Page 5 - 1963-06

y'ünaiôi
J Anul XV. Nr. 2622
Activitatea cooperaţiei
d e consum — Sa un nivel
fot mai înalt
Congresul al IV-
iea al Cooperaţiei
de consum care va GAŞPAR FRANCISC
avea loc curind t şedinţele Uniunii regionale a
la Bucureşti consti­
cooperativelor de consum
Hunedoara-Deva
tuie un eveniment
de seamă în viata organizaţiilor coo­
peratiste din reg,unea Hunedoara. El
este întîmpinat de către toţi membrii
cooperatori şi lucrătorii unităţilor
noastre cu noi succese în muncă.
însufleţiţi de salutul adus Congre­
sului al IlI-lea al cooperaţiei de că:
tre C.C. al P.M.R., membrii coope­
ratori şi lucrătorii organizaţiilor coo­ 35 la sută ţesături de lînă, cu 61
peratiste din regiunea Hunedoara,
prin activitatea desfăşurată în ulti­ la sută tricotaje, cu 82 la sută con­
mii patru ani, au ridicat schimbul fecţii, cu 9 la sută încălţăminte, cu
dintre oraş şi sat pe o treaptă su­
perioară, contribuind într-o măsură
tot mai mare la satisfacerea cerin­
ţelor materiale şi culturale crescîn-
de ale oamenilor muncii.
Sporirea volumului de mărfuri des­
făcute populaţiei în anul 1962 cu
aproape 50 la sută, a volumului pro­
duselor achiziţionate şi a producţiei
industriale cu 50 la sută, a fonduri­
lor proprii cu aproape 300 la sută
şi a rentabilităţii unităţilor cu pes­
te 200 la sută fată de anul 1958, sînt
doar cîteva exemple care ilustrează
modul în care cooperaţia de consum
îşi îndeplineşte rolul său economico-
social şi cultural-educativ în viata
ţărănimii, în dezvoltarea legăturilor Paralel cu dezvoltarea activităţii
economice între oraş şi sat, în în­ economice, cooperativele de consum
tărirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşli, din regiune şi întreprinderile co­
în opera de desăvîrşire a construc­ merciale şi-au îmbunătăţit metodele
ţiei socialiste în patria noastră.
îndeplinirea cu succes a sarcini­
lor economice de mare răspundere
ce au revenit unităţilor cooperaţiei
de consum din regiunea noastră in
ultimii patru ani, a asigurat satis­
facerea în condiţii tot mai bune a
cerinţelor materiale şi culturale me
reu crescînde ale populaţiei, în con­
diţiile îmbunătăţirii tuturor indicato­
rilor calitativi ai activităţii unită­
ţilor noastre.
Dovada faptului că unităţile coope­
raţiei de consum din regiunea Hu­
nedoara au ţintit pasul cu sporirea
veniturilor realizate de oamenii mun­
cii deserviţi, o constituie ritmurile
de creştere înregistrate în structu­
ra desfacerilor. Astfel, fată de anul
1958, volumul mărfurilor vîndute
prin unităţile de alimentaţie publică
a sporit cu 27,6 la sută, al mărfu­
rilor alimentare cu 47,1 la sută, a!
legumelor şi fructelor cu 49,5 la sută
si al produselor industriale cu 57,5
la sută.
Creşterile înregistrate în desface­
rea principalelor produse alimentare
(la produsele zaharoase cu 22,5 la
sută, la zahăr cu 46,7 la sută, la
paste făinoase cu 46,9 la sută, la
preparate din carne cu 45,6 la sulă,
la ulei cu 74,8 la sută, la conserve
din carne cu 122,6 la sută etc.), de­
monstrează că în aceşti ani popu­
laţiei deservită de unităţile coope­
raţiei de consum i-a fost asigurată o
gamă variată de produse, în canti­
tăţi îndestulătoare şi de bună ca­
litate.
Imbunăfătindu-şi metodele de stu­
diere a cererii de mărfuri, coope-
INSTANTANEE
LHirt.cdo--a--ra-Deva >
DUMINICĂ 2 IUNIE 1963
1 ...........
raţia de consum
din regiunea noas­
tră a desfăcut can­
tităţi tot mai mari
de mărfuri indus-
— triale. Numai în
anul 1962, prin unităţile coopera­
ţiei de consum din regiune s-au
vîndut mărfuri industriale în valoa­
re de 365 milioane lei, cu 133 mi­
lioane lei mai mult decît în 1958.
