Page 51 - 1963-06

Nr. 2633
H5SES!B!m2SaaES!3aSSa
ijin efectiv extinderii
iniţiativelor valoroase
In lupta pentru înfăptuirea sarcini­ Congresului al III-lea al partidului
lor trasate de Congresul al III-lea pentru anul 1965. In anul acesta,
al partidului, în întreprinderile re­ furnalîştîi din Călan şi-au luat noî
giunii au apărut numeroase iniţiative angajamente, sporite faţă de reali­
preţioase privind folosirea mai de­ zările obţinute.
plină a rezervelor interne, creşterea Această iniţiativă preţioasă n-a
productivităţii muncii, îmbunătăţirea
calităţii şi reducerea preţului de cost
al produselor. Apreciind valoarea
acestor iniţiative, organizaţiile de
partid din majoritatea întreprinderi­
lor folosesc din plin mijloacele mun­
cii politice şi cultural-educative
pentru popularizarea şi extin­
derea lor. In industria extractivă
din regiune este binecunoscută în
prezent iniţiativa minerilor din Te-
lruc ,,Nici un vagonet de minereu re-
butat pentru steril vizibil!“. Comitetul
de partid de la mina Teliuc a des­
făşurat o vie activitate pentru popu­
larizarea şi generalizarea ei. In
faţa agitatorilor, colectivelor ga­
zetelor de perete şi altor fac­
tori, oare participă la munca poli­
tică de masă, s-au făcut mal multe
expuneri eu privire la necesitatea
îmbunătăţirii calităţii minereului ex­
tras, ’în cadrul cărora s-a scos în
evidenţă în ce constă valoarea ini­
ţiativei, ce importanţă are însuşirea
el de către toate brigăzile de mi­
neri, cum trebuie să militeze agita­
ţia politică de masă pentru extinde­
rea aeestei iniţiative. Agitatorii au
fost îndrumaţi să urmărească zilnic
graficul calităţii, să se folosească
larg de presă şi de agitaţia vizuală
(grafice,- vitrina cu rebuturi etc.), să
organizeze discuţii şi convorbiri.
Tot 6şa a muncit şi organizaţia de
partid de la mina Lupeni pentru ex­
tinderea iniţiativei „Nici un vagonet
de cărbune rebutat pentru şist vi­
zibil 1“; Şi aici, agitatorii au fost in­
struiţi operativ asupra felului în care
să militeze pentru a mobiliza toate
brigăzile la însuşirea iniţiativei, pen­
tru a convinge minerii să extragă
separat şl să depoziteze în abataje pia­
tra rezultată din intercalaţiile de
steril;
Prin munsa politică de masă au
fost susţinute şi alte iniţiative valo­
roase; In Valea Jiului au fost ex­
tinse iniţiativele „Două fîşil pe zi
în abatajele frontale“, şi „Două cîm-
puri pe schimb din fiecare aripă în
abatajele cameră“, tar la I.C.S.H.
iniţiativele ;,Sâ preasamblăm la sol
construeţife metalice" şl „Să înde­
plinim ca' 2 zile mai devreme pla­
nul lunar de construcţii-montaj“. La
Uzina „Vdctoria“-Călan, organizaţia
de partid a desfăşurat o muncă po­
litică Susţinută pentru realizarea In
1962 a indicilor de utilizare ai agre­
gatelor prevăzuţi de Congresul al
III-lea bl partidului pentru anul 1965.
Agitatorii de aici au fost instruiţi
să ţină convorbiri ar muncitorii, şi
să pună accent deosebit pe întă­
rirea disciplinei tehnologice, respec­
tarea reţetelor de încărcare a furna­
lelor,. asigurarea unui mers constant
al agregatelor. Munca politică
dusă în rlndul muncitorilor de
la Călan a contribuit ca în
anul 1962 să se realizeze un indice
de utilizare a furnalelor cu 46 la
sută mai mare ’decît în 1959, faţă de
40 la sută cit prevăd Directivele
Sporesc producţia
de semicocs
Muncitorii şl maiştrii care deser­
vesc bateria I de la seeţia de se-
misocs a Uzinei siderurgice „Vic­
toria" din Călan, s-au angajat să
dea peste prevederile planului de
producţie al lunii Iunie 300 tone de
semicocs. Desfăşurînd o întrecere
susţinută, el au reuşit să producă ptnă
acum peste plan 184 tone de semicocs.
