Page 50 - 1963-06

PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2633

BSSMm!&BLeSBB

Colectivişti fruntaşi A GE N ® A

premiaţi (R a d ia dans; 22,00 Album de romanţe; iembrie"; ALBA IULIA : A fost
23,10 Muzică de dans. prietenul meu — cinematograful
Din iniţiativa organizaţiei de bază 16 IUNIE 1963 „Victoria" ; Cîinele sălbatic Dingo
ia G.A.C. Bucerdea, raionul Alba s-a Buletine de ştiri şi radiojurnale: — cinematograful „23 August“ ;
NRm organizat întrecerea socialistă intre . Programul I: 6,00 Program de 7,00; 13,00; 19,30; 22,00; 23,50 (pro­ A fost prietenul meu — ci­
brigăzi, echipe şi colectivişti. gramul I), 7,50; 14,00; 20,00; 23,00; nematograful „Grădina de vară“ ;
La G.A.C. Bucerdea te execută stropitul viţei de vie. In fotografie: echipa condusă de Vasile Benician, din cântece şi jocuri populare,- 6,35 0,50 (programul II). S E B E Ş : Bunica Sabella —
Hriga'da V.-a, in timpul lucrului/ In urma analizei rezultatelor obţi­ cinematograful „Progresul" ; Cazacii
nute in campania de primăvară, con­ Muzică de estradă,- 7,10 Concert d u tm ta — cinematograful „M. Sadoveanu" ;
Foto: R. BUDIN Apartamentul — „Grădina de va­
siliul de conducere împreună cu or­ de dimineaţă; 8,06 Luptăm pentru 16 IUNIE 1963 ră" ; ORĂŞTlE: Camelia — cine­
ganizaţia de partid au stabilit fruntaşii matograful „V. Roaită"; Omul cu
î.n 'ntrecere. Astfel, dintre brigăzi a socialism şi pace — program de DEVA : Rocco şi fraţii săi — două feţe — cinematograful „Flacă­
fost deolarată ca fruntaşă brigada a seria a ll-a —cinematograful „Pa­ ra“; HAŢEG Cerul n-are gratii —
V-a, locul I pe echipe a fost obţinut cântece,- 8,30 Clubul voioşiei; 8,50 tria" ; Chiriaşul — cinematograful cinematograful „Popular"; BRAD:
de echipa a IV-a condusă de Vasile „Filimon Sîrbu"; Post restant — A fost prietenul meu — cinema­
Benician din aceeaşi brigadă, iar dra­ Melodii populare îndrăgite de as­ ..Grădina de vară“; HUNEDOA­ tograful „Steaua roşie"; LONEA:
pelul de colectivist fruntaş în întrece­ RA: Cerul n-are gratii — cinemato­ Regăsirea — cinematograful „Mi­
cultători,- 10,00 Muzică distractivă; graful „Victoria“; SIMER1A : nerul"; TEIUŞ• Marile speranţe —
re a fost cucerit de tov. Florian Sub cupola albastră — cine­ cinematograful „V. Roaită“; ZLAT-
Truţă din brigada a IV-a. 10.30 Pentru iubitorii muzicii matograful „1. Pintilie": PE­ NA: Vară romantică — cinemato­
TROŞANI: Floarea de fier — graful „Muncitorul"; 1LIA: Prie­
Au mai fost evidenţiaţi şi alţi co­ populare; 11,30 Vorbeşte Moscova; cinematograful „Alex. Sahia" ; O tenul nostru comun — cinemato­
lectivişti, în număr de 17, printre călătorie spre centrul pămînlului graful — „Gli. Doja“; APOLDUL
care Ion Bîrz, Maria Teodorescu şi 12,00 Muzică corală de compozito­ seria II — cinematograful „7 No­
Aurelia Crişan. DE SUS: Partea ta de vină, — ci­
ri romîni; 12,20 Interpreţi de mu­
Cu aprobarea adunării generale, nematograful „23 August".
toţi colectiviştii declaraţi fruntaşi în zică uşoară; 13,10 De toate pentru
întrecerea socialistă au fost stimulaţi
cu diferite premii în obiecte. Ion toţi; 14,00 Concert de prînz; 15,00
Miolea, responsabilul brigăzii frunta­
şe, a fost premiat cu un ceas de Din viaţa satelor patriei; 15,40 Pro­
mînă, o trusă eu 6tilou şi creioane,
cărţi. Şi ceilalţi fruntaşi, pe lîngă gram muzical dedicat fruntaşilor
obiecte au primit un mare număr de
cărţi. d" op cvaoar" ; 16.no M'-piră;

