ celelalte lucrări agricole, să se exe­ telor de nutreţ, el ne-a re la ta t: şi aşezat în clăi, finul de pe toa­
plu, puteau fi prăşite cel puţin 20—30 cute şi lucrările de întreţinere a
m H MTIRZMEA RECOLTĂRII FIUEfELOR hectare din suprafaţa de 85 ha cît plantelor furajere. — Numărul animalelor proprie­ te cele 370 ha de fîneţe naturale.
NATURALE CU 7-ÎO ZILE SE PIERDECCA. ocupă porumbul pentru siloz — Ia tate obştească din gospodăria In felul acesta, folosind expe­
Berghin, Cistei, Teiuş, Stremţ şi în Ia rîndul lor, organizaţiile de
aceasta MPmumÂk alte gospodării colective de aseme- parlid trebuie să îndrume consiliile noastră colectivă sporeşte con­ rienţa pe care o avem şi asigu-
mm nea se puteau executa lucrări de Jn- de conducere să acorde aceeaşi aten- tinuu. Or, este ştiut că produc­
treţinere pe însemnate suprafeţe. Că ţie întreţinerii porumbului pentru si- ţia din sectorul zootehnic de­ rînd la timp recoltatul tuturor
acest lucru nu s-a făcut, se datoreş- loz ca şi porumbului pentru boabe. suprafeţelor ocupate cu plante
pinde în cea mai mare măsură de nutreţ pe care le are gospo­
de furaje. Pentru a avea furaje dăria noastră — a spus în în­
în cantităţi sporite şi de calitate cheiere preşedintele gospodăriei,
vom obţine în acest an, pentru
nu este suficient însă numai să toate animalele gospodăriei, nu­
le cultivi. Cantitatea şi calitatea treţuri de bună calitate, variate
şi în cantităţi îndestulătoare.
acestora depinde foarte mult de
modul în care este organizată
recoltarea şi asigurată păstrarea

34.460 UE LA CARE lor. Pentru a avea furaje cu va­
loare nutritivă ridicată noi am
S E POT OBT/NE1 Fînuri strînse şi depozitate în condiţii bune Colturi duble
91.840 hl.CU CAME SE organizat în aşa fel munca îneît
td-fZQ^ Asigurarea furajelor necesare reuşit ca pînă în prezent să se toate operaţiunile legate de re­ pe toate suprafeţele
A POT H&ÂNi pentru efectivele de animale es- recolteze şi însilozeze 49 tone coltare şi depozitare să se facă
te una din preocupările de sea- de secară. Totodată a fost re- eliberate
FIM i i . 4 8 0 VAci LAPTE. mă ale conducerii gospodăriei coltată lucerna de pe 24 ha, fî- într-un timp cît mai scurt. Ast­
colective din Pricaz, raionul O- nul de pe 25 ha şi trifoiul de fel, la noi fiecare brigadă a avut Membrii gospodăriilor agricole
i mmm. răştie. Mobilizînd la lucru toa- pe 20 ha. Fînurile recoltate pi­ repartizate suprafeţe cultivate colective din raionul Sebeş
te forjele de care dispun s-a nă la această dată au fost us­ acordă o atenţie deosebită dez­
„Taberele de vară cît mai bine cu plante de nutreţ. Perioada voltării fermelor de animale care
cate şi depozitate în bune con- constituie o sursă importantă
optimă de recoltare a fost sta­ de venituri.
organizate— diţiuni. bilită de inginerul agronom, iar
recoltatul — la secară şi lucer­ Pentru a asigura şi baza fu­
nă — de exemplu, l-am făcut pe

parcele pentru ca tot ce se co-

In gospodăriile agricole colective din Balomir, Mărtineşh — raionul rajeră necesară unei bune hră-
Orăştie, Rişca, Mesteacăn — raionul Brad, Berghin, Stremţ, Vmţul de Jos niri a animalelor, urmînd indica­
Ţinind seama de condiţiile nalu- lişte“ în suprafaţă de 150 ha. Păşu- sub un an ai gospodăriei, colediviş- din Rişca. Zilnic, animalele tinere