CARNET BUCUREŞTEAN
Plimbarea pe podul Mogoşoaiei
Zi de zi, în Piaţa Palatului Repu­
blicii, autobuzele O.NiT. revarsă sute
de turişti din toate colţurile ţării,
dornici să cunoască Bucureştiul, pre­
facerile care fac lot mai frumoa­
să Capitala patriei noastre. După ce
privesc noile construcţii, turiştii se
îndreaptă spre Calea Victoriei —
artera care de multe zeci de ani a
devenit sinonimă cu inima Bucureş-
tiului.
De astădată, ii invităm pe turişti
la o călătorie originală. O călătorie
pe Podul Mogoşoaiei — cum se nu­
mea acum un veac Calea Victoriei.
Cu toate schimbările mari inter­
venite în decursul vremii, Calea Vic­
toriei începea şi acum 100 de ani
tot de la întretăierea cu Dîmboviţa,
unde se ridică în prezent modemul
bloc-turn cu 17 etaje. Aici erau pe
vremuri palatul şi domeniile fami­
liei Brîncoveanu, din care a rămas
ca vestigiu Spitalul Brîncovenesc.
Dincoace de rîu, unde începe Ca­
lea Victoriei, erau domeniile lui
Serban Vodă Cantacuzino. Şi mare
ură s-a iscat între cele două familii
boiereşti cînd s-a hotărît să se taie
in două domeniile Cantacuzineştilor,
pentru a se deschide „Podul Mogo­
şoaiei".- 'La drept vorbind, această
vale unde începe Calea Victoriei,
pînă spre Hale şi Piaţa de fructe,
au constituit leagănul Bucureşliului.
Cam 'pe locul tinde a fost Piaţa 'de
flori era vechea Cetate a Dîmbovi­
ţei şi chiar 'palatul domnilor mun­
teni. prin secolul XVII şi XVIII.
Aici era centrul comercial, de aici se
resfirau străzile nccr’,r'arcşti, Uliţa
mare "(Lipscani) şi alte uliţe ale că­
ror denumiri au rămas, unele, pînă
astăzi: Blănuri, Şelari. Cavafi, Pîn-
zari. Uliţa 7!Henrilor (azi strada HO
fost studiată însă cu toată răs­
punderea de organizaţia de partid,
sindicat şi conducerea tehnică de la
C.S.H.
Faptele arată că aceasta nu
este singura iniţiativă care nu
se bucură de atenţia cuveni­
tă. Se ştie cît de valoroasă este
iniţiativa unor comunişti de a prelua
conducerea brigăzilor şi echipelor
rămase în urmă şi de a cere să fie
repartizaţi îr locurile cele mai grele, ----- - Pentru dezvoltarea succeselor Un alt aspect de la turnătoria
pentru a-şi aduce aportul la ridica­
rea tuturor brigăzilor şi echipelor
la nivelul celor fruntaşe. Sînt cunos­
cute în acest sens numeroase exem­
ple de comunişti ca Aurel Cristea
de la mina Aninoasa, Tiron Gheor-
ghe de la mina Ghelar, Nagy An­
drei de la mina Lupeni, Compodv
Iuliu de la Lonea, Laslo Ştefan de
la Petrila şi alţii, care au preluat
conducerea unor brigăzi rămase în
urmă şl le-au ajutat să-şi îndepli­
nească şi să-şi depăşească sarcinile
de plan. Practica a dovedit că prin
aplicarea acestei iniţiative expe­
rienţa fruntaşilor, metodele lor de
organizare a producţiei devin un bun
al maselor de muncitori. Cu toate
acestea, iniţiativa amintită nu a fost
încă suficient generalizată. In indus­
tria extractivă este încă ridicat nu­
mărul de brigăzi rămase sub plan.
La exploatarea minieră Vulcan, din
cele 66 de brigăzi antrenate în în­
trecerea socialistă, numai 28 şi-au
îndeplinit angajamentul pe trimestrul
I. Nesatisfăcătoare în această pri­
vinţă este situaţia şi la exploatările
miniere Lonea, Barza ş.a., care au
un însemnat număr de brigăzi sub
plan. In aceste exploatări, organiza­
ţiile de partid nu au acordat aten­
ţia cuvenită orientării muncii po­
litice de masă pe sarcinile concrete
ale producţiei, n-au folosit în sufi­
cientă măsură mijloacele de influen­
ţare pentru generalizarea experien­
ţei fruntaşilor şi combaterea stărilor
de lucruri negative.
Este necesar ca organizaţiile de
partid să acorde mai multă atenţie
acestor iniţiative preţioase, să folo­
sească din plin mijloacele muncii po­
litice de masă ca ele să fie larg cu­
noscute şl aplicate.
