Page 53 - 1963-06
P. 53
,-Dcva \ pRftLEfĂiw vrtf wXf* 'fXWiif. in«rrrv\ O R D tM tl
H u ^ uara'
m lsocialismuluiTovarăşi, M inistrului Forţelor Arm ate
a Republicii P opulare R om îue
16 IUNIE 1965 BUCUREŞTI
Aviaţia de transport, utilitară şi sanitară aduce
Sărbătorim astăzi Ziua Aviaţiei Republicii Populare un aport însemnat la îndeplinirea sarcinilor economi
Romîne în condiţiile luptei pentru îndeplinirea cu suc ce şl la îngrijirea sănătăţii oamenilor muncii. Avia
ces de către oamenii muncii — conduşi de Partidul Mun torii sportivi, ridicîndu-şl continuu măiestria, repre
citoresc Romîn — a sarcinilor trasate de cel de-al III- zintă cu cinste culorile patriei noastre la concursu
lea Congres al partidului. rile aviatice internaţionale.
Datorită grijii permanente a partidului şi guvernu Cu prilejul Zilei Aviaţiei Republicii Populare Ro
lui, aviaţia militară şi civilă a palrlei noastre este mîne, felicit întregul personal al aviaţiei militare şi
înzestrată ai avioane moderne, cu aparatură de zbor civile şi-i urez noi succese in munca pentru îndeplini
de înaltă tehnicitate. rea sarcinilor ce-i stau în faţă.
Conştienţi de înalla misiune încredinţată, aviatorii Trăiască Aviaţia Republicii Populare Romîne !
militari nu-şi precupeţesc eforturile pentru perfecţio Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, iniţiatorul şi
narea pregătirii lor de luptă şi politice, pentru întă organizatorul tuturor vicloriilor noastre !
rirea ordinei şi disciplinei militare. Ei sînt gata Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Popu
ca alături de toţi militarii forţelor noastre armate şi îm lară Romtnă !
preună cu armatele celorlalte ţări ale lagărului so
cialist să apere cuceririle socialismului şl pacea în Ministrul Forţelor Armate ale R.P.R.
lume. General de armată LEONTIN SALAJAN
i Au fermlnaf praşila !; Adunarea festivă din Capitală cu prilejul
Zilei Aviaţiei R. P. Romîne
Î a ll-a »:
Cu prilejul Zilei Aviaţiei R.P. Ro- P.M.R., generali şi ofiţeri ai forţelor R.P. Romîne a vorbit general-mator
La gospodăria agricolă co mîne, sîmbătă. după-amiază ai avut loc noastre armate, reprezentanţi ai Co Vasile Alexe.
lectivă din Apoldul de Sus, ra în Şaia Teatrului C.C.S. din Capitală mitetului orăşenesc Bucureşti al
ionul Sebeş, lucrările de între o adunare festivă. In încheiere a fost prezentat un
ţinere a culturilor se desfă U.T.M., ai U.C.F.S., oameni ai muncii. program artistic susţinut de o forma
şoară cu intensitate. Drept re Au participat reprezentanţi ai ţie ostăşească.
zultat, pînă anim colectiviştii Ministerului Forţelor Armate ale Cuvîntul de deschidere a fost rostit
de aici au reuşit să execute R.P. Romîne şi Ministerului Tran de general-locotenent Ion Ionită, ad Adunări asemănătoare au mal avut
sporturilor şi Telecomunicaţiilor, ai junct al ministrului forţelor armate.. loc şi în alte localităţi din ţară.