Fată de aceeaşi perioadă, coope­
rativele de consum din regiunea
Hunedoara au desfăcut mai mult cu
10 la sută ţesături de bumbac, cu
117 la sută articole electrotehnice,
cu 91 la sută mobilă şi cantităti spo­
rite de alte bunuri de consum. Ur-
mărindu-se în mai mare măsură sa­
tisfacerea cerinţelor ţărănimii colec­
tiviste, numai in ultimii 4 ani au
fost vîndute prin unităţile noastre
8.316 aparate de radio, 11.398 bici­
clete, 2.921 maşini de cusut, 1.913
motorete, 689 frigidere electrice,
3.147 aragaze şi alte obiecte de uz
gospodăresc, precum şi cantităţi spo­
rite de cherestea, bile manele, var.
ciment, ţiglă şi alte materiale de
construcţie necesare ţărănimii co­
lectiviste şi gospodăriilor agricole
colective.
de muncă, aplicind în mai niare mă­
sură iniţiativele lucrătorilor, ceea ce
a făcut ca în ultimul timp majorita­
tea lor să constituie model de or­
ganizare a activităţii.
Organizarea muncii interne la de­
pozitele întreprinderilor comerciale
şi stabilirea sistemului relaţiilor eco­
nomice între acestea şi cooperative,
după principiul „depunerii simultane
a notelor de comandă într-o singură
zi din săptămînă“, au contribuit la
acordarea in mod organizat a unei
asistente tehnice de specialitate a
aparatului cooperativelor, la utiliza­
rea raţională a forţelor de muncă şi
mijloacelor de transport, precum şl
la îmbunătăţirea metodelor de gos­
podărire şi distribuire a fondului de
marfă obtinut. întreprinderi comer­
ciale ca cele clin Deva şi Alba Iulia
constituie un exemplu de organiza­
re a muncii pentru toate celelalte
întreprinderi din regiune. In ultimii
doi ar.i, prin documentările făcute,
aceste întreprinderi au reuşit să-şi
îmbunătăţească radical activitatea
economică.
Succesele obţinute în desfăşurarea
activităţii economice de către uni­
tăţile de consum din regiunea .noas­
tră, se reflectă şi în îmbunătăţirea
radicală a indicatorilor financiari în­
registraţi în perioada dintre cele
două congrese ale cooperaţiei. Ast­
fel, ritmul de reducpre cu 15 la
sută a cheltuielilor de circulaţie —
stabilit pentru sectorul circulaţiei
mărfurilor de către Congresul al
IlI-lea al Cooperaţiei de consum —1
(Continuare în pag. 3-a)
î>ROTET/ RT DIN TOATE ŢĂRILE, TJNIŢI-VÂ I Concurs pentru
V, proiectarea unei
săli de sport
Comitetul de Stat pentru corn
strucţii, Arhitectură şi Sistemati­
zare (C.S.C.A.S.) organizează un
concurs public avînd ca obiect
proiectarea unei săli de sport cu
tribune fixe pentru 3.000 specta­
tori.
Se vor decerna următoarele
premii şi m enţiuni:
Premiul I 15 mii lei
Premiul II 12 mii lei
4 pagini 20 bani Premiul III 10 mii lei
1 Trei menţiuni a 5 mii lei
Proiectele se depun pînă la
data de 1 septembrie 1963 la
C.S C.A.S., str. Calomfirescu nr.
1 Bucureşti.
Tema-program poate fi ridica­
tă de la C.S.C.A.S., Uniunea Ar­
hitecţilor, C.N.I.T. şi Institutele
centrale de proiectare începînd
de la 3 iunie şi de la Direcţiile
S.A.P.C. — începînd de la 5 iunie
100.000 lei venituri din sectorul avicol 1963.
Lucrătorii de la ferma de păsări a G.A.C. din Orăştie au obţinui W%/A
de la începutul anului şi pînă acum succese de seamă.
K 'tnfr/rwitt.wrtv4Jrjra.