rale prielnice dezvoltării sectorului nea a fost împărţită în 3 tarlale, iar iii au ridicat adăposturi simple, cu ale acestei gospodării fac drumuri — raionul Alba, şi altele, lucrările de întreţinere a porumbului pentru siloz ţiile consiliului agricol raional

zootehnic, precum şi de tradiţia exis- îngrijitorii de animale au fost in- materiale procurate din resurse lo- de 8—12 km. de la grajduri la pă- sînt neglijate. gospodăriile colective din acest
tentă, membrii gospodăriilor agricole struiţi asupra modului cum trebuie cale. Tineretul bovin şi oile sînt, de şune. Preşedintele gospodăriei, t„v. raion au luat o serie de măsuri

colective din raionul Brad şi-au organizată rotaţia păşunatului pe tar- asemenea, întreţinute în tabere de Nicolae Indreş, motivează slaba în scopul folosirii mai judicioa­

propus ca In acest an să sporească laie. Pe această păşune s-au efec- vară. Un fapt negativ însă este re- preocupare pentru organizarea tabe- se a terenului. Printre aceste

considerabil efeetivul de animale tuat lucrări de curăţare, ceea ce nunţareala îngrăşarea păşunii prin relor de vară prin lipsa materialu- măsuri se numără şi extinderea

proprietate obştească. O condiţie face ca producţia de masă verde să lîrlire cu ovinele. In această direc- lui necesar construcţiei de adăpos- culturilor duble pe toate supra­

principală pentru creşterea număru- satisfacă necesarul de hrană a ani- ţie există posibilităţi, dar ele trebuie turi. Cu mai multă chibzuinţă acest feţe eliberate în urma recoltării

lui de animale şi a producţiei de malelor. Măsurile de îmbunătăţire valorificate mai bine. material s-ar fi putut asigura pe secarei furajere, orzului şi ovă­

carne, lapte şi lînă o reprezintă asi- luate, alături de păşunatul raţional, Rezultate bune în organizarea ta- plan local. O situaţie similară se în- zului.

gurarea unei baze furajere corespun- contribuie la realizarea unei produc- berelor de vară au obţinut şi colac- tîlneşte la G.A.C. din Brad, unde de- Colectiviştii din toate unităţile

zătoare. Sursa cea mai importantă ţii de peste 7.000 kg. masă verde la tiviştii din Zdrapţi. Avînd asigurate abia acum s-a început construcţia j au fost mobilizaţi ca, imediat

de furaje o constituie păşunile şi fî- ha. In vederea creşterii în continua- condiţii bune de îngrijire şi hrănire, adăpostului planificat. Din cauza în- după recoltarea acestor plante

netele naturale, oare ocupă peste 60 re a producţiei de iarbă, s-a orga- vacile de lapte ale acestei gospo- tîrzierii construcţiei, vacile de lapte de nutreţ, să înceapă arăturile

la sută din suprafaţa agricolă a ra- nizat îngrăşarea păşunii prin muta- dării, întreţinute în tabere de vară, sînt întreţinute pe o păşune situată şi însămînţările cu porumb pen­

ionului. Iată de ce luarea unor mă- rea ocoalelor. dau zilnic fiecare cîte 8-9 litri lapte. în apropierea grajdurilor. Producţia tru siloz, a suprafeţelor elibera­

suri eficiente pentru sporirea pro- Pentru a asigura realizarea planu- Taberele de vară sînt organizate de masă verde pe această păşune te. Drept rezultat, pînă la data

ducţiei pajiştilor şi organizarea fo- Iui de montă, pe păşune a fost adus bine şi la G.A.C. din Mesteacăn. este scăzută, fapt ce se resimte şi de 11 iunie, în întreg raionul

losirii lor în mod raţional trebuie să şi un reproducător. De asemenea, Alte gospodării cum sînt cele din asupra producţiei de lapte, Sebeş, s-a însămînţat cu porumb

constituie una din preocupările de sursa de apă se află în apropierea Cărăstău, Birtin şi Vata au organi-Faţă de organizarea taberelor de pentru siloz suprafaţa de 218 ha,

seamă ale conducerilor unităţilor păşunii, fapt ce permite evitarea de- zat tabere de vară pe păşunea ,,Po- vară pentru animale şi de folosirea după recoltarea secarei furajere.

