Page 54 - 1963-06
P. 54
PAG. 2 aussi !mama Nr. 2634
taltaie sM - Fruntaşe în gospodărirea
dar tío pe misera posibilităţilor şi înfrumuseţarea oraşelor
Experienţa bogată dobîndită ţele 658 capete faţă de 400 cit Pentru o eît mai bună gospodărire această circumscripţie depăşeşte su
de colectivişti în domeniul- creş este' stabilit, iar la scrofiţe pla a oraşelor, între Sfaturile populare ma de 14.000 lei. In oraşul Orăştte
terii animalelor, cele aproape nul a fost îndeplinit în proporţie' s-a pornit o însufleţită íntre'ceiré pa tot cu sprijinul cetăţenilor s-au fă
76.000 ha păşuni şi fineţe natura triotică. Această întrecere áre ca cut lucrări de înfrumuseţare pe 13'
de 100 la sută cumpărîndU-se 200' obiectivă mobilizarea cetăţenilor la străzi, s-a extins conducta de apă
le, cărora li se pot adăuga în de capete. diferite' acţiuni gospodăreşti, prin potabilă pe încă 3,5 km., s-au plan
semnate suprafeţe de teren ara folosirea’ celor mái variarte' forme ale tat 1.500 pomi ornamentali etc. Pen
bil semănate cu diferite culturi Rezultate sub posibilităţi s-âu muiicii organizatorice de masă, cit tru realizările frumoase obţinute, Sfa
furajere, ajutorul pe care-1 acor obţinut însă în eeea ce priveşte tul popular âl oraşului raional <3-
cumpărările de animale din fon şf prin descoperirea şi valorificarea
dă statul prin atribuirea credite duri proprii. Este adevărat că unor resurse localş în acest scop. Tn răştie a fost declarat fruntaş pe re
lor — sînt cî-îeva din condiţiile multe gospodării colective ea’cele cadrul întrecerii dintre sfaturile giune.
de care s-a ţinut seama atunci din Rîu Alb, Boşorod, Toteşti, populare ale oraşelor raionale, a Că
cînd s-a planificat ca anul acesta Ciula Mare şi Rîu de Mori aU rei analiză a avut loc de Curînd, s-au Bune rezultate în întrecere au ob
efectivele de animale ale G.A.C. obtinut rezultate deosebit de frumoa
din ráióii'ül' Haţeg să crească cit' cumpărat din fonduri proprii 38 se. ţinut şl sfaturile populare ale oraşe
700 vaci, 2000 viţele, 4900 oi şi de vaci, 12 scrofiţe şi peste 200 de
200 de scrofiţe. oi. In alte părţi însă, lucrurile stau Astfel sfaturile populare ale ora lor Alba Iulia şi Slmeria. La Alba
cu totul altfel. Unele consilii de şelor raionale, sub îndrumarea comite
Ca urmare a ajutorului primit conducere nu acordă aceeaşi aten telor orăşeneşti de partid, au mobilizat MM de pildă, au fost întreţinute
din partea organelor şi organiza ţie folosirii fondurilor proprii în
peste 56.000 m.p. zone verzi şt s-au
reparat un mare număr de străzi. In
ţiilor de partid, a îndrumării pe scopul cumpărării de animale. în anul trecut la acţiunile de muti oraşul Simeria printre altele s-au în
care consiliul agricol raional a Din această cauză — pe raion — că patriotică peste 630.000 cetăţeni treţinut zone verzi pe o suprafaţă de
asigurat-o consiliilor de condu care au executat diferite lucrări a că 1&000 m.p;, s-âu terasat străzi cu un
cere ale G.A.C., în anul abesta faţă de 450 capete vaci cî-te tre ror valoare se ridică la peste 6 mi volum de 650* mvc. şi s-au plantat
s-au obţinut rezultate cu mult buiau cumpărate din fonduri
proprii au fost procurate abia 63, lioane lei. Printre alte lucrări s-au‘
extins parcuri şi zone verzi pe 11
măi bune decît în alţi ani în do din 1600' viţete s-âtt cumpărat ha., şi s-au întreţinut alte 145 ha„ peste 1.000 bucăţi pomi ornamen jJB5H5E5
s-au plantat peste 600.000 bucăţi tali.