17,06 Estrdda melodiilor,- 17,30 Mu­

zică populară; 18,30 Transmisiune

sportivă; 19,35 Noi înregistrări de

muzică uşoară şi de dans; 20.00

Teatru la microfon premiera ,.Wil­

helm Tell“,- 21,20 Muzică populară;

22,25 Muzică de dans.

Programul II: 7,00 Muzică inter­
pretată de fanfară; 7,.35 Melodii
populare,- 8,30 Muzică uşoară, 9,00

Din melodiile lui Johann Strauss:

9.30 Cu cîntecul şi jocul pe întinsul

ÎN SAT. LA BIBLIOTECĂ patriei — program de citece popu­ IC.il. SIMENIA

In sat, a pus stăpînire liniştea. Urmăresc cu atenţie munca în fie­ Vulcxi, un harnic colectivist din bri­ gada 'de cîmp: „Cultura griului de lare; 10,00 Muzică din opere ceru­ cak<Si
care sector şi îmi dau seama de ce gada a 11-a. Ce cărţi a împrumu­ toamnă", „Cum am obţinut 5.000 kg tă de ascultători; 10,30 Revista pre­
'La ora aceasta uliţele par pustii. De au nevoie colectiviştii. tat ?: „Cultura porumbului pentru porumb boabe la ha", „Recoltarea sei străine; 10,38 Formaţii de mu­ ( A ít^ d c a , ü tm d m c í
şi păstrarea produselor agricole" zică uşoară; 11,00 Transmisiunea
la un capăt la altul al lor nu vezi C o n su lfm d c îîe v a iişe boabe", „G.A.C. din Şimand la loc ele. op"certului prebestre- simfonice a < A m iu ih ld o m , Ih îm â .
de frunte“, şi „Folosirea amendamen­ Filarmonicii de stat ,,George Enes-
ţipenie de om. Toţi colectiviştii se Ridicarea neîncetată a nivelului de telor". Scoatem alte două fişe: ale In planul "de muncă al bibliotecii cu“,- 13,00 Cîntă Nicolae Niţescu; alíe Pamdkk deA JaÍe
cunoştinţe al colectiviştilor, atrage­ lui Ileljoni Aurora şi Tămăşiloni Izi- pe luna în curs sînt prevăzute multe 13,15 Program muzical pentru oa­
află pe cîmp, la prăşilul cartofilor, rea lor spre bibliotecă este preocu­ dor, de la sectorul zootehnic. Intre acţiuni frumoase cu colectiviştii: re­ menii muncii aflaţi la odihnă; 14,15 doafw i.
parea de zi cu zi a bibliotecarei. cărţile de literatură găsim şi pe cele cenzii şi prezentări de cărţi, lecturi La microfon: Satira şi umorul; 15,00
a porumbului, la grădina de legume. In bibliotecă cartea agrozootehnică de specialitate: „Creşterea porcilor", în grup la locul de muncă al colec­ Muzică uşoară cerută de ascultă­
este la loc de cinste, iar în fişele ci­ „Ingrăşarea şi condiţionarea anima­ tiviştilor, o consfătuire pe tema în­ tori; 15,30 Melodii de dragoste din
'Acolo, întreg cîmpul vibrează de lelor", „Cum am obţinut 4.290 litri treţinerii culturilor etc. Pentru acti­ operete,- 16,30 Din cintecele şi dan­
titorilor ocupă cele mai multe ru­ lapte pe cap de vacă furajată", vitatea pe care o desfăşoară, biblio­ surile popoarelor; 17,25 Fragmente
ritmul muncii. Viaţa satului s-a imi­ brici. Aproape 500 de cărţi agrozoo­ „Creşterea tinerelului taurin' şi al­ teca din Toteşii, raionul Haţeg, se
tehnice au fost citite de la înce­ tele. Este suficient să consulţi titlul numără printre bibliotecile fruntaşe din opera ,,Traviata“de Verdi,-18,00
tat aici. | cărţilor din fişele cititorilor pentru ale raionului. Acesta este, în pri­
putul anului şi pînă acum de cei a-ţi da seama în ce sector lucrează mul rînd, un merit al bibliotecarei. Teatru la microfon pentru copii
A» peste 400 de cititori ai bibliotecii. fiecare colectivist. De pildă, iată tit­
Dacă răsfoieşti fişele cititorilor co­ lurile cărţilor din fişa de cititor a I. COŞEREANU „Tom şi Huck au plecat pe Missi­
în a in te d e a p le c a Ia c îm p lectivişti, observi cu uşurinţă acest lui Babeş Lăscuţ, colectivist în bri­ corespondent
lucru. Iată de pildă fişa lui Ionică ssippi"; 19,00 Melodii... melodii —
...La biblioteca satului, Maria Flo-
roni, bibliotecara, înconjurată de emisiune de muzică uşoară; 19,30
rafturile cu cărţi, completează fişe,
răsfoieşte cărţi şi broşuri. Se pregă­ Din repertoriul interpreţilor de mu­
teşte pentru a merge şi ea pe cîmp.
Acolo, şefa echipei a 11-a de la le- zică populară — Ion Cristo.reanu
gumicultură o aşteaptă. S-au înţeles
de dimineaţă. La ora prînzului Ma­ şi Florea Cioacă; 20,33 Muzică de
ria Floroni va fi negreşit la gră­

