Page 47 - 1963-06

Nr. 2632
Plai acfmfafea organizaţiilor U. T„ !ML trei încercări totul mergea nor­
F ie c a re lecţie,
tem ein ic în su şită
La cui-sul „Trăsăturile moralei
socialiste a tinerei generaţii" ce
funcţionează în cadrul G.A.C.
Turdaş, sînt înscrişi 26 de
cursanţi. In vederea convorbirii
recapitulative, ce va avea loc în
curind, caut să sprijin în studiu
pe fiecare cursant. încă din tim­
pul anului de studiu am urmărit
ca cursanţii să-şi însuşească te­
meinic fiecare lecţie predată. In
primul rînd, am ajutat pe fiecare
cursant să sistematizeze materia­
lul bibliografic recomandat şi
să-şi întocmească conspectele. In-
trucît lecţiile noastre apar în
„Scînteia tineretului" i-arn îndru­
mat pe toţi cursanţii să se abone­
ze la acest ziar şi la revista „Tî-
nărul leninist". Pentru a-şi îmbo­
găţi cunoştinţele şi a-şi ridica
nivelul politic, ideologic şi cultu­
ral am stat de vorbă cu cursanţii,
lămurindu-i să citească cărţi poli­
tice şi beletristice. Cărţile „Baze­
le educaţiei comuniste", „Luptă­
tori pentru pace, socialism şi fe­
ricirea poporului", le-au citit
mulţi cursanţi. Apoi, am organi­
zat un montaj literar muzical, pe
tema „Partidului să-i înălţăm
cîntare" la care au participat
toţi cursanţii. împreună cu ei am
învăţat cîntece şi poezii despre
patrie şi partid. De asemenea, am
invitat activişti de partid, care
ne-au vorbit despre comportarea
ce trebuie s-o avem în societate,
despre viaţa grea a tineretului în
anii regimului burghezo-moşie-
resc, despre condiţiile minunate
create tineretului de regimul
nostru democrat-popular etc.
Aceste activităţi organizate în
sprijinul învăţămîntului politic
au contribuit la lărgirea cunoştin­
ţelor cursanţilor, la creşterea ni­
velului lor politic şi cultural.
B aschet
lecţionata regiunii Hunedoara —
F.S.G.T. Franţa 52-39 (21—10)
In cadrul turneului pe care-1
întreprinde în ţară echipa de
baschet a F.S.G.T. Franţa a întîl-
nit miercuri seara în nocturnă
pe terenul Şcolii „J. A. Komen-
ski" din Deva echipa selecţionată
a regiunii Hunedoara. Deşi aproa­ din echipa F.S.G.T., Deac, Cioa­
pe tot timpul meciului a plouat, ră, Schefer, Neuzatz şi Popa din
spectatorii au înfruntat-o cu ci­ selecţionata regională.
nism.
In ciuda timpului nefavorabil, Popa (12), Neuzatz (11), Deac
cele două echipe au depus efor­
turi pentru a furniza un joc de
bună factură. încă de la început,
echipa regiunii noastre manifestă
o oarecare superioritate, prin
priză mai bună la balon, subtili­
tate în combinaţii şi precizie la
coş. Ca urmare, selecţionata re­ O notă bună pentru organiza­
gională preia iniţiativa încă din tori, care au asigurat condiţii
orimele minute de ioc şi reuşeşte optime de desfăşurarea meciului
să termine meciul victorioasă. în nocturnă.
Scor final 52—39 (21—10).
Campionatul republican de gimnastică
pentru copis
Duminică, in sala de sport a şco­
li: medii „Decebal“ din Deva, a avut
loc faza regională a campionatului
republican de gimnastică pentru co­
pii (fete 8—12 ani, băieţi 9—13 ani).
Concurenţii şi-au disputat întîietatea
ia probele de bară fixă, săritură la
capiă şi sol liber ales, iar fetele la
bîrnă, săritura la ladă şi sol liber
ales.