praşila a Il-a mecanică şi Comitetului orăşenesc Bucureşti al
manuală pe toate cele 18 ha Despre importanta Zilei Aviaţiei (Agerpres)
cultivate cu cartofi, 5 ha cu
Brigada l-a (le floarea-soarelui şi au terminat Solemnitatea inmînării unor ordine si medalii
la G.A.S. Ordalie, de prăşit mecanic şi manual
condusă de tehni cînepa pentru sămînţă cultiva Cu prilejul aniversării a 15 ani de Consiliului de Stat, Aurel Duma, pre şi a „Medaliei Muncii“ unui număr
cianul Tiberiu Ke- tă pe 3 ha. De asemenea, a la înfiinţarea clubului sportiv „Dina şedintele U.C.F.S.. generalul-locote- de 20 de persoane, general de ar
rekeş, a executai a fost terminată praşila a II-a mo“, Sîmbătă la amiază. în sala de nent Stelian Staicu. adjunot al minis mată Iacob Teclu a felicitat pe cel
doua praşilă manu pe 7 ha cultivate cu diferite ' trului afacerilor interne. distinşi, urîndu-le noi sucGese în ac
legume, iar la cultura porum festivităţi a clubului, a avut loc so tivitatea viitoare.
ală la porumb in bului această lucrare a fost lemnitatea înraînării unor ordine şi După înmînarea „Ordinului Muncii“
condiţiuni foarte executată pe aproape 120 ha, medalii. clasa a Iii-a acordat clubului sportiv In numele celor decoraţi a mulţu
din cele 160 ha cultivate cu „Dinamo“ şi unui număr de 13 spor mit sportivul Alexandru Ene.
bune. De aceea po- această plantă. La solemnitate au participat general tivi fruntaşi şi activişti ai clubului,
de armată Iacob Teclu, membru al (Agerpres)
¦nimbul s-a dezvol
Fruntaşe la executarea lu
tat viguros.
IN FOTOGRA crărilor amintite sînt brigăzile
FIE: Tehnicinnul 7. I-a şi a III a conduse de Glatz
Kerekeş şi şeful de Andrei si Piringer Ion. x mm
‘ < I.
echipă Uasile 7 rifu
Rezulfaîe bune
urmărind vegetaţia
porumbului.
Intens se desfăşoară zilele Planul M.T.O. se înfăptuieşte
acestea lucrările de întreţinere
Fier vechi pentru oţelării Hoadelc a culturilor şi Ia G.A.C. din O dată cu lansarea cifrelor de Ia care au luat parte şefii de tul brut şi concasat de Strei, ste
inlrccerSi Teiuş. Despre rezultatele ob plan pe anul 1963, în cadrul şan loturi şi maiştrii, pe a cărei or ril de la mina Teiiuc şi alteie.
ţinute pînă acum la această tierului nr. 4 al l.C.S. Hunedoa dine de zi a figurat tocmai ana
Intr-o singură zi Minerii din abatajele minei Petrila unitate ne-a vorbit tovarăşa ra s-au stabilit şi măsurile care liza înfăptuirii mâsaniot teii- Masuri importante s-au stabilit
desfăşoară o întrecere susţinută pen Victoria Hruşcă, inginera gos să asigure o realizare ritmică a un planul M.T.O. şi pentru conti
La Preparaţia Petrila acţiunea la rampa de .încărcare., S-au evi tru ă trimite la „ziuă“ cărbune mai podăriei. Iată pe scurt cîteva sarcinilor, să conducă la scurta nico-organizatorice. Din informa-
pentru colectarea fierului vechi denţiat tinerii Keberle Ferdinand, mult, de calitate superioară şi la uri | din relatările interlocutoarei • rea duratei de execuţie, la îmbu rea prezentată a reieşit că 37 din nua îniounălăţire a calităţii lu
se desfăşoară cu mult entuziasm. Ană loan, Podar Liviu, Tudor preţ de cost redus. Pe primul loc nătăţirea calităţii şi reducerea cele 40 măsuri stabilite în pianul crărilor. Datorită aplicării acesto
Zilele frumoase atrag un număr Constantin şi alţii. în' întrecere se află sectorul III. | Pînă la 14 iunie colectiviştii preţului de cost al blocurilor de M.T.O. al şantierului IV l.C.S.I-I. ra pe şantier se constată rezul
In primele cinci luni ale anului, i din Teiuş au prăşit de două locuinţe. Planul de măsuri teh- tă le bune. Aşa de pildă ia toate
tot mai mare de tineri în această In perioada care s-a scurs din minerii din acest sector au extras nico-organizatorice al şantierului s-au înfăptuit. Din acestea 32 materialele sosite pe şantier se
acest an, de la Preparaţia Petrila peste sarcinile de plan 3.600 tone \ ori sfecla furajeră, t'.oarea-saa- stabilit cu mult înainte de înce au un caracter permanent, ele face recepţia. De asemenea pen
acţiune. Intr-una din zilele trecu au fost expediate oţelarilor 260 cărbune, la care au mai adăugat în perea noului an de muncă, a fost continuînd să se aplice pînă la tru creşterea răspunderii perso
prime> ,6 zile ale acestei luni încă \ relui şi cartofii (în total a- întocmit pe baza unui studiu te
te, utemiştii de la spălătorie au tone de fier vechi. \ proape 50 ha), iar la cultura meinic a indicilor de plan, a noi sfîrşitui anului. Iată cîteva din nale a muncitorilor, s-a căutat
C. BĂDUŢA 260 tone. lor metode de lucru prevăzute în măsurile stabilite în pianul ca echipele să fie repartizate şi
colectat din secţie 18 vagonete de | sfeclei de zahăr se aplică proiecte cit şi pe baza propuneri permanentizate la cîte un bloc.