agricole. Rezultatele cele mai bune plasării inutile a animalelor. Pe nor". Gospodăria colectivă din Ri- raţională a păşunilor, trebuie să ma­ Cele mai mari suprafeţe cu cul­

In asigurarea unor condiţii prielnice această păşune s-au asigurat totoda- biţa, însă, care nu dispune de pă- nifeste mai multă grijă şl consiliul turi duble s-au realizat la gos­

pentru hrănirea animalelor şi refa- tă şi condiţii corespunzătoare de şune suficientă, deşi i s-a reparti- agricol raional. Intîrzierea construirii podăriile agricole colective din

cerea păşunilor se obţin prin organi- prelucrare a laptelui, iar în vederea zat o suprafaţă corespunzătoare pe pe păşuni a celor cinci adăposturi Daia (68 ha), Cîlnic (25 ha),

zarea taberelor de vară. valorificării laptelui degresat, cei 50 păşunea ,.Ponor“, nu a luat măsuri planificate este nejustificată, deonre- Draşov (17 ha), Ungurei (14 ha)

O experienţă bună în această pri- cie Porci ai gospodăriei au fost aduşi pentru organizarea taberelor de vară. ce o mare parle din materialele ne- etc.

vinţă a dobindit gospodăria colec- la tabăra vacilor de lapte, unde li La această gospodărie, precum şi la cesaie puteau fi procurate pe plan Important este faptul că în

tivă din Lunca. Conducerea gospo- s"a repartizat şi o porţiune de pă- cea din Ţebea, unde nu s-au luat local, Luînd măsuri pentru generali- fiecare gospodărie colectivă s-a

dăriei (preşedinte tov. David Oprişa), sune, ceea ce asigură întreţinerea şi măsurile potrivite pentru organiza- zarea experienţei pozitive cîştigată organizat munca în aşa fel, îneît

cu sprijinul organizaţiei de partid îngrăşarea lor cu cheltuieli minime, rea taberelor de vară nu se aplică în organizarea păşunatului şi a ta- pe măsură ce se vor recolta or­

(şecrotar tov. Anghel Martin), au De om enea, îngrijitorilor perma- încă păşunatul raţional, fapt ce duce berelor de vară de către unităţile zul şi ovăzul se vor face, pe por­

luat din timp măsuri pentru organi- nerdi de animale s"au creat con" la scăderea producţiei păşunilor şi la agricole fruntaşe, se va putea asigu- ţiunile de teren eliberate, ară­
diţil optime pentru desfăşurarea acti- nerealizarea sarcinilor propuse în ra o mai bună folosire a pajişti- turi şi se va însămînţa porumb

zarea ta ere or e vară. Ast e , pen vităţii. domeniul creşterii animalelor. Slab lor naturale şl totodată realizarea 1 pentru siloz. In felul acesta, în

ţru efectivul de 106 vaci de lapte şi Pe păşunea „Buha“, în suprafaţă s-a preocupat de organizarea tabe- unor producţii sporite de lapte, car- Porumbul siloz • | raionul Sebeş, se va asigura în-
juninei s-a rezervat păşunea „Să- de 25 hii, rezervată celor 40 de viţei relor de vară şi conducerea G.A.C. ne şi lînă. [Trezeşte-tc o ciaţa ca ma sufocă buruienile I sâmîntarea cu culturi duble pe
toate suprafeţele eliberate.