dină. o cunosc bine pe Ma- r\
Colectiviştii

ria Floroni, bibliotecara satului. A- {

proape că nu există zi în care să nu î Să Suim măsuri eficiente
se întîlnească cu ca; fie în cîmp, ţ

fie, seara, la bibliotecă. De aceea, ¦

întotdeauna ea este bine primită. De i pentru cembaferea gîndaeuSul din C o b r a d © A B i c iujrarea m c t 7irm .’x'iv2\ p a u ş a l â
data aceasta, pentru cei din echipa i
a 11-a pregăteşte o discuţie despre ]

sporii ea producţiei de legume. L e 1 Gîndacul din Colorado poate pro­ vinetele. Apariţia adulţilor se eşalo­ Această perioadă corespunde în re­ apariţia în masă a larvelor din stadiul F E N T K U C O L E C T IV IŞ T I
va duce şi cîteva broşuri privind, duce pagube mari culturilor de car­ I şi II — la avertizarea dată de sta­
cultura legumelor. Dinlr-o broşură j tofi, vinele, uneori chiar şi culturilor nează pe o perioadă de 3—4 săptă- giunea noastră cu prima jumătate a ţiile de prognoză şi avertizare din re­ C U PR IN D E:
va citi capitolul: „Cum am obţinut de roşii şi ardei. giune, Produsele chimice ce se vor
o producţie de peste 40.000 kg şi un Este necesar să se ducă o susţinută mîni şi rămîn în culturi pînă la lunii iulie. Temperaturile de 18—24 folosi sînt „Detox 25“, emulsionabil A S IG U F L A R E A . C U C T U m E O R P L O F llC O r.E
venit global de peste 60.000 lei la acţiune de combatere a acestui dău­ 15—20 iunie. Maximum de apariţie se grade care se realizează în această în concentraţie de 1 la sulă (cîte A S I G U R A R E A BTUNUTRIGOR DEN GOSPODĂRIE}
hectar". Dacă unor întrebări nu le nător periculos. In scopul realizării realizează de obicei în a doua jumă­ perioadă, favorizează deplasarea în 800 litri de soluţie la ha) şi „Detox“
zbor a gindaci-lor dintr-o zonă în alta, 5 la sută pulbere în cantitate de 30
kg. la ha. Primul tratament se va
va putea da răspuns, le va nota, va unei eficiente tehnice mai ridicate, tate a lunii mai cînd temperatura so­ în căutarea hranei, mai ales cînd executa cu „Detox 25“ emulsionabil
şi se va termina în maximum 8 zile
consulta inginerul agronom şi a doua precum şi a unei eficienţe economice, lului depăşeşte 15 grade Celsius. După atacul produs de mană la car­ de la data indicată pentru începerea
acestuia. AI doilea tratament se va
zi vor primi răspunsul. Aşa proce­ trebuie ca tratamentele să se execu­ o perioadă de scurtă hrănire, are loc tofi face ca frunzişul să se executa cu „Detox" 5 la sută pulbere
usuce. Aşa se explică faptul că pe suprafeţele care după primul tra­
dează întotdeauna. te în momentele -stabilite de către împerecherea şi apoi depunerea după ce frunzişul cartofilor este tament mai prezintă o frecvenţă mare
a dăunătorului, la interval de 10—12
¦— De fiecare dată mă pregătesc \ staţiunile de avertizare şi cu produ­ ouălor. Femelele depun ouăle pe uscat, gîndacii se întîlnesc mai mult zile de la primul tratament. Produsele
partea inferioară a
cit mai bine. Vreau ca să le duc sele indicate. In acţiunea de comba­ frunzelor. Oul are în culturile de vi- pe bază de HCH (Heclotox, Hexacloral
o formă alungită, nete. Noua genera­ etc.) nu se întrebuinţează la comba­
colectiviştilor lucruri noi, care să-i tere a gîndacului din Colorado este este de culoare por­ S fa tu l ţie urmează acelaşi terea gîndacului din Colorado, întru-
tocalie şi poate fi specialistului cît imprimă un miros şi gust neplăcut
intereseze. Ştiu din experienţă că un necesar să se cunoască cîteva dale recunoscut uşor. ciclu de viaţă ca şi tuberculilor de cartofi.
O femelă poate să ____ prima, astfel că la
lucru perimat supără — ne spuse privitoare la biologia dăunătorului, începutul lunii sep- In timpul aplicării tratamentelor
chimice, vor trebui luate măsurile ne­
bibliotecara. Mai înainte, cu echipa precum şi la influenţa diferitelor je m k r je a p gr cesare de protecţie a muncii şi de
prevenire a intoxicaţiilor la albine.
a doua am avut o discuţie despre produse toxice.
Aplioînd la timp şi în bune condi-
cultura legumelor 'timpurii, iar cu ( Gîndaoii iernează în sol la adînci- tiuni tratamente pentru combaterea
gîndacului din Colorado, asigurăm
crescătoarele de păsări una pe ic- 1 mea de 20—50 cm. Pe măsură ce solul depună pînă la 2.000 bucăţi ouă, în dacii generaţiei a doua care se re­ obţinerea unor producţii sporite de
grupe de 25 pînă la 40 bucăţi. trag în pămînt în scopul iernării. cartofi.
ma „Creşterea puilor şi păsărilor“. | se încălzeşte, ei părăsesc locul do
După 10 15 zile de la depunerea Pentru lupta împotriva acestui dău- Tng. GH. LEFTER
iernare şi apar în culturi. In regiunea ouălor, apar larvele. Ele încep să se năto. periculos, sînt puse la dispoziţia Staţiunea experimentală Geoagiu
hrănească cu frunze de cartofi, vine­ cultivatorilor, în mod gratuit, mate­
noastră primii gîndaci au apărut le, ardei, roşii, reuşind ca în scurt rialele de combatere şi aparatura ne­ Ing. AUGUSTIN MINAI
Inspectoratul de carantină şl
V e n itu ri din se c îo ru l anul acesta la începutul lunii mai, pe­
rioadă care a corespuns cu faza de protecţia plantelor