La individual compus locul I la
fele a revenit concurentei Mariana
Duminică (Minerul Deva) cu 25,50
p. La băieţi locul I a fost ocupat de
E S T E S I ... NU E S T E
Cu cîtva timp in urmă. I.G.O. Pe­
troşani a pus in circulaţie două auto­
buze locale în Vulcan. 7 raseele aces­
tor autobuze trec si pe la mina Vul­
can, pînă la Dealul Babii.
Trec traseele, dar nu trec autobu­
zele, pentru că unul este mai mult
defect şi nu circulă, iar al doilea nu
respectă orarul stabilit. In dimineaţa
zilei de 5 iunie, de exemplu, lucră­
torii exploatării au aşteptat îri zadar
autobuzul fiind nevoiţi să mearză pe.
Perioada de pregătire o folosim
în vederea consolidării cunoştin­
ţelor însuşite în cursul anului de
învăţămînt. Repetarea lecţiilor
se face individual iar acolo unde
cursanţii întîmpină greutăţi le
dau lămuriri. După parcurgerea
întregului program de studiu
vom organiza consultaţii colecti­
ve asupra principalelor lecţii
studiate.
LUCIA JOSAN
propagandistă la cursul
„Trăsăturile moralei socialiste
a tinerei generaţii"
G.A.C. Turdaş
A n a liz ă a m uncii
In cadrul unei adunări genera­
le a organizaţiei U.T.M. de la
sectorul I al E.M. Deva a fost
analizată munca care a desfăşu­
rat-o Comitetul U.T.M. de la ale­
geri şi pînă în prezent. In refera­
tul prezentat şi în discuţiile pur­
tate pe marginea lui, s-a pus un
accent deosebit pe felul în care
organizaţia U.T.M. a muncit în
vederea educării comuniste a ti­
nerilor, contribuţia pe care ace­
ştia şi-o aduc la îndeplinirea sar­
cinilor de plan. In cuvîntul lor,
Gheorghe Potre, Ioan Feier,
Costică Mocanu, Florea Ghinea
şi mulţi alţii, au apreciat că în
acest an organizaţia U.T.M. a avut
o preocupare mai susţinută în ce
priveşte educarea comunistă a
tinerilor din sector. Ei au evi­
denţiat în primul rîncl faptul că
timpul liber al tinerilor a fost
organizat în mod mai plăcut şi
educativ. Ca urmare, aproape
toţi tinerii au participat la acţiu­
nile de muncă patriotică iniţiate
de organizaţia U.T.M., la con­
cursul pe tema : „Cine ştie, cîşti-
gă", la joile de tineret etc. în­
credinţarea unor sarcini concrete
Echipa oaspe a plăcut prin dîr-
zenia cu care a evoluat. Defici­
tari însă în aruncările la coş, au
ratat multe din ocaziile avute.
Au plăcut prin felul cum au
evoluat Dewis, Gregori, Dombeck
Punctele au fost realizate de
(9), Cioară (5), Dan (4), Păunescu
(4), Schefer (4), Kasller (2) şi
Gavaziuc (1), pentru selecţionata
regională, Dewis (13), Dombeck
(11), Gregori (8), Cuq (3), Be-
lestrini (2) şi Maidan (2), pentru
F.S.G.T.
sindicatelor din Deva: corul, fan­ ceasta mult mai bine, alit în ceea ce Formală din 14 colectivişti, brigada
V. F. fara, orchestra de mandoline, orches­ priveşte repertoriul, cît şi interpre­ a reuşii să prezinte înlr-o formă ar­
Dumitru Negrea (Şcoala sportivă de
elevi Alba Iulia) cu 26,45 p. Pe echi­
pe locul I a fost ocupat la fete de
Minerul Deva (antrenor prof. I. Ga­
rai) iar la băieţi de Şcoala sportivă
de elevi din Petroşani (antrenor prof.