corespondent lor făcute de constructori în con M.T.O. şi care s-au aplicat. In ve O brigadă de zidari de pildă exe
fier vechi, care a fost transportat > acum cea de-a treia praşilă. sfătuirile de producţie. In planul derea creşterii productivităţii cută complet zidăria şi tencuia
M.T.O. au fost cuprinse astfel un muncii Ia lucrările de săpături la la un bloc. A fost întărit în
In sprijinul oţelarilor De la începutul anului minerii pe- * Au fost de asemenea prăşite număr de 40 propuneri. Ele au s-a extins mecanizarea execută acelaşi timp şi controlul intern,
) de două ori legumele de pe rii lor. 85 la sută din lucrările iar ta lucrările intrate în ulti
Numai în luna mai, depozitul ploatările miniere Petrila, Lu- trileni au dat patriei, peste sarcinile j 18 ha. :¦ fost împărţite pe 8 capitole. Pri de săpături şi astupări de şanţuri mele finisaje se face de către o
peni, Lonea şi Uricani, U.R.U.M. planificate, 11.854 tone de cărbune, * La porumbul cultivat pe 330 mul capitol se referă la măsuri comisie a şantierului o prerecep-
I.C.M. din Petroşani a expediat Petroşani, „Viscoza“ Lupeni şi şi au realizat o economie de peste ¦3 h-aî s-a aplicat o praşilă raa- pentru creşterea productivităţii se fac în prezent mecanizat, cu ţie pentru a evita mai tîrziu une
siderurgiştilor 938 tone fier vechi, Preparaţia Lupeni. . nuală, iar pe 50 ha s-a făcut muncii, al doilea pentru reduce ajutorul buldozerelor şi excava le retuşări.
46 tone fontă veche şi 38 tone 240.000 lei. rea preţului de cost, altele pen toarelor. De asemenea, întreaga
B. CONSTANTIN " şi a doua praşilă. tru pregătirea şi organizarea lu cantitate de beton şi mortar ne Şi în privinţa ridicării califică
metale neferoase. corespondent La obţinerea acestor succese o con crului, aprovizionarea cu materia cesară şantierului se execută în rii s-au luat unele măsuri. Peste
Cele mai mari cantităţi de fier tribuţie de seamă au adus brigăzile * însufleţirea cu care se munceş- le, folosirea raţională a utilaje staţii centralizate, special ame 80 de dulgheri urmează cursul de
conduse de Gheorghe Stănceanu, Stan najate. ridicare a calificării, iar cu şefii
vechi au fost colectate de ex- Constantin, Gheorghe Nistorean, " te este o garanţie că cea de-a lor, îmbunătăţirea calităţii etc. de echipe şi tehnicienii se organi
3 doua praşilă la porumb va fi In vederea reducerii continue zează săptămînal cicluri de con
Gheorghe Cocoş şi alţii, care şi-au Pianul întocmit nu a rămas ferinţe.