avico l răsărire a cartofului. Ei apar mai în- timp să distrugă suprafeţe destul de cesară stropitului şi prăfuitului.
tîi în terenurile cultivate cu cartofi întinse, cultivate ou aceste plante. Pînă la apariţia în masă a larvelor,
Cu cît înaintează în vîrstă, cu alît
Colectiviştii din G.A.C. Răhău, în anii. anteriori, acolo unde au ră­ atacurile sînt mai mari. Atacul înce­ producătorii sînt obligaţi ca o dată cu
pe cu frunzele din vîrful plantei şi executarea diferitelor lucrări ca : să­
raionul Sebeş, au înfiinţat pe lin­ mas tuberculi de cartofi în pămînt şi continuă spre bază. Gîndacii rod frun­ pat, prăşit etc., să culeagă tot mate­
zele, lăsind neatacate doar nervurile. rialul biologic (gîndacii) găsit, să-l
gă gospodăria lor şi o fermă de care au pornit în vegetaţie mai devre­ pună în sticle cu petrol şi să-l distrugă.
Stadiul larvar durează 3—4 săptă­
păsări. In primele cinci luni ale me. Nevoia de hrană îi face să se mâni. Ajunse la maturitate, larvele se Cu toate că iarna anilor 1962—1963
retrag în pămînt unde se transformă a fost grea, rezerva biologică din sol
acestui an, ei au livrat coopera­ grupeze pe aceste tufe şi pot fi gă­ în păpuşe (nimfe), iar după 10—12 este apreciabilă şi se prevede o frec­
zile apar gîndacii primei generaţii. venţă şi intensitate mare. Aplicarea
ţiei 20.674 ouă şi gospodăriilor siţi cu uşurinţă. Pe măsură ce cartofii tratamentelor chimice, se va face la

agricole colective din raion plantaţi primăvara cresc, gîndacii în­

12.858 pui de o zi, realizînd din cep să se răspîndească peste tot unde

sectorul avicol un venit de găsesc cartofi. In această perioadă ei
se întâlnesc şi în răsadniţe, atacînd
58.607 lei.