E. Peterfi).
Echipele clasate pe locurile I la
băieţi şi fete vor participa la faza
finală a campionatului republican
care se va desfăşura la Bucureşti,
incepînd din 15 iunie a.c.
P. JURCONI
corespondent
o fă
jos pînă la mină Curios însă este
faptul că aceste „defecţiuni“ se în-
tîmplă, mai ales, in orele de vîrf,
cînd minerii intră şi ies de la mină,
fiind ncvoi(i să străbată drumul pe
jos.
I.G.O. Petroşani are 'datoria să ia
măsurile necesare pentru ca alît „de­
fecţiunile“ tehnice, cit şi cele de or­
ganizare, care. împiedică circulaţia, au­ tice. ’de agitaţie, ’din. Băiţăt luncoiul Jos, care au interpretat „Tandura .
tobuzelor. din Vulcan să fie înlăturate
Şi aici, la lăm-
păria minei Aninoa-
sa, pe prim plan
este respectarea în­
tocmai a norme­
lor de tehnica se­
curităţii muncii.
Pentru a-i ajuta
pe mineri in mun­
ca lor, lămpile de
siguranţă trebuie să
fie în perfectă sta­
re de funcţionare.
In punerea lor la
punct tovarăşa Cla­
ra Kracovszcy do­
vedeşte dragoste,
pasiune şi pricepe­
re.
Foto: V. ONOIU
tinerilor de către organizaţia
U.T.M., încadrarea lor la învăţă-
mîntul politic U.T.M. i-a mobili­
zat pe tineri la îndeplinirea sarci­
nilor ce stau în faţa organizaţii­
lor U.T.M., au contribuit la
creşterea nivelului lor politic şi
ideologic.
Munca politico-educativă des­
făşurată de către organizaţia
U.T.M. a dat rezultate bune. Acest
lucru se poate vedea şi în faptul
că toţi cei 72 tineri din organi­
zaţia noastră sînt antrenaţi în
întrecerea socialistă, au o atitu­
dine bună în muncă şi în so­
cietate.
Pentru viitor, Comitetul orga­
nizaţiei U.T.M. va ţine cont de
lipsurile semnalate de vorbitori
şi s-a angajat să mobilizeze pe
toţi utemiştii la lupta pentru în­
deplinirea planului de măsuri
adoptat.
VASILE NAN
corespondent
in stru irea activu lu i
nesalariai
Comitetul orăşenesc U.T.M.
Cugir acordă o mare atenţie
instruirii instructorilor nesala­
riaţi. In cadrul programului de
instruire se fac informări politi-
şi externe, se dau îndru­
mări concrete privind sarcinile
ce le au de îndeplinit în secto­
rul în care sînt repartizaţi.
Dc pildă, la instruirea ce a avut
loc acum cîteva zile, instructorii
nesalariaţi au primit sarcina de
a acorda mai mult ajutor orga­
nizaţiilor U.T.M. în activitatea
acestora pentru îmbunătăţirea
activităţii cultural-educative în
rîndul tineretului, a mobilizării
lor la întrecerea socialistă. In
această direcţie tovarăşii Toth
Balint, membru în biroul Comite­
tului orăşenesc de partid Cugir,
Viorel Jianu, secretar al Comite­
tului raional U.T.M. Orăştie, Dio-
nisie Ureche, secretar al Comite­
tului orăşenesc U.T.M. Cugir,
Gheorghe Voicu secretar al Co­
mitetului U.T.M. de la U.M. Cugir autocamioane „Steagul roşu" din Bra­
au ţinut expuneri pe diferite şov, minunatele fapte de mnncă ale
teme care constituie un ajutor celor ce lucrează aici. De-a lungul
preţios pentru activitatea instruc­
torilor nesalariaţi ai Comitetului
orăşenesc U.T.M. Cugir.