Poşta redacţiei
Ocolişan Gheorghe — Batlz (Că­
lan): In scrisoarea pe care ne-aţi tri­ scris să fie publicat şi eă el 6e referă doilea rînd nu precizaţi despre ce
mis-o intitulată „Primul an de de­
putat“, vorbiţi despre prea multe pro­
bleme, fără să le aprofundaţi. De
pildă, arătaţi că tov. Bărboni Ioan,
te 3 martie a.cP% fost ales deputat
In sfatul popular din Călan, apoi că,
după două luni, a fost ales ca preşe­
dinte al S.A.C. din Batiz; amintiţi
în continuare că trebuie să existe
grijă faţă de asigurarea furajelor la
animale, faţă de construcţiile zooteh­
nice, mal amintiţi despre grădina de
legume şl despre multe alte probleme.
Scrisoarea nu a putut ft publicată toc­ pre acestea nu amintiţi însă. Vă
mai pentru faptul că, amintind des­
pre toate, faceţi afirmaţii cu caraG-
ter general. Pe viitor feriţi-vă de
generalităţi, nu scrieţi despre toate,-
rezumaţi-vă te una sau două proble­
me, dar despre acestea scrieţi mai
detailat, mal concret, cu fapte şi date
precise.
Manea Ioan — Baru Mare. Ne-aţi
trimis un articol însoţit de o scri­
soare. In scrisoare ne relataţi faptul
Decembrie). Aici se întindeau ghe­
retele zarafilor, care făceau treabă
bună, iar seara se intîlneau cu ne­
gustorii la un pahar de vin in cîr-
ciumile care înconjurau fostul han
al lui Manuh. devenit apoi Hotel
„Dacia“, din spatele halelor.
Aici Bucureştiul efa mai compact,
dar mai încolo se resfira printre mai­
dane, lacuri şi pădurici, tăiate de
străzi strimte şi murdare, purtînd
denumiri curioase, iar adresele ce­
tăţenilor se indicau după bisericile
sau cîrciumile învecinate, ca de pil­
dă: „Strada Amfibiilor, de la cir­
ciuma lui Costică a treia casă cum
faci la stingă",
Lăstiid deci Dîmboviţa, care pe a-
tunci era limpede („apă dulce, cine
o bea nu se mai duce") să pornim
în sus, pe Podul Mogoşoaiei, numit
aşa pentru că era pavat cu bîrne şi
seînduri, constituind un adevărat pod
menit să apere pe bieţii pietoni de
noroaiele proverbiale, care au făcut
pe un călător francez să presupună
că numele de Bucureşti ar veni de
la „Boue qui reste" (în franţuzeşte :
noroi care rcmîne).
Cum urcai "dealul, pe locul actua­
lului Palat al poştelor (construit la
1900), era hanul lui Constantin Vodă
(Brîncoveanu), care adăpostea acum
100 ele arii Circul lui Suhr şi chiar
un teatru "de varietăţi (Alharnbra).
Mai departe, treetnd peste strada
Lipscani de azi, se afla ..Hanul lui
Şerhan Vodă", "darimat în 1882 pen­
tru a se construi Banca Naţională
(astăzi Banca 'de Stat). Aceste ha­
nuri erau fre (dunei un fel de cetă­
ţii. clădiri înconjurate de toate păr­
ţile cu ziduri groase, fără nici o fe­ kovshi, des pomenită de scriitori —
reastră spre exterior, de frica ho­
La fabrica de cherestea din Orăştie. Se stivuieşte cheresteaua.
Ne scriu corespondenţii I
voluntari de la Uzina
„Victoria“ Călan 5
O parte din scrisorile sosite dobîndite, turnătorii de aici au nr. 1, cuprins într-o scrisoare
zilele trecute la redacţie, sînt luat şi unele măsuri. ^in acest semnată de tovarăşul Iosif Craş-
trimise de corespondenţii noştri scop a fost constituită a treia ca, este prevenirea accidentelor
voluntari de la uzina „Victoria“ brigadă, care să lucreze la for- în muncă. In acest scop, arată
Călan. Ei ne informează despre marea lingotierelor, s-a mărit cu el, la indicaţia comitetului de
metodele de muncă folosite în 4 metri spaţiul de asamblare şi partid, aici au fost organizate
cursul lunii trecute de către
muncitorii de aici, rezultatele ob-
ţinute în întrecere şi măsurile
ce au fost luate pentru dezvol-
tarea lor în lunile care urmează.