Cei 10.006 pui de două luni, datorită bunei îngrijiri, s-au dezvoltat
frumos şi se pot livra pentru consum. De asemenea, zilnic cele 3.500 • MAGAZIN
păsări mari, bine hrănite şi îngrijite, produc 2.200—2.500 ouă. îngri­ (pag. 2-a) ;
jitoarele Cornelia Coloş, Eugenia Berescu, Eleonora Boancă şi Ana Ca xn toate localităţile muncitorcşti 'din patria noastră şi în oraşul Si-
Cărăban au obţinut de la păsările pe care le îngrijesc, numai în luna meria în ultimii ani s-au construit pentru muncitorii ceferişti blocuri cu • Exploatăm raţional lami­
apartamente spaţioase şi elegante. norul
mai, peste 60.000 bucăţi ouă.
Venitul total realizat de la începutul anului şi pînă acum se ridică IN IOJOGRAFIE: Unul din frumoasele blocuri construite pentru ce­ (pag. 3-a) ;
feriştii simerieni. • DE PESTE HOTARE
la 100.000 lei, ceea ce reprezintă peste 30 la sută din veniturile pla­
nificate a se realiza în acest an de la ferma de păsări. (pag. 4-a)
SIDONIA MUREŞAN corespondentă
Siderurgişfi M i localuri pentru cooperativă
în excursie
Corespondentul nos­ carea prin muncă patrio­ C•5- f«ol #
tică a localului şi-au
Muncitorii side­ tru tov. Dragomir Co- adus contribuţia toţi ce­ v% p
rurgici din Hu­ jan ne informează că în --4M
nedoara îndrăgesc cinstea celui de-al IV- tăţenii din sat.
şi iubesc turis lea Congres al coopera­ Cu bune rezultate
mul. La sfîrşit ţiei de consum, membrii muncesc la construirea Pornind de Sa un grafic
de săptămînă ei de noi localuri pentru
pleacă în excursii cooperatori din satul cooperative şi membrii
fie în cadrul re­ Sulighete, raionul Ilia, cooperatori din satele j a intrarea în birourile şantie- lă. fiecare este nerăbdător să pri­ mineaţă el ţine „sfat" cu ei. Cîte­
giunii, fie prin au terminat construcţia Tirnava, Boholt, Ne- rului nr. 2 al T.R.C.H. din mească mortar. va minute doar, în care oamenii
(ară. De curind unui magazin. La ridi­ voieş etc. spun ce le lipseşte, ce le-ar mai
peste o sută de Brad sînt afişate trei grafice. Cu Şeful de echipă Dumitru Bodo­ trebui. Şi de fiecare dată Con­
muncitori au fă­ Pentru sezonul de vară ajutorul lor se urmăresc realiză­ roncea este printre ei. Pare mul­ stantin Fulea, Iosif Palfi, Dumitru
cut o excursie la rile obţinute de echipele aflate în ţumit de felul cum muncesc. Dc Căpitanu, Dumitru Novac şi Ma­
Alba Iulia, iar al­ Conducerea cooperativei de consum din Orăş’ie întrecerea socialistă. Pe unul din dimineaţă, încă de la începutul rin Ceauşu încep munca ştiind că
ţii în Valea Jiului s-a îngrijit ca o dată cu deschiderea sezonului în ele sînt scrise două num e: Du­ lucrului, nu s-a înşelat cînd i-a materialul necesar le va veni la
staţiunea balneo-climalerică Geoagiu-băi, şi restau- I mitru Bodoroncea şi Nicolae repartizat pe Iancu Căpitanu, timp.
Căpitanu. In dreptul numelor sînt Gheorghe Şerbănoiu, Constantin
unde au vizitat rantul de aici să fie reamenajat. Astfel, localul a consemnate realizările brigăzilor Băluţoiu şi Constantin Popescu După terminarea orelor de
fost zugrăvit complet, s-au executat lucrări de ame­ conduse de cei doi zidari; pri­ împreună cu alte ajutoare la ten- muncă pe Nicolae Căpitanu îl
oraşele Petroşani najare a bucătăriei, a camerei frigorifice şi a chioş­ mul a realizat în luna aprilie cuitul faţadei. găseşti adesea zăbovind pe lingă
şi Ltipeni. 6.480 m.p. tencuieli, plus două macara.
cului din incinta ştrandului. — Băieţi, continuaţi cu treaba
GH. TAMAŞ M. SANDA nivele de zidărie la noua şcoală că eu merg pe la B 15. Vreau tă — Ionică, te rog rămîi astăzi o
corespondent corespondentă medie, iar al doilea 4.882 m.p. văd ce face Barbu la interior. Vă jumătate de oră să ridicăm ceva
tencuieli, cu un efectiv de oameni aduc şi îndreptare. Căpitane vezi mortar, i se adresează adesea
Cartierul şi-a schimbat înfăţişarea cum iese tencuiala la cornişă, le Nicolae Căpitanu macaragiului
mai redus. Şi în luna mai rezul­ zise Dumitru Bodoroncea şi se Ion Borza.