9c terminată în cel mult 10 zile. însă o simplă hîrtie. Pentru în a preţului de cost sarcina de
întrecut lună de lună planul de ex U făptuirea fiecărei măsuri s-au plan a fost defalcată pe loturi şi Prin aplicarea în practică a pre
stabilit termene de aplicare şi vederilor planului M.T.O. în acti
Se îmbunătăţesc condiţiile de muncă tracţie. IOAN BERCEA ; In via colectivei meşteri. Totodată săptămînal în
corespondent responsabilităţi pe oameni. Dc şedinţe operative se analizează vitatea şantierului s-au obţinut o
19 asemenea au fost antrenaţi să modul de îndeplinire a sarcinii serie de rezultate bune. Lucrările
Colectivul-de control obştesc, care ¦ Colectiv’ştii din Răhău deţin dea viaţă propunerilor respective la o serie de blocuri au fost exe
între 10 mai şi 5 iunie a vizitat fie toţi inginerii, tehnicienii, şefii de care a revenit fiecărui Iot şi meş cutate în termen scurt. Peste cî
care loc de muncă de la E. M. Cer- ¦? ca proprietate obştească 78 servicii şi chiar şefii de forma ter în parte. Măsuri s-au preco teva zile vor fi date în folosinţă
tej-Săcărîmb, a propus conducerii ? ha cu viţă de vie pe rod şi ţiuni de lucru de pe şantier. Pen nizat şi pentru economisirea ma
tehnico-adininistrative măsuri concre tru a fi cit mai bine cunoscut blocul D 8 cu 32 apartamente, iar
te în vederea îmbunătăţirii condiţii n 6 ha cu viţă nou plantată, planul M.T.O. a fost difuzat pe terialului lemnos. Prin înlocuirea pînă la sfîrşitui lunii blocurile
lor de muncă. Printre acestea se nu şantier la loturi şi maiştri. Pe de pildă a cherestelei cu plăci fi H 3 cu 60 apartamente şi turn
mără îmbunătăţirea transportului, n Pentru obţinerea unor pro- riodic se analizează stadiul înde bro-lemnoase s-au realizat impor nr. 4 eu 100 apartamente. In ace
manipulării şi depozitării materiale plinirii prevederilor stabilite. Aşa tante economii de material. Nu laşi timp s-au făcut progrese şi
lor, îmbunătăţirea aerajului, introdu „ ducţii sporite, membrii acestei mai la lucrările de la noul spiţa
cerea perforajului umed în toate fron de pildă la sfîrşitui lunii mai a s-a economisit 70 la sută din che în ce priveşte calitatea lucrări
turile de lucru care o permit, întă " unităţi au executat pînă acum resteaua planificată. In acelaşi lor.
rirea controlului felului în care se avut loc o şedinţă de producţie timp s-au folosit la unele lucrări
respectă normele de tehnica securi * săpatul şi legatul iar de cî- şi o serie de materiale locale V. FURIR
tăţii muncii si altele. preconizate prind viaţă. A foci re- B teva zile au început cel de ai cum sînt zgura de furnal, balas
verificată punerea la pămînt a in
Deşi a trecut puţin timp, măsurile stalaţiilor electrice din subterană, s-a ¦¦ treilea stropit, lucrare execu-
trecut la extinderea perforajului a¦ tată pe cea mai mare parte
umed prin dotarea echipelor cu per n din suprafaţă.
foratoare noi şi recipienţi pentru
perforaj umed. In orizontul principal, la oiihnă şi tratament Teaflrs.il de Sfatt „Valea Jiului"
sectorul I, este în curs de montare în turneu la sate
un ventilator centrifugal „Unio“ Satu Cti fiecare an, numărul muncitorilor
Mare, de mare capacitate, care va care merg în staţiuni de odihnă şi Teatrul de Stal „Valea Jiului“ este binecunoscut publicului hu-
îmbunătăţi simţitor aerajul în sub tratament este tot mai mare. Comite nedorcan atît de la oraşe cît şi de la sate. In anii săi de existenţă
teran, iar pentru dirijarea curenţilor tul sindicatului de la Exploatarea şi-a adus o valoroasă contribuţie la ridicarea nivelului cultural al oa
de aer, a început deja construcţia a minieră Barza, de exemplu, în perioa menilor muncii la formarea gustului artistic al acestora. In prezent, o parte
numeroase uşi de aeraj a colectivului teatrului se găseşte intr -un turneu în satele regiunii, prezen-
da 1 ianuarie—30 iunie a.c. trebuie
Ing. CONSTANTIN NICHITEANU să întocmească formele şi să trumtă lînd „Nuntă la castel", o reuşită comedie in trei acte de Sută Arulraş.