La cele două turnătorii au
avut loc de curînd şedinţele de
analiză a muncii pe luna mai,
în cadrai cărora s-au declarat
evidenţiaţii în întrecerea socia­
listă. „Colectivul turnătoriei de
lingotiere, se spune într-o scri­
soare trimisă de tov. Vasile Tă-
tăruş, este hotărît să recupereze
rămînerea în urmă din primele
luni ale anului". Această afirma­
ţie este întărită de cifrele care
arată depăşirea planului de pro­
ducţie pe luna trecută cu 1,44 la
sută şi reducerea rebutului sub
cel admis cu 0,26 procente.
că aţi dori ca articolul pe oare l-aţi
la succesele elevilor din clasa a IV-a
a şcolii din sat. Am citit cu atenţie
articolul dumneavoastră şi, cu regret,
trebuie să vă spunem că el n-a putut
li publicat. Deşi scrieţi mult, păcă­
tuiţi prin faptul că relataţi puţine
fapte concrete. Ne-am fi aşteptat, de
pildă, dacă aţi spus că scrieţi des­
pre succesele la învăţătură ale ele­
vilor din clasa a IV-a, să arătaţi cîţi
au obţinut note de 9 şl 10, citi de 7
şi 8, cine sînt aceşti elevi, care este
situaţia generală a clasei etc. Des­
pierdeţi în prea multe fraze qenerale,
arhicunoscute, care nu aduc noul în
articolul dumeavoastră.
Pentru viitor vă rugăm să ţi­
neţi cont de cele semnalate.
Nicu Sbuchea — Haţeg. Am primit
di’ partea dumneavoastră multe scri­
sori. Cea mal mare parte din ele
au fost publicate. Ştirea „Festival al
filmului pentru tineret şi copii“ n-am
putut-o însă publica, In primul rînd
ţilor. Deabia cînd intrai în curte,
prin poarta mare de stejar ferecată
şi legată in piroane, înfăţişarea aus­
teră din afară se schimba total: lu­
me multă, prin curie şi prin cearda-
curi, căruţe cu coviltir, mese întinse,
lăutari. In faţa hanului lui Con­
stantin Vodă erau casele poetului
Enăchiţă Văcareseu (cam unde este
astăzi C.E.C.), iar la colţul Căii Vic­
toriei cu Balul 6 Martie de astăzi,
erau casele Băleanului, devenite mai
tîrziu Hotel Bulevard, cel mai luxos
pe atunci din Capitală. Chiar în spa­
tele acestor case de pe Podul Mo­
goşoaiei, curgea Dîmboviţa, cam unde
sînt astăzi străzile Brezoiamt, Dom­
niţa Anastasia. Locul era denumit
„vadul sacagiilor“, pentru că aici
sacagii îşi umpleau cu apă din rîu
butoaiele, pe care apoi le purtau pe
roate prin oraş. Cetăţenii care nu
aveau fintini în apropierea caselor
se aprovizionau de la aceste sacale
cu aceeaşi apă în care spălaseră
rufele, mai la deal, gospodinele din
dealul Colrocenilor, apă pe care o
limpezeau, chipurile, bătînd-o cu pia­
tră acră.
Mai sus, cam în vîrful acestui
"deal (unde astăzi se înalţă Casa
Centrală a Armatei) era Minăstirea
Sărindar a lui Matei Basarab. avînd
la poale unul din cele mai mari la­
curi formale prin revărsările perio­
dice ale Dîmboviţei, „lacul lui Dura
neguţătorul“ (din care a rămas as­
tăzi lacul Cişmigiu), pe atunci unul
din locurile cele mai bune de pes­
cuit ale bucurcşlenilnr.
Pe vremuri, în locul Palatului Te-
lefoanelor, nişto case mici adăpos­
teau vestita cafenea şi cofetărie Fial-
DRUMUL SOCIALISMULUI
>ţ, ,, ţ
W S f f lk
C u angajam entele
d e p ă ş ite
turnare a lingotierelor etc.
Acelaşi corespondent ne rela-
tează şi despre activitatea colec-
tivului de la turnătoria nr. 1 a
uzinei. Şi aici planul de produc­
ţie pe luna mai a fost depăşit cu
7 la sută, iar rebutul înregistrat
a fost de numai 7,03 la sută, fa­
ţă de 8,27 la sută cît este admis.
Din cele 30 de echipe antrenate
în întrecerea socialistă, cele mai
bune rezultate au fost obţinute
de cele conduse de Dumitra Cio-
banu, Petra Sîrbu( sortimentul
radiatoare), Ignat Tofalvi, Ionel
Vasile (articole sanitare), Remus
Irimie (piese mecanice), Victor
Simionescu (cubilouri), care şi-
au depăşit cu mult angajamente­
le luate.
ea este mult prea lapidară iar în al
festival este vorba. Noi cunoaştem
că un asemenea festival, ca cel des­
pre care vorbiţi, s-a organizat pe
plan regional în cadrul căruia ac­
ţiuni speciale au fost prevăzute şi
pentru raionul Haţeg. Dumneavoastră
nu amintiţi despre, acest festival, cl
despre altul organizat de Comitetul
raional U.T.M. şi cinematograful
„Popular“. Credem că la mijloc este
o greşeală: aceea că festivalul des­
pre care vorbiţi este cel regional.