Propaganda tehnică — nit un viu interes. Apoi, în bibliotecă BASCHET .A S Id U R A R B n . F T . C A Z U R IL E DE ACCIDENTE}
intră, pe măsura apariţiei, revistele
în pas cu exigentele actu ale! „Industria minieră“ şi „Revista mine­ A u ru l B ra d -F .S .G .T . F ran ja C O I® C T IV IŞ T r!
lor“. Acestea conţin noutăţi în mine­
rit, la anumite intervale de timp tra­ 6 3 -5 2 (2 4 -2 1 ) ÎNCHEIAŢIASrCUR&RIB O T M i; BAUSAIE\
tează probleme adecvate şi specificu­
Folosirea raţională a utilajelor mo­ al cabinetului tehnic, la capitolul această direcţie. In sprijinul acestei lui zăcămîntului de la Barza. Numai Joi, pe noul teren de baschet TRUSTUL REGIONAL D ECONSTRUCŢII
derne cu care este înzestrată industria „Munca de informare tehnică", sînt afirmaţii mai stă un fapt. Buletinele că, aceste noutăţi nu au fost, aşa Aurul din Brad, a avut loc în
noastră minieră, promovarea eu con­ prevăzute difuzarea în sectoare a bu­ şi îndrumătoarele tehnice amintite cum ar fi firesc, valorificate printr-o nocturnă întîlnirea amicală de ÎNTREPRINDEREA de INDUSTRIALA
secvenţă a tehnicii noi, cer din par­ letinelor ce conţin extrase din revis­ sînt, pe măsura apariţiei, difuzate la serie de recenzii şi prezentări, în baschet dintre echipele F.S.G.T.
tea minerilor cunoştinţe din ce în ce te de specialitate privind noutăţi în sectoare. Dar acestea sînt redactate, masa largă a minerilor. Franţa şi Aurul Brad. Partida ŞI PRESTAŢIE HUNEDOARA-DEVA
mai bogate, mai temeinice. De aici minerit, a îndrumătoarelor tehnice şi de cele mai multe ori, la un nivel care a fost urmărită de 2.000
rezidă deosebita însemnătate a propa­ elaborarea, în colaborare cu C.I.T., a tehnic ridicat. Nimeni însă nu s-a Se mai ridică o problemă. In dome­ spectatori s-a încheiat cu victo­ s fr . H o r ia n r. 11
gandei tehnice, necesitatea desfăşu­ unor conferinţe pe teme profesionale. gîndit ca o dată ou difuzarea lor să niul propagandei tehnice, de un spri­ ria meritată a localnicilor.
rării unei activităţi intense in rîndul Desigur, difuzarea buletinelor în fie organizate la sectoare şi prezen­ jin preţios poate fi olubul din Gura- A N GA J E A Z A
minerilor pentru ridicarea continuă a secţii nu ridică probleme deosebite. tări ale acestora, în care conţinutul barza. In colaborare cu acesta, cu In acest meci brădenii n-au
nivelului lor profesional, pentru larga Pentru colectivul cabinetului tehnic, biblioteca clubului, care conţine şi ea jucat la valoarea lor, ei au fost pentru şantierele de construcţii din Valea Mureşului
rămîne ca activitate practică de crea­ tratat să fie expus într-un limbaj cca. 1.800 cărţi legate de minerit, se adeseori surprinşi de vitalitatea şi Valea Jiului, nimicitori calificaţi ea:
popularizare a procedeelor şi metode­ accesibil, să folosească într-adevăr puteau organiza acţiuni deosebit de şi dîrzenia cu care au luptat ju­
lor înaintate de muncă, a tot ceea ce ţie în domeniul^informării tehnice, celor în mîna cărora ajung. frumoase şi instructive atît la club cătorii francezi pentru fiecare — m e can ici ateliere reparaţii