corespondent Cele şase spectacole prezentate pînă în prezent — la Baru Mare. Sarmise-
în staţiuni de odihnă 158 de munci getuza, Teiiuc, Sintandrei, Cristur şi Baia de Criş, s-au bucurat de un suc
tori. Pînă în prezent din acerstă ex ces deosebit din partea spectatorilor.
ploatare au plecat in frumoasele sta
ţiuni din ţară 133 de mineri. Astăzi. 16 iunie, colectivul teatrului va prezenta acelaşi spectacol în
comuna Vaţa, urmînd ca mîine şi în celelalte zile să fie prezentate spec
Tînărul de la strong 3 tacole la Zam, Brănişca. Vinerea, Băi ţa, Vinţul de Jos şi în multe alte co
mune şi sate ale regiunii.
..Cie", aşa i s-a spus cind era uce — Păi, îi bine mă „Cie“! Uite, sus capul. Ne vedem la şedinţă. j
nic De atunci au trecui ani, dar îi ca-n schiţă! îşi aminteşte şi acum Racolţa cu- j
Vasile Racolţa tot „Cie“ a rămas. Tace Racolţa. Şi maistrul tace. vintele simple ale comuniştilor: ]
Aşa-i zic tovaiăşii de la atelier. Şi II măsoară cu privirea pe strunga-— E muncitor bun. Pentru el sar- 3
maistrul lot „Cie" ii spune. rul din faţa lui. Şi-l aminteşte uce- cina-i sarcină... 3
— „Cie", vezi, aici măsoară cu mi- nic, de-o şchioapă, apoi absolvent, — Şi eu sînt de acord să fie pri- 3
cromelrul „Cie", piesa asta ii ur fericit că va lucra la strungul lui, mit în rîndul candidaţilor. E cinstit 3
că va avea maşina lui. îşi gduce şi harnic... 1
gentă, îngrijeşle-te tu de ea. Un nou magazin universal In cinci luni 140.360
aminte de cînd „Cie“ s-a căsătorit. Ii ardeau obrajii lui Racolţa. Co- J litri lapfe
Băiatul nu stă pe gînduri. Prin 3 Corespondentul nostru, tov. Gheor
de piesa între bacuri şi universalul „Cum trec anii!“ Azi. mîine „Cie“ munişlii vorbeau despre el, despre ghe Groapă ne informează că azi Colectiviştii din Apoldul de Sus,
începe a se învirti. De sub cuţit ţîş- ^ 16 iunie a.c. va fi dat în folosinţa raionul Sebeş, deţin ca proprietate
[ neşle şpanul. Privirea urmăreşte a- va fi tată, i-a spus-o intr-o zi stînd munca lui. l-au adus aminte de fap- * cetăţenilor din Brănişca noul maga obştească un număr de 106 vaci de
[ tejiţă drumul cuţitului, care muşcă J zin universal ou bufet al cooperati lapte. Datorită îngrijirii şi furajării
ţ scrîşnind din bucata de metal ce se de vorbă mai pe îndelete. le pe care el le-a şi uitat. De pie- ^ vei. raţionale a aceslora, colectiviştii de
[ invîrleşle prinsă-n strinsoarca maşi- -j aici au obţinut in anul trecut o pro
ţ nii. Minutele se scurg nebăgate în Maistrul pune piesa de-o parte şi se făcute la timp, de intervenţia la -j Construcţia magazinului a fost rea ducţie medie de peste 3.000 litri lapte
[ scamă. Trec ore. Cuţitul crestează a- lizată din fond centralizat şi din pe cap de vacă furajată. Ridicată se
[ dine bucata de metal, o retează şi în se apropie părinteşte de el. Ziua a- maşina de extracţie... Tine minte fie- •j contribuţia bănească a membrilor menţine producţia şi în acest an.