I. Chiraş — Petroşani. Aşa după
cum afirmaţi în scrisoarea dvs., cele
mai multe din materialele trimise pe
probleme culturale au văzut lumina
tiparului. întrebat! însă despre cîte-
va, despre a căror soartă nu ştiţi
nimic, respectiv despre materialele:
„Cartea — un prieten bun" şi „Roade
ale muncit cu cartea“. Vă informăm cu
acest prilej că materialele respective
urmează să apară cît de curînd. Pen­
tru tot ee ne-aţi trimis, vă mulţu­
mim.
devenită apoi Terasa Olclcleşeanu.
In faţa lor, unde azi este Pasajul
Comedia, erau casele principelui
Grigore Ghica, iar alături (pe locul
Pasajului Victoria) era Casa Bosel
şi teatrul cu acelaşi nume (la origină
sală de bal), care număra „22 de
loji, 100 staluri rang 1 şi 232 sta­
luri rang II". In faţa sălii Bosel,
pe muchia de deal unde îşi avea
domeniile boierul Brezoianu — gră­
dini imense care se prelungeau pînă
la Cişmigiu — s-a înălţat Teatrul
Naţional, inaugurat în 1852, despre
care celebra cîntărcaţă Adclina Palti
Dacă cineva dintre dumneavoastă,
aflat în vizită prin Capitală, s-ar
trezi duminica din somn o dală cu
cîntatul cocoşilor, atunci fără îndo­
ială că s-ar convinge pe deplin că
bucureşlenii sînt mari amatori de
pescuit sportiv. Intr-adevăr, în timp
ce autobuzele sau tramvaiele se 0-
dihnesc în depouri, iar echipele de
muncitori stropesc şi „lustruiesc" (le
zor arterele principale ale oraşului,
pe biciclete, motociclete sau pe jos
sute şi sute de pescari „înarmaţi“ cu
cele mai moderne ustensile se în­
dreaptă către......stadioanele" lor la­
custre, dornici ca seara la reîntoar­
cere să mănînce cu poftă „saramuri-
ca" de crap sau caras, spre necazul
acelora care-i tachinează că peştele
ar fi de la... Compescaria.
Minunai mijloc de odihnă şi re-
creere, de petrece a timpului liber
în mod plăcut în cadrul naturii, pes­
cuitul sportiv se bucură astăzi de o
largă popularitate in riadul lacuna­
rilor Capitalei. De la 4.090 de mem­
bri înscrişi cu 5 ani în urmă. filia­
lele A G.V.P.S.-ului (Asociaţia ge­
nerală a vînătorilor şi pescarilor
; cut, studiind starea drumurilor de
cursuri de pregătire la care au
participat inginerii, maiştrii şi
şefii de echipe de la toate sorti­
mentele. Lecţiile predate au cu­
prins noţiuni despre cunoaşterea
formelor de instructaj şi felul în
care se pot evita accidentele la
fiecare loc de muncă. Seminari­
zarea cursanţilor a dovedit o bu­
nă pregătire a acestora, fapt ce
va avea o influenţă pozitivă în
prevenirea accidentelor la toate
sortimentele. De două ori în a-
cest an, ne mai scrie tovarăşul
Craşca, schimbul condus de co­
munistul Ioan Danciu de la ate­
lierul de montaj a reuşit să fíe
evidenţiat în întrecere. Buna or­
ganizare a muncii echipelor şi
folosirea maşinilor la capacitate
maximă, iată „cheia" succeselor
obţinute de schimbul comunis­
tului Danciu".
Corespondenta noastră Elena
Rusan, ne informează despre
succesele brigăzii nr. 3 de la
furnale. In luna mai, această
brigadă, condusă de tov. Emil
Wollner, a produs peste plan
143,4 tone fontă şi a redus de­
clasatele cu 0,47 procente sub
admis. Tovarăşa Rusan ne mai
scrie şi de hărnicia colectivului
de la secţia semicocs, care a
produs în acest an multe tone
de semicocs peste plan, a îmbu­
nătăţit simţitor calitatea acestu­
ia, înlăturînd reclamaţiile de la
beneficiar, au obţinut însemna­
te economii la preţul de cost.