este nou, menit să ducă la creşterea doar întocmirea conferinţelor pentru cît şi la sălile de cultură de la gurile balon. Francezii au jucat mai utilaje — co n stru cţii
productivităţii muncii şi reducerea lectorate, una la interval de o lună. Vorbind de organizarea unor sim­ de mină. Acest lucru însă nu s-a fă­ bine pe contraatac ceea ce le-a
preţului de cost, Ia îmbunătăţirea ca­ Şi aceasta înseamnă extrem de puţin. pozioane tehnice, a unor recenzii de cut, tocmai pentru că nu se ţine o permis să reducă din handicap. — conducători auto
De ce nu şi-a propus în plan colecti­ cărţi cu conţinut de specialitate, tre­ strînsă legătură cu clubul. Cabinetul — m acarag ii autorizaţi.
lităţii materiei. Din păcate, la vul de muncă al cabinetului tehnic buie să arătăm că activitatea biblio­ tehnic, biblioteca tehnică, în privinţa Rezultatul strîns reflectă echi­
E.M. Barza propagandei tehnice nu i tecii tehnice se reduce de fapt la organizării unor astfel de acţiuni se librul de forţe de pe teren. Au­ Cererile de angajare se primesc zilnic la
se acordă încă atenţia cuvenită, în conduc după „principiul“ că ele tre­ rul a jucat mai bine în ultimele sediul întreprinderii unde se dau şi in form a­
sensul desfăşurării pe acest tărim a Ak t. M. SB! Ak IRi Â\ buie organizate de club, de biblioteca 8 minute cînd de altfel au ini­ ţiile solicitate.
unei activităţi susţinute, la nivelul clubului. Pe de altă parte, clubul, ţiat acţiuni frumoase şi au con­
exigentelor actuale. Aici, munca de organizarea, la sediu ca şi la sălile acţiunea de împrumut a volumelor biblioteca clubului, afirmă că de ac­ cretizat, obţind victoria. CASA DE ECONOMII Şi COjiSEMHAŢIUKI
propagandă tehnică se reduce doar de cultură ale gurilor de mină, a unor din fond. De la începutul anului, ţiunile legate de propaganda tehnică
la expunerea unor teme de speciali­ simpozioane pe teme tehnice, a unor biblioteca nu a organizat nici măcar se ocupă în primul rînd cabinetul Au plăcut prin felul cum au (a c e c u n o sc u t c 2 p e n tru a p a r t ic ip a Sa t r a g e r e a
tate în cadrul celor opt lectorate or­ după-amieze informative privind noul o recenzie. Şi are la dispoziţie nu tehnic şi biblioteca tehnică. Rezulta­ evoluat Maurice Cuq, Dewis, Za- la s o rfi p e n ir u frirrse sfru l îlî 1 9 6 3 a lib re t e lo r
ganizate pentru ridicarea nivelului în minerit, a unor prezentări şi re­ mai puţin de circa 2.700 volume, toate tele unei astfel de munci, desfăşurate nievski iar de la Aurul Brad Po­ d e eco n o m ii cu d o b m d ă şi cîşiâgu rî în a u fo fu -
profesional, la organizarea periodică cenzii de cărţi cu conţinut adecvat legate de minerit. E adevărat, aşa după formula „nu facem noi pentru pa, Deac, Neuzatz şi Romul Dan. r i s m e , d e p u n ă t o r i i pol depune sau c o m p l e t a s u m a
a sesiunilor tehnico-ştiinţifice, a şe­ muncii minerilor de la exploatare ? cum arăta tovarăşa tehniciană Rodica că fac ei", sînt însă, după cît se vede, n e c e s a r ă p a rt ic ip ă rii Sa t r a g e r e p în ă la 2 9 iu n ie