meniul dezvoltării creşterii ani- doar 15î, iar din 1.000 de Oi doar pomi, arbuşti şi trandafiri, SHîrasHiU
Rezultate îmbucurătoare, îri între
mâlelbri Cónfiriuhid să oprească 272 capete. O contribuţie irhportantă la realiza cerea dintre sfaturile populare, s-au 0 Vedere generală a fabri- m
rea acestor lucrări şi-au adus-o comi obtinut şi în acest an. In; trimestrul
spre creştere tot tineretul apt Folosirea creditelor acordate şi tetele de cetăţeni. De pildă comite I de pildă, aii fost Mobilizaţi la ac i de cherestea din Orăş- !T Ă i C i? !E N 1® 7%
pentru producţie, rezultat de la a fondurilor proprii la1Cumpăra tul de cetătem din circumscripţia e- ţiunile' dă mVrică patriotică peste
animalele proprietate obştească, rea de animale trebuie să stea lectorală nr. 41 din Orăştie, împreu 303.000 cetăţeni care au făcut lucrări 3 tic. K]
o ' serié' dé gospodării Colective în atenţia tuturor consiliilor de nă cu deputatul Adalbert Luchini a în valoare de peste 4 milioane lei.
mobilizat cetăţenii la pietruirea stră Numai în Valea' Jiului de e'xemplu HSH5HSci5HSHSESH5ES5H5H5H5H5ESiHS&EEL5 ful „F. Sirbu"; Cerasella — cine
zilor 7 Noiembrie şi Olga Bancic, la S-'aW amenajat' 3 ha. spaţii verzi, matograful „Grădina de vară";
au îndeplinit deja Sarcina1trasată conducere ale G.A.C. rămase în amenajarea malului piriului Beriú, s-aii pîarttat 9.000 bucăţi arbori de Cresc veniturile (! ? a d ia
la plantarea de pomi ornamentali corativi şi alte lucrări. •G.A-C. dan Tetuş
ele cél de-al IIT-lea Congres al urmă. La gospodăria colectivă din etc. Valoarea lucrărilor efectuate în 17 IUNIE 1963 HUNEDOARA: Cerul n-are gra
P.M.R. privind încărcătura de Tuştea spre exemplu, s-au cumpă Peste tot se manifestă* o preocupa Veniturile G.A.C. dinTeiuş, pro PROGRAMUL 1: 5,07 Muzică in tii — cinematograful „Victoria";
re deosebită pentru iriai buna gospo venite din sectorul zootehnic sînt în terpretată de fanfară; 5,20 Emisiu SIMERIA: Pămîntul îngerilor —
animale la suta de hectare. rat toate viţelele planificate. N-au dărire a localităţilor. continuă creştere. In primele cinci nea pentru sate; 5,30 Drag mi-e cinematograful „I. Pintilie“; PE
La Toteşti,. de fost însă procu luni ale acestui an s-au realizat din la gospodărie — program de cîn- TROŞANI: Floarea de fier — ci
rate cele 15 vaci vînzarea laptelui de vacă 44.648 let, tece şi jocuri populare ,• 6,07 Piese nematograful „Al. Sabia“; O că
pildă, efectivul pentru acordeon; 6,35 Marşuri; lătorie spre centrul pământului — sc
laptelui de oaie 28.992 lei, a linei 7.30 Sfatul medicului; 7,45 Cîntece ria a ll-a — cinematograful: „7
de animale nu Cu privire la creşterea şi 100 de oi. La 31.137 lei, a porcinelor 34.471 lei şi a despre furnalişti şi otelari; 8,08 Noiembrie"; ALBA IULIA : Labi
mără 370 de bovi Galaţi mai trebu cărnii de bovine şi ovine 27.255 lei. Melodii populare; 8,30 Muzică din rintul inimii — cinematograful
ne (din care 183 numărului de animais în In total s-au realizat din acest sector opere; 9,00 Tinereţea ne e dragă,- „Victoria"; Transportul — cinema
ie cumpărate 60 venituri de 166.503 lei. 9,20 Cîntece ,• 10,00 Muzică de tograful „23 August"; Labirintul
vaci şi juninci), G.A.C. din raionul Hafeg de viţele şi 10 estradă; 11,05 Coruri din opere,- inimii — cinematograful „Grădina
707 ovine şi 134 scrofiţe, la Silva- 11.30 Solişti si orchestre de muzi de vară“; SEBE$: Violenţă in pia
că uşoară,- 12,00 Din cele mai cu ţă — cinematograful „Progresul";
de porcine. In a- »»îisEinarajnCTTOîîva şuj Superior din noscute melodii populare ; 12,30 Lacrimi tirzii — cinematograful
De la gavo'tă la vals,- 14,00 Con ,,M. Sadoveanu"; Violentă în piaţă
fara acestora, gospodăria mat 17