A n a l i z a modului de rezolvare a scrisorilor
oamenilor muncii
Recent, a avut Ioc o şedinţă
de lucra a Comitetului executiv
al Sfatului popular al oraşului
regional Deva. Cu acest prilej,
tov. Ioan Roşea, secretar al Co-
mitetului executiv al Sfatului
spunea că are cea mai bună acustica
din toate teatrele de pe vremea ei.
Teatrul a fost distrus în 1944, de
barbarul bombardament al fascişti­
lor germani.
Alături de Teatrul Naţional se
întindeau domeniile boierului Col-
fescu, pe care s-a ridicat in 1815
Palatul Domnesc. Aci a locuit şi
Vodă Cuza pînă în 1866, cînd a ab­
dicat. Mai la vale, povestea Ateneu­
lui, ridicat în grădina „Episcopiei",
este bine cunoscută: „Daţi un leu
pentru Ateneu !“¦
In acest punct, Calea Victoriei a-
Cu undiţa spre lacuri
sportivi), din regiunea Bucureşti nu­
mără acum peste 12.000 de amatori
de pescuit. Dar care sînt stadioa­
nele pescarilor ? Capitala ţării este
înconjurată de un adevărat colier de
lacuri şi bălţi, unde pescarii spor­
tivi îşi pot măsura din plin „for­
ţele". Numai apele Colenlinei „fur­
nizează“ o sumedenie de lacuri bo­
gate în peşte (lacul Herăstrău, Bă-
neasa, Mogoşoaia, Buftea, Tei, Flo-
reasca, Fundeni şi altele) de pe ma­
lul cărora amatorii de „senzaţii tari* rii (1962) şi Ion Diaconescu (1963).
încearcă cu „babaros“ de mămăligă
să dea de hac şmecherului de crap.
Bucureştenii specialişti la pescuitul
staţionar, se deplasează, de aseme­
nea, în număr mare şi la o serie (le
bălţi plasate pe şoseaua către Olte­
niţa : Afumaţi !.findriliţa, Boltaşul, ţaţi" în decurs 'de trei ore cu o mo­
valea Păsării. în ale căror ape tră­
ieşte nu numai crapul şi carasul ci
şi obidele, linul şi plălica Locuri
de recreaţie sînt, de asemenea, la
Căldărusani. Ţigăneşti, Pitească, Cer- cerească pentru săbioară şi roşioară.
nica şi altele, adevărate ..Paradisun“
ale răpitorilor în care lansetiştii 0- noscuţi şi peste... graniţele apelor
perează din plin, mai ales, citul tim­ lor. In apropiere de Novisad (Iu­
pul se mai răceşte la prinsul şliucii
P entru buna întreţinere
a drumurilor
In ultimii ani circulaţia pe drumu­ lor ce se vor executa în trimestrul
rile regionale şi raionale, cuprinse III a.c.
pe raza raionului Alba, s-a intensi­ De mare folos pentru reducerea
ficat simţitor. Pentru ca drumurile preţului de rost al lucrărilor şi res­
să fie practicabile în tot timpul a- pectarea termenelor de execuţie a
nulut sînt necesare o serie de lu­ fost folosirea resurselor locale. In
crări de reparare şi întreţinere a acest sens au fost depistate şi des­
lor. încă de la sfirşilul anului tre­ chise cariere de piatră la Intregalde,
pe cuprinsul raionului, comitetul e-
xecutiv al sfatului popular raional,
într-una din şedinţele sale, a întoc­
mit un plan de măsuri In care s-au
prevăzut cele mai importante lucrări
de reparare şt Întreţinere. In baza
sarcinilor trasate de comitetul exe­
cutiv, secţiunea de drumuri şi po­
duri a sfatului popular raional şi-a
întocmit un plan de lucrări, cuprin­
zând două capitole: întreţineri dru­
muri raionale şl regionale şi între­
ţineri poduri şi podeţe. Pentru o mai
bună realizare a sarcinilor prevăzute
în plan, noi le-am defalcat pe tri­
mestre, stabilindu-se şi durata de exe­
cuţie. Sarcnile au fost repartizate
celor patru tehnicieni din secţie care
urmăresc şl coordonează lucrările.
De menţionat că valoarea lucrărilor
este de 900.000 lei şl ele sînt finan­
ţate conform prevederilor bugetare
ale sfatului popular raional pe anul
1963.