dinţelor cu colectivul de inovatori ai Sau de ce nu şi-a propus organizarea slabe. FI. POPA
exploatării şi la difuzarea, pe măsu­ altor forme de activitate pe acest tă­ Arsin, responsabila bibliotecii, o se­ a. c. in clusiv.
ra apariţiei, a îndrumătoarelor tehni­ rie de cărţi sînt depăşite în timp de In munca de propagandă tehnică Utilaje noi
ce pentru mineri. Această stare de rim ca spre exemplu un concurs gen proces"! de producţie. Dar la biblio­ ce se duce la E.M. Barza există încă E5iSE5E5E5E5HSE5E5ESELiH5ESE5E5E5E5E5HSE5E5H5ESE5E5E5E52SS5a52Sa5E55E H5E5E5
lucruri se datoreşte nu unor cauze „Cine ştie cîştigă“ ori o seară de tecă sînt aduse mereu cărţi noi. In o serie de deficienţe. Pe cele mai pentru mineri
obiective — răspîndirea la distanţe întrebări şi răspunsuri pe teme de acşwt an în fondul de cărţi au intrat pregnante le-am amintit în rîndurile
mari a ieşirilor din subteran — r°-a minerit, acţiuni care să stîrneasrâ in­ CT de volume noi, dintre care multe de faţă. Comitetul de partid al ex­ Pentru continua creştere a
cum încercau să o justifice tov. Tu­ ploatării va trebui să analizeze cu productivităţii muncii o atenţie
dor, responsabilul comisiei muncii teresul, să atragă şi mai mult minerii se pretează specificului muncii de la profunzime starea de lucruri relatată deosebită se acordă în Valea
cultural-educative din cadrul comite­ la însuşirea unor cunoştinţe bogata, şi să ia măsurile cuvenite pentru în­ Jiului extinderii mecanizării. In
tului sindicatului, conducerea cabine­ Barza. „Săparea lucrărilor de acest scop numai în luna mai
tului tehnic şi comisia inginerilor şi să-i mobilizeze cu eficienţă în mun­ deschidere şi susţinerea lor cu pre­ lăturarea lipsurilor. La E.M. Barza exploatările miniere din Valea
tehnicienilor ci, în primul rînd, in­ că ? De ce nu există în plan prevăzute fabricate de beton“, „Etanşarea cu Jiului au fost dotate cu 10 trans­
suficienţei preocupări pentru căuta­ acţiuni de popularizare a metodelor elastomeri a digurilor în subteran“, ex'"'” condiţii pentru desfăşurarea portoare cu raclete S.K.R. 11, 98
rea unor forme ale propagandei teh­ şi procedeelor înaintate de muncă „Calculul şi susţinerea ramificaţiilor perforatoare rotative, 10 ciocane
nice variate, atrăgătoare şi totodată folosite de brigăzi sau echipe frunta­ unei propagande tehnice mai bogate, de abataj, 15 ventilatoare de
cu maximum de eficienţă. Iată, spre şe din cadrul exploatării ? Răspunsul şi intersecţiilor în lucrările miniere mină, precum şi 45 transportoa­
la aceste întrebări este cel formulat de deschidere“ sînt numai cîteva mai rodnice. Trebuie doar o preocu­ re TP-1, care au fost construite
exemplu, în planul de muncă anual anterior — insuficienta preocupare in titluri care, prezentate în cadrul unor la U.R.U M. Petroşani.
manifestări bine organizate, ar fi stîr- pare mult mai atentă decîl pînă acum
C. BENERESCU
în această direcţie,

V. CHIŞ