GHEORGHE STELIAN
corespondent
AL VII-LEA C O N C U R S A R T I S T I C
h a z a o ră ş e n e a s c ă de ia D e v a
In zilele de S şi V iunie a.c. a
avut loc 11 Grădina de vară din
Deva şi la Căminul cultural din
Sînlandrei faza orăşenească a celui
de al Vll-lea concurs al formaţiilor
artistice di amatori. In fata a peste
1.200 de spectatori, la Grădina de Fală de faza intercomunală, trebuie tori de la sate s-a evidenţiat şi bri­
vară din Deva au prezentat progra­ apreciat că formafia de cor de lu gada artistică de agitaţie din Sintan­
me formaliile artistice ale Clubului Sintandrei s-a prezentat de data a- drei, cu textul „înfloreşte colectiva“.
tra de muzică populară şi uşoară şi tarea. Deficitară este încă formaţia tistică atrăgătoare fapte şi realizări
un grup solistic de dansatori. De ase­
menea. au mai prezentat programe
brigăzile artistice de agitaţie de la
mina Deva, D.S.A.P.C., T.R.C.H. şi
orchestra de muzică populară şi uşoa­
ră a T.R.C.H.
Dintre formaţiile care au evoluat
pe scenă s-au bucurat de o aprecie­
re deosebită orchestra de mandoli­
ne. orchestra de muzică populară şi
uşoară şi grupul solistic de dansa­
tori de la Clubul sindicalelor. Apre­
ciate. alît pentru continui cît şi pen­
tru interpretare, au fost şi brigăzi­
le artistice de agitaţie de la nului cultural din Rapoltel ar fi fost
T.R.C.H. şi D.S.A.P.C.
In cea de a doua zi a concursu- o vioară, cu siguranţă succesul mun­
C e a mai reuşită întrecere
Faza dc concurs ce a avut loc la
Bălţa se poate considera ca cea mai
reuşită din cîte au avut loc pînă
acum în raionul Brad. Atit organiza­
rea întrecerii, cit şi calitatea forma­
ţiilor participante au depăşit cele­
lalte faze, dovedind că aici s-au de­
pus eforturi susţinute atit din partea
artiştilor amatori, cît şi din partea
organizatorilor. In sala căminului
cultural din Băifa, arhiplină, şi-au
dat concursul formaţiile de cor din
Vălişoara şi Băifa, cele de dansuri
din Dealul Mare, Luncoiul de Jos,
Trestia şi Hărfăgani, brigăzile, artis­
DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
Atunci cînd sînt mai bine folosite rezervele
Zilele trecute am avut ocazia perienţă a oamenilor, gemi din către tot personalul a proce­ şi comitetul sindical de secţie.
lunile de iarnă şi unele defec­ sului tehnologic de laminare, Atunci a pus pentru prima dată
să asist ia o schimbare de ca- prelucrarea cu toţi maiştrii şi şe­ în discuţia consfătuirilor de pro­
jă la linia de profile fine a la­ ţiuni. Dar, aşa după cum spunea fii de echipr a do umemaţiei ducţie pe schimburi şi linie pro­
noilor profile puse în fabri­ blema reducerii rebutului. Şi, tot
minorului de 450 mm al C.S. cineva, nici n-au fost folosite caţie* punerea la punct a proce­ de atunci, rebutul a apărut ca
Hunedoara. Lucrarea este anevo­ sului tehnologic de încălzire, res­ obiectiv ce se urmăreşte zilnic
toate rezervele în vederea obţi­ pectarea cu stricteţe a tăierii co­ pe graficul întrecerii socialiste.
ioasă. Nu schimbarea cajei in nerii unor realizări mai bune. Că recte în âiosUri etc. in nins, sa
sine, cît reglările ce trebuie e- lucrurile stau aşa se poate des­ prevăzut ca agitatorii ~să fie in­ Rezultatele, le-am amintit mai
fectuate ulterior pînă ce ţagla prinde din cele ce urmează. sus. La obţinerea lor au contri­
înroşită îşi continuă neîntrerupt struiţi pe teme legate de redu-
drumul spre ajustaj, transfor- Pe deoparte trebuie menţionat buit cu toată sîrguinciozitatea
maistrul Traian Popescu, mane-
mîndu-se intr-un profil laminat. faptul că la punerea în func­ vranţii Lazăr Ciocoiu şi Ludo­
ţiune a unui agregat — cum este vic Chiş, cuptorarul Gheorghe
Şi de data aceasta s-au făcut cî­ Balici şi toţi ceilalţi lucrători ai
teva probe neizbutite. Lam inate secţiei.
ia un p reţ d e c o s t c ît m ai re d u ş i
— Poftim, alt re b u t! excla­ Oare munca lor n-ar fi fost
şi în cazul de faţă — se dau cerea rebutului şi general, a mai rodnică şi în primele luni
mă şeful liniei, văzînd cum pan­ cifre de plan care ţin cont ele ale anului dacă măsurile amin­
glica de metal incandescent lua toate neajunsurile începutului, preţului de cost, să fie antrenat tite s-ar fi aplicat de atunci ?
forma de zig-zag între apărătoa­ mai mult în rezolvarea acestei Fără îndoială că da. Dacă co­
deci realizabile. Admitem însă mitetul de partid ar fi îndrumat
rele de sîrmă ale cajei. De aici, probleme, pe bază de sarcini din timp conducerea secţiei să
depăşiri la preţul de cost, la că au intervenit o seamă de fac­ ia cele mai eficace măsuri pen­
tori neprevăzuţi, care au îngreu­ concrete, activul fără de partid. tru înlăturarea rebutului şi re­
consumuri... Şi, totuşi, acum nat munca. Ce s-a făcut pentru Prin traducerea în viaţă a a- ducerea consumurilor specifice,
a-i mobiliza pe oameni la lupta dacă ar fi desfăşurat o muncă
merge destul de repede, oamenii împotriva rebutului, a consumu­ cestor măsuri bagajul de cunoş­ politică mai susţinută pe aceas­
tinţe al oamenilor a crescut; a tă temă şi ar fi indicat comite­
s-au obişnuit... rilor mari şi în general, a depă- tului sindical de secţie să orga­
şirii preţului de cost ? In orice crescut interesul lor faţă de nizeze mai temeinic întrecerea
Intr-adevăr, după încă două, soarta producţiei. Faptul că au socialistă, realizările ar fi fost
caz nu atîta cît ar fi trebuit. Co­ altele. Cu alte cuvinte, practica
mitetul de partid al laminorului fost ajutaţi să cunoască mai te­
mal. Ceea ce impresiona era de 450 mm. a analizat această meinic tennoTogfa laminării pro- a demonstrat că înregistrarea
faptul că în ju r se strînseseră unor rezultate frumoase este po­
aproape toţi laminatorii din problemă doar la începutul lunii filelor asimilate, căile de redu­ sibilă numai atunci cînd sînt fo­
aprilie. Atunci s-au stabilit o sea­ cere a rebutului' sî consumurilor losite toate rezervele.
schimb. Fiecare cerceta agrega­ mă de măsuri eficiente : instrui­ specifice, a Tăcut ca aportul lor
tul şi îşi dădea cîte o părere cu rea maiştrilor pe probleme de GH. COMŞUŢA
privire la ceea ce era de făcut. întreţinere şi funcţionare a a- la rezolvarea problemelor ce se
Se poate spune pe drept cuvînt gregatului, însuşirea temeinică dc ridicau să devină tot mai sub­
că reuşita lucrării a fost rodul stanţial.
efortului colectiv, al experienţei
colective. De altfel, după cîte Tot Ia începutul lunii aprilie a
am aflat, aşa se explică şi re­ început să acţioneze mai hotărît
ducerea rebutului în ultimele
luni cu mult sub cifra admisă, A IE N » Ä
realizarea unei economii la pre­
ţul de cost în aprilie dc 151.000 15 IUNIE 1963 Agendă teatrală; 22,00 Din cele matograful „V. Roaită"; Omul cu
lei, iar în mai, cu mult mai mai cunoscute melodii populare. două fele — cinematograful „Flacă­
mult. PROGRAMUL 1: 5,07 Jocuri ra“; HAŢEG Cerul n-are gratii —
populara interpretate la diferite 15 IUNIE 1963 cinematograful „Popular“; BRAD :
Lucrurile însă, n-au mers în­ instrum-nte,- 5,20 Emisiunea pen­ DEVA : Rotco şi fraţii săi — A fost prietemd meu — cinema­
totdeauna aşa. Pe primul trimes­ tru sate ,• 5,30 Muzică uşoară ; 6,07 seria II-a — cinematograful „Pa­ tograful „Steaua roşie"; LONEA:
tru s-a înregistrat o depăşire la Program de marşuri ; 7,10 Cîntă tria“; Chiriaşul — cinematograful Regăsirea — cinematograful „Mi­
preţul de cost de peste S40.000 orchestra de muzică populară a „Filimon Sirbu“ ; Post restant — nerul"; TEIUŞ: Marile speranţe —
lei. Cauzele ? Rebutul foarte ma­ Filarmonicii de stat din Oradea ; .,Grădina de vară“ ; HUNEDOA­ cincmalograftd „V. Roaită“; ZLAT-
re, consumurile specifice la ener­ 7.30 Sfatul medicului; 7,45 Dansuri RA : Festival Chaplin — cinemato­ NA: Vară romantică — cinemato­
gie electrică, aburi şi apă cu de estradă,- 8,06 Muzică interpre­ graful „Victoria" ; SIMERIA ¦ graful „Muncitorul“; ILIA: Prie­
mult peste cele admise. Desigur, tată de orcheslre de mandoline ; Sub cupola albastră — cine­ tenul nostru comun — cinemato­
toate acestea au şi o bază în- 9.00 Roza vînturilor; 9,25 Muzică matograful „1. Pintilie": PE­ graful — „Gh. Doja“; 'APOLDUL
trucîtva obiectivă: lipsa de ex­ populară; 11,28 Cîntece şi jocuri TROŞANI: Floarea de fler — DE SUS; Partea ta de vină, — ci­
populare; 12,00 Pagini orche-draie cinematograful „Alex. Sahia“; O nematograful „23 1August",
C ălătorie din operete; 12,20 In săli şi pe călătorie spre centrul pămîntului
stadioane ; 12,30 Muzică uşoară scria II — cinematograful „7 No­ Oiuletui
p e h a rta patriei mmînească,- 14,00 Concert de iembrie“; ALBA IULIA: A fost
prînz; 15,00 Din muzica popoare­ prietenul meu — cinematograful oloaie
De curînd. c p tinerii de la Sfatul lor,- 15,33 Valsuri Interpretate do „Victoria“: Cîinelc sălbatic Dingo
popular regional a fost organizată o fanfară; 16,00 Muzică vocală; — cinematograful „25 August“; PENTRU 24 ORE
călă' rie pe hartă intitulată „Se 16,15 Vorbeşte Moscova ; 16,45 Garibaldi — „Grădina de va­ Vreme schimbătoare cu cerul
schimbă faţa tării“. La pregătirea $i Muzică uşoară interpretată de ră" ; SEBEŞ: Bunica Sabella — variabil, temporar noros. Vor că­
expunerea materialelor au adus o Doina Badea şi Valentin Baciu ; cinematograful ..Progresul“: Cazacii dea averse slabe de ploaie. Vîntul
con'ributie însemnată Elisabeta Gri- 17.10 Melodii de estradă interpre­ — cinematograful „M. Sadoveanu“; va sufla moderat din sectorul nord-
vase, Silvana Coroamă şi Ecaterina tate de orchestre de coarde ; 18,00 Apartamentul — .,Grădina de va­ vest. Temperatura in cursul zilei
Nan. Program muzical pentru fruntaşi ră“: ORĂŞTIE: Camelia — cine­ va fi cuprinsă între 23 şi 27 gra­
în producţie din industrie şi agri­ de, iar noaptea între 10 şi 15 gra­
Călătoria pe harlâ a început din cultură ; 19,00 In pas cu ştiinţa ; de.
hotarul de nord al ţării, din ţinutu­ 19,20 Din operele Iul Rossini;
rile Sucevei, cetate cu un glorios tre­ 20.10 Seară de dans cu Horia ................................i------------------------------------------------ I---- 1 /—o I--- « f—~t
Şerbănescu şi Radu Zaharescu ;
cut istoric. Pe acesle meleaguri, ti­ 21.00 Romanţe; 21,25 Muzică popu­ i FABRICÂ OE ZAHĂR GIURGIUSS? j
nerii a” fosl însoţiţi în călătoria lor lară cerută de ascultători ; 22.25
imaginară de reportajele scriitorului Cîntă Vico Torriani; 22,40 Muzică ÍlOFFE.RĂA SPRRFE. VÍtWNZ7A4RRFE IMPEUDTIAT STOC DISPONIBIL 13
Geo Bogza, măiastră oglindă a fru­ de dans. 1
museţilor naturale din aceste părţi, ( URMĂTOARELE MATERIALE :
PROGRAMUL II: 10,10 Interpreţi
a transformărilor petrecute aici în de muzică uşoară; 11,00 Cînlece
anii regimului democrat-popular. pentru cei mici; 12,05 Pe strune
de vioară; 13,00 Muzică populară;
La laşi, tinerii, au făcut cunoştinţă 13.30 Mriorîii dragi — program de
ci fabrica de antibiotice, la Galaţi cu muzică uşoară; 15,30 Ciulă Trarin
munca şi realizările constructorilor Uilecan si Nită Vădeam:. In pro­
gram muzică populară; 16,10 Muzi­
de nave, în regiunea Dobrogea cu o- că d‘n operete; 18,30 Solişti de
biectivele industriale construite în muzică uşoară ; 19,40 Muzică uşoa­
ultimii ani, apoi cu litoralul pe care — Bare cupru 1/2 T 0 70 mm
îl descrie cu măiestrie Traian Coşovei
în reportajele sale. — Ţigle marsilia
Prin intermediul lucrărilor scrii­ — Lanţ comercial înnodat 3 mm
toarei Elena Mătase, utemiştii au
cunoscut mai îndeaproape uzinele de — Izolatori porţelan înaltă tensiune 15 kw
— Buloane CF tip 40 şi tip 13,75
— Ferodou textil 100X10
— Ferodou frînă 70X6
— GarnituriKlingherit 290X200X4 mm
— idem 180X140X4 mm
ră de Ion Vasiloscn ; 20.00 Muzică — idem 470X370X4 mm
oopulară cerută de ascultători ; — Pămînt kiselgur
călătoriei, au fost făcute popasuri 70.30 ’V^aplp bună. copii : „Tata“ : —Manometre presiune auto
instructive la Ploieşti, Cluj, în Capi­ — Pînză filtru (molton)
tală, ca şi în alte oraşe ale patriei. 20,40 Scene de petrecere dir ope­
rete ; 2t.1„ Muzică de dans; 21,45 — Manşete piele diferite dimensiuni
VIORICA PEŢAN — Fitingărie instalaţie
corespondentă
— Curbe — teurl — mufe — niple de la 1/4—2 1/2
— Garnituri bumbac uscat 16X16 mm
— idem 20X20 mm
— Circulare tăiat zahăr
— Coturi material plastic
Comenzile se primesc la sediul fabricii din Giurgiu str. Păcii -j
f nr. 60, serviciul aprovizionare
INSTITUTUL DE MINE PETROŞANI
5E5E5FHSE5ESH5E525H5S5?5E5?R5 ?525H5ES2E2525E5H5E525E5HRSESE5H5E5
lui. care s-a desfăşurat, pe scena că­ cii artiştilor amatori de aici ar fi Organizează c u rs u ri de pregătire cu candidaţii
minului cultural din Sînlandrei, au fosl mai marc. Dansurile „Cîrligul“, pentru examenul de admitere în facultăţile:
prezentat spectacole formaţiile artis­ „Murguletul“ şi altele au demonstrat
tice ale căminelor culturale din Cîr- lotuşi că aici s-a muncii cu sirgu­ m M IN E, CU s e c ţ iile : exploatări miniere,
jiţi. Popeşti, Sînlandrei, Bîrcea Ma­ iţi!ă pentru faza orăşenească.
re şi Rapoltel. In cadrul evoluţiei artiştilor ama­
topografie minieră, preparare
m E L E C T R O M E C A N IC A M IN IERA
Cursurile de pregătire sînt organizate în două
de cor din Sînlandrei din punct dc din viata G.A.C. serii:
vedere numeric, deşi în comună sînt Bine s-au prezentai in concurs şi 5 iu lie —4 a u g u s t şi
5 a u g u s t —1 s e p t e m b r ie
posibilităţi suficiente pentru a se for­ celelalte formalii, precum şi artiştii
înscrierile se pot face la secreîariafu facultăţilor
ma un cor pu'ernic. vocali Filimon Marin din Rapoltel, respective pînă la 4 iulie pentru seria I şi pînă
la 4 august pentru seria ll-a.
Corul din satul Popeşti, un sat cu Contor Anişoara din Bîrcea Mare şi
posibilităţi mai reduse, a reuşit să
înmănuncheze aproape 40 de persoa­ Rotea Elena din Popeşti.
ne. Cintecele „Republică măreaţă
vatră“, „Tară mîndră, minunată“. Formaţiile artistice care au parti­
„Colectiva-i mîndră floare“ şi altele, cipat în cele două zile la faza oră­
au fost bine interpretate, publicul şenească a celui de al Vll-lea con­
curs au dovedit reale posibilităţi ar­
spectator aplaudînd cu căldură spec­ tistice. demouslrînd că atunci cînd
se munceşte cu pasiune, rezultatele
tacolul piezentat.
Dacă forma(ia de dansuri a cămi­ sînt cele aşteptate.
ARIMESCU VIOREL > -«b- 'v w •'i*. ~>V*. N *. ->
secretarul Comitetului orăşenesc
inso[ilă da cel puţin un acordeon sau pentru cultură şi artă — Deva
Exploatarea minieră l u n l u l l i c
ANGAJEAZĂ
de Jos şi Trestia şi un număr de aplauze. Cele 'două formalii de 'dan­ — mineri,
9 solişti vocali şi instrumentişti. suri s-au evidenţiat prin omogenita­ — ajutori mineri,
— vagonetari,
Avind un repertoriu bogat şi bine te şi prcciziune în execuţii. Mult — electricieni,
interpretat, corul căminului cultural a plăcut şi brigada artistică de agi­ — strungari,
din Băifa a fost apreciat de către taţie din Băifa care. prezentînd tex­ — sudori,
publicul spectator prin numeroase a- tul „Tot mai mi.lt in 1965“, a scos — tractorişti.
plauze. „Te cint partid“, „Tară in evidentă realizările obţinute de
scumpă să trăieşti" şi „Hafcgana“ au colectiviştii din comună şi perspecti­ Lămuriri suplimentare se vor da Ia sediu!
fost bucăţile care, prin execuţia lor vele dc dezvoltare a gospodăriei. exploatării, telefon: Brănişea 13.
reuşită, au plăcut cel mai mult. Dintre artiştii vocali, Benea Rodica
'Aparifia pe scenă a echipelor de 'din Luncoiul ’de Jos şi Mag Elena
dansuri ’din Trestia şi Luncoiul de din Băifa au fost cele mai aplaudate.
MARIN STAN
„Trestianca“, ,'Xuncoianca" şi „Mu- directorul Casei raionale de
reşanca’, <t fost intirripinată eu vii cultură din Brad