încă din primele luni ale anului,
secţiunea drumuri şi poduri a în­
ceput lucrările. Ca urmare, pînă la
sfirşilul lunii mai s-au executat lu­
crări în valoare de 345.000 lei, fa|ă
de 320.000 lei cit era planificat. Ast­
fel, pe drumul regional Qrăştie —
Almaş — Zlatna pe porţiunea Al-
maş — Zlatna exista pericolul ero­
dării şl prăbuşirii unor pante. Aici
s-au executat ziduri de sprijin pe
o lungime de 18 m şl se vor mai
executa încă pe 32 m.l. Pe porţiunile
degradate s-a transportat şi împrăş­
tiat balast, tar în curînd pe mar­
ginea drumului vor fl plantate
borne reversibile. La Almaşul Mare
a fost construit şt un pod de beton,
în locul celui de lemn.
Pe drumul de interes raional Cal­
da — Benic — Intregalde există o Mihalţ şi Meteş. De pildă, drumul
circulaţie intensă. Comitetul execu­
tiv a stabilit ca şl atei să se efec­
tueze o serie de lucrări. Intre km 0
şl 11 s-au transportat şl aşternut
l. 011 m.c, balast, s-au exeeutat 1.200 executiv al sfatului popular comu­
m. c. terasamente şi s-a asigurat, în nal, preşedinte Petru Truţă, n-a luat
vederea viitoarelor lucrări ce se vor
efectua, peste 60 la sută din canti­ desc şi ceilalţi preşedinţi ai comit
tatea necesară de balast şl griblură. tetelor executive ale sfaturilor popu*
Valoarea lucrărilor executate pînă
tn prezent se ridică 1a 187.000 Iei.
Pe timp de ploaie pe anumite por­
ţiuni drumul raional Alba Iulia —
Berghin — Colibi era greu accesibil.
Aici s-au efectuat pînă în prezent o preocupare susţinută pentru reali­
lucrări în valoare de 52.000 lei
printre care 4.500 m.l. şanţuri, 350
m.c. terasamente, s-au aşternut 250
m.c. balast
Pe alte drumuri, cum ar fl Drîm-
bar — Ciugud — Vinţul de Jos,
Coşlariu — Galda — Ighiu s-au
transportat eantltătl importante de
balast şt piatră, In vederea lucrări­
popular orăşenesc a prezentat
un raport privind modul de re-
zolvare al scrisorilor şi sesizări-
lor oamenilor muncii pe perioa-
da 1 ianuarie — 31 mai 1963.
Pe marginea raportului s-au pur-
'junge la o adevărată răscruce 8
destinelor ei. Parcă simbolic stau,
faţă în faţă, două lumi: în dreapta,
bă‘rinul Ateneu, în stilul trecutului,
înconjurat de clădirile vechi de pe
străzile Franklin şi Nicolae Goles-
cii, cîrpite cu cîteva blocuri de ra­
port : în stingă, vasta panoramă a
Luntrilor noi, blocul turn, moderna
sală a Palatului R.P.R. De o parte,
colecta publică şi spiritul mercantil;
de altă parte, efortul conştient al
poporului liber, care îşi croieşte viaţa
nouă pe tiparul celor mai modeme
cuceriri ale civilizaţiei. Aici, in
şi bibanului cu „linguri" de diferite
culori şi dimensiuni.
Fără îndoială, că datorită expe­
rienţei acumulate în ultimii ani, pes­
carii bucureşteni şi-au ridicat „măies­
tria sportivă“. Ca o explicaţie a a-
cestei afirmaţii este cazul să arătăm
că ultimele două titluri de campioni
ai ţării la pescuitul staţionar au fost
cucerite de bucureşlenii Iulian Ola­
Ca şi oricare sport, pescuitul îşi are
şi el recordmanii lui tn materie de
a „înţepa“ peştii. Muncitorul bu-
cnreştean Ion Pană, fost campion al
ţării, are trecut în palmares 495 de
bucăţi (le diferite dimensiuni „agă­
meală care ne-a spus-o numai nouă
cu rugămintea de a nu o divulga;
viermuşi păstraţi in mălai, o ade­
vărată „specialitate a casei“, o mană
Pescarii bucureşteni nu devenit cu­
goslavia) fostul fotbalist bucureştean
Cornel Niculescu a cucerit la cam­
pionatul mondial al lansetiştilor o
'AG. 3
Poiana Benicului şi în apropierea Al-
maşului Mare. Astfel, preţul de cost
al pietrei extrase a fost redus de
Ia 60—75 lei, la numai 19 lei pe m.c.
De asemenea, au fost deschise ba­
lastiere pe riul Mureş la Teleac —
Drimbar, Vinţul de Jos, Mihalţ şl
Calda de Jos, iar pe Ampoi la Gura
Ampoiţei. Prin exploatarea lor, s-a
reuşit să se economisească faţă de
costul din deviz peste 83.000 lei.