O dată cu sosirea fost planta[i peste 200 lae Enachc, organizato­ tatele sînt bune. Sînt realizări depărtă.
primăverii, cetăţenii din pomi şi arbuşti orna­ care situează ambele echipe pe — Bine, rămîn, — este mai în­
cartierul „7 Noiembrie“ mentali, circa 80 de rul grupei de partid din Alic de statură, dar bine făcut totdeauna răspunsul. Şi şeful de
din oraşul Petrila, la trandafiri, s-au vopsii blocul B, ca şi al tov. locuri fruntaşe în întrecerea so­ şi energic, Dumitru Bodoroncea echipă este întotdeauna mulţu­
îndemnul grupelor de băncile din părculeful Terente Bulzan, preşedin­ cialistă a brigăzilor de pe şantier, este ceea ce se numeşte „om dc mit. A doua zi dimineaţa băieţii
partid, au organizat ac- din cartier. acţiune". O clipă nu stă locului, vor avea material suficient.
fiuni de muncă patrio­ Acum cartierul „7 tele comitetului din o locul B 14 este împînzit de se zbate, umblă şi face totul nu­ Ţ\ acă priveşti noul cvartal dc
tică pentru înfrumuse­ Noiembrie" este curat blocul A, a tov. Ioan ^ schele. Se munceşte din plin mai ca treaba să meargă bine, ca ^ locuinţe din Brad, dinspre
ţarea spatiilor din jurul şi bine îngrijit. Meritul Todoraşcu, Elena Ale- Ia tencuirea faţadei. Lucrarea „băieţii" (cum lc spune el) să centrul vechi al oraşului, totul ţi
blocurilor. Cu sprijinul la realizarea acestor lu­ xandrescu, ca de altfel este puţin întîrziată faţă de gra­ poată munci în bune condiţiuni. sc parc firesc, liniştit, atractiv şi
a tuturor locatarilor ficul de execuţie şi oamenii vor confortant. Dar dincolo dc blocu­
comitetului executiv au crări este al tov. Nico- încolo la blocul B 16, Nicolae rile date în folosinţă, decorul se
cartierului. să recupereze. De sus, de pe schc- Căpitanu cu brigada lui lu­ schimbă. Pe schele oamenii con­
PETRU GĂINĂ crează de zor. Intrccerea-i între­ struiesc alte blocuri cu sute de
cere. Nu vrea să se facă de rîs apartamente. Printre aceştia sc
i 7sarosarerc«Äir-T fin . r - s i« la sfîrşitul lunii. Ai lui lucrează
Constrneţii inG.A.C. Obligaţiile contractuale vor fi îndeplinite la tencuieli interioare. Mai au numără Dumitru Bodoroncea şi
puţin la ultimul etaj şi termină. Nicolae Căpitanu —• doi zidari ce
Parslel cu efectuarea lucrărilor a- Pentru acest an, G.A.C. „16 Fe­ porcii contractaţi să fie livraţi în Ca să ţină pasul cu realizările fac cinste şantierului în care lu­
gricole în cirap, colectiviştii din sa­ bruarie" din Cristur a contractat trimestrul III, înainte de ter­
tul Şpring, raionul Sebeş, dau o ma­ cu statul 85 de porci, urmînd
menul stabilit prin contract. In
re atenţie ridicării construcţiilor zoo­ sa-i livreze în cursul trimestru­ acest scop un număr de 20 porci echipei lui Bodoroncea, Căpitanu crează. Fiecare realizare a lor,
tehnice şi gospodăreşti planificate. lui IV. au- fost puşi la îngrăşat şi li se şi-a repartizat oamenii în funcţie fiecare bloc construit prin munca
Organizîndu-şi bine munca, echi­ administrează hrana şeparat. de calificarea acestora. Nu este asiduă a acestora face mai con­
La îndrumarea organizaţiei de tocmai uşor să coordonezi munca fortabilă viaţa minerilor brădeni.