f mina strungarului cade piesa, încă j cooperatori. Drept rezultat, de la I ianuarie a.c.
l fierbinte. Cu migală de ceasornicar ceea avea să fie o zi însemnată care cuvînt de poate reconstitui adu- j Şp;xi:li-<is-:.' It"' ^ ” ~8jg' 'b'w-*^pssip şi pînă la 1 iunie, gospodăria a rea
o verifică Micrometrul indică cifra 3 vV<*.vsv%s $$$$»$$! .NN%C- •v .. •**v*.w‘•¦.v**C.'.-*.*!*N...\...\...................... . . . . *-*. • Noul magazin, dotat cu mobilier lizat o producţie totală de 140.360 li
(. de pe schiţă. Dar Racolţa nu pa pentru Racolţa. I se discuta in or- narea de la început şi pînă la sfîrşil. 3 s modern, utilaj frigorific etc. şi bine tri lapte.
re mulţumit. Mai verifică o dală. 3 aprovizionat corespunde celor mai
Maistrul îi observă faţa încordată: ganizaţia de bază cererea de a fi Ziua aceea n-o va uita niciodată. 1 -?vSts«X v V • $$$$$$•-N. . exigente cerinţe. La obţinerea acestor rezultate o
3 .......•v.'X-.V.vXv .v.'.-.v.v.v.'v contribuţie importantă au adus-o în
— Hai să vedem amîndoi care-i .j ÎNCHEIEREA CURSURILOR grijitorii mulgători Glatz Davtd, Ilie
baiul... primit candidat de partid. Avea e- Atunci în adunarea de partid şi-a i UNIVERSITĂŢII POPULARE Bejan şt Wantschneider Ion.
-j
— Bai nu-i. dar mă uit, măsor... moţii strungarul. dat cuvîntul că nu va rebula nici ^ DIN SEBEŞ GHEORGHE MARIN
Piesa este trecută din nou prin -j corespondent
examenul exigent al micrometrului. — Ascultă „Cie“,... ai emoţii ? o piesă, că va face lucrări numai Zilele trecute a avut loc încheie
rea cursurilor Universităţii populare
— Am, meştere, de ce să nu re de bună calitate. Cuvîntul dat e It- din oraşul Sebeş. Anul de învătă-
mînt a fost absolvit de pejste 100
cunosc. ge pentru candidatul de partid Vasi-> ....... ..................Hi cursanţi.
— Nu-ţi face griji, băiete. Te cu- le Racolţa. De aceea măsoară de C. GUSTAV corespondent
noaşlem toţi din atelier. N-are mi- cîte patru-cinci ori. Şi piesele lui
na Lupeni strungar ca tine... au ieşit întotdeauna' „ca la carte".
— Nu vorbi aşa, meştere. De ce Acum tînărul de la strung, „Cie",
rîzi de mine ? cum ii spun tovarăşii de muncă, este
— Nu rîd, mă „Cie". Dasă ştii evidenţiat în întrecerea socialistă şi
că aşa-i. Şi apoi emoţii să ştii că se bucură de dragostea întregului co-
fiecare membru de partid are cînd, lectiv.
'de astă dată de către maistru. Tac primim cîte un candidat printre noi.
S. POP }
amîndoi ascultînd parcă zumzetul de E emoţia bucuriei că partidul se după o corespondenţă primită de
^ bondar al maşinilor. întăreşte cu încă un luptător. Hai. la tov. E. POPA — Lupeni VEDERE DE ANSAMBLU A FURNALULUI DE 1.000 m.c. AL 6. S.
HUNEDOARA.
f \ - J u -/ u J u -/ v— / i— / w / v—/ v—I i— ; \ 11 t v— ri— f \ I u — l\— ! \— t \— I \— / »— t \— f u “)