Nu în aceeaşi măsură însă ne-am
achitat de sarcina ce ne revine în
privinţa construcţiei şi întreţinerii
podurilor. S-au executat pînă acum
lucrări de întreţinere doar la podu­
rile de lemn de peste rîul Mureş,
de la Drîmbar, şi a podului de 1a
Intregalde. O parte din lucrările pla­
nificate nu au putut fi atacate din
cauză că ne-a lipsit cimentul şi alte
materiale. Aceasta fiindcă nu ne-am
preocupat îndeaproape de primirea
la timp a materialelor repartizate
prin O.R.A.D.
La buna întreţinere a drumurilor
comunale un aport deosebit trebuie
să şi-l aducă şi cetăţenii satelor şi
comunelor prin contribuţia în mun­
că. In acest sens rezultate bune au
obţinut comunele Ighiu, Şard, Zlat-
na şl Teiuş. Datorită preocupării co­
mitetelor executive ale sfaturilor
populare somunale, cît şi a muncii
depuse de deputaţi, cetăţenii de atei
au transportat sute de m.a. de ba­
last care a fost aşternut pe drumuri;
S-au pavat trotuare, s-au surăţat şt
pavat rigole pentru scurgerea ape­
lor de ploaie etc.
Nu aceeaşi preocupare au mani­
festat pentru reperarea drumurilor
comunale comitetele executive ale
sfaturilor populare din Vinţul de
Jos (preşedinte Gh. Stanciu), Oarda
de Jos (preşedinte Vasile Munteanu),
ce duce la Mihalţ este plin de gropi,-
iar maşinile şi căruţele din această
sauzâ, circulă greu. Şi prin satele
aparţinătoare comunei situaţia este
la fel. Cu toate acestea, comitetul
nici o măsură pentru remedierea
situaţiei. Aceeaşi nepăsare o dove­
lare comunale amintite, care n-au'
luat nici un fel de măsuri ca prin
contribuţia în muncă a cetăţenilor
să fie reparate drumurile comunale;
Este necesar «a şl din partea a*
cestor Gomitete executive să existe
zarea contribuţiei în muncă a ce­
tăţenilor. Folosind variate forme ale
muncii organizatorice de masă ele
vor trebui să mobilizeze cetăţenii te
acţiuni pentru întreţinerea drumurlt
lor.
IULIU ŞOLEA
şeful secţiunii drumuri şl poduri
a Sfatului popular al raionului
Alba
tat discuţii. In urma analizei fă-
cute s-au stabilit măsuri în ve-
fierea ^îmbunătăţirii activităţii
7 f ezolvaie a scrisori-
cii; activităţii secţiilor sfatului
popular.
Piaţa Palatului, are. loc In seculara
istorie a Căii Victoriei, evenimentul
crucial: ruptura definitivă cu tre­
cutul, marele salt calitativ.
In acest punct de răscruce şi "de
confruntare a secolelor, care este
minunata piaţă a Palatului Republi­
cii din zilele noastre, se spulberă sti­
hia Căii Victoriei vechi, a boierilor,
a moşierilor şi afaceriştilor, şi apare
in toată măreţia ei Calea Victoriei,
nouă, monumentală, Calea Victoriei
a socialismului.
NICOLAE SCĂRLATESCU
redactor Agerpres
medalie de bronz la una din pro­
bele de „precizie", iar pe rîul Min-
cio (Verona) din Italia echipa noas­
tră s-a clasat pe locul 5 la campio­
natul lumii de pescuit staţionar.
Acum A.G.V.P.S.-ul pregăteşte o
serie de frumoase surprize pescarilot
bucureşteni. Se amenajează o caba­
nă pe valea Cîlnăxdui, o cabană la
Căldăruşani şi se pune la punct ba­
zinul special de la Cernica. O fru­
moasă cabană va fi montată la Şin-
(Iriliţa în apropiere (le Bucureşti, iar
la Podul Pitarului, baltă de un ine­
gal pitoresc, se lucrează intens pen­
tru curăţarea „fundului“.
De cîteva zile a început oficial
pescuitul sportiv, întrerupt mai bine
de o lună din cauza depunerii icre­
lor. Pescarii bucureşteni şi-au aran­
jat din timp sculele şi înarmaţi în
buzunare cu permisul (le liberă in­
trare pe „stadioanele" lor. eliberat de
A.G.V.P.S., nu începui să petreacă
clipe de adevărată odihnă-nclivă în
„lupta" lor cu caraşii. crapii şi bi
banii.
PAUL OCHI ALB"
redactor Agerpres