pa permanentă de construcţii de la partid, consiliul de conducere a P. JURCONI a 26 de oameni. In fiecare di-
această gospodărie a reuşit să ter­ luat însă măsura ca un lot din corespondent A. OARGĂ
mine construcţia unei magazii pentru
100 tone cereale începută din anul
trecut, iar în acest an a ridicat o U tila je ss©a p e n tr u masiea9! „Despot Vodă" — un spectacol reuşit
puierniţă pentru 2.000 de păsări. A- In anii regimului democrat- perforatoare C.P. 19, două culbu- In zilele de 31 mai şi 1 iunie o bună distribuţie, spectacolul
vînd procurate materialele necesare, popular munca minerilor devine toare electrice, 38 vâgonete, 10
echipa lucrează în continuare Ia zi­
dăria unui grajd pentru 100 capete bo­
vine. Lucrările sînt conduse de maiş­ tot mai productivă şi mai uşoară. generatoare de sudură şi nu­ a.c. Teatrul de stat din Valea s-a bucurat de succes. Merită
Aceasta, pentru că în fiecare an meroase alte aparate şi instalaţii. Jiului a prezentat la Deva, în subliniată contribuţia tuturor
trii Ioan Baciu, Nicolae Cotîrlea şi creşte simţitor gradul de mecani­ sala „Filimon Sîrbu", Legenda actorilor şi în mod deosebit a
responsabilul cu construcţiile, Mihai Punerea lor în funcţiune fac ca istorică în versuri „Despot Vo­ lui Ion Tifor, interpretul lui
Valase. zare a lucrărilor pe care le exe­ din abataje să fie trimise la „zi"
cută. Anul acesta, spre exemplu, cantităţi mereu crescînde de mi­
N. APOSTOL
corespondent la E.M. Barza au sosit 60 ciocane nereu de bună calitate. dă" de Vasile Alecsandri. Avînd Despot Eraclid.
rma&r /s m r m sar m i w dDgm'jsmyj r ABmr jve&r a w /asm mOS A .ri A Sm /Sms' /samty massst A&S7 AEST A F m m LOW
DELA DGIN
Realizările lot mai de seamă pe
MM-j.M;V,, r&*á*,<»v:!Mfjlt /ILLtri?. m m, m m m *. - care le dobindcsc colectiviştii din lucrările dc îngrijire a viei tinere
. Miercurea, raionul Sebeş, in spo­ trebuie executate la timp şi de ca­
rirea producţiei vegetale şi anima­ litate. In fotografia din stînga
liere se datorcsc atenţiei ce sc (sus) sc pot vedea o parte din co­
acordă îngrijirii culturilor şi ani­ lectiviştii brigăzii I făcînd copili-
malelor gospodăriei. In fotore­ tul la vi(a de vie de pe 10 hec­
portajul dc fală sînt redate cîteva tare, neintrată pe rod. Semănată
aspecte din activitatea ce se des­ în condi(ii agrotehnice corespunză­
făşoară în aceste zile în cadrul toare, cultura dc grîu dc pe cele
gospodăriei colective. 400 ha s-a dezvoltat bine. Pe
Pentru a se dezvolta bine şi a parcurs însă, preşedintele gospodă­
asigura obţinerea unei producţii riei, Roth Simion şi inginerul a-
sporite dc struguri in anii viitori, gronom al G.A.C., Constantin Ro-
polă controlează stadiul de vege­
taţie al griului, pentru a depista la
timp apanfia vreunor boli sau dău­
nători care ar putea aduce pagu­
be la această cultură (fotografia
din dreapta sus).
Tinînd seama de rolul însemnat
pe care îl au nutreţurile suculente
in sporirea producţiei animaliere,
colectiviştii au semănat 25 ha cu
sfeclă furajeră. După efectuarea
rărilului, la această cultură s-a
aplicat şi cea de-a doua praşilă,
(fotografia din stingă jos).
In cadrul gospodăriei culturile
tehnice ocupă suprafeţe întinse. Co­
lectiviştilor din brigada a doua de
cîmp condusă de Gheorghe Fle-
şer le-a revenit sarcina să planteze
10 ha cu tutun. Fotografia din
mijloc îi înfăţişează pe colectivişti
efectuând această lucrare pe ulti­
mele suprafeţe.
Bine întreţinute şi îngrijite, pă­
şunile asigură animalelor o bogată
hrană pe timpul verii. In fotogra­
fia din dreapta (jos) se pot vedea
o parte din animalele gospodăriei
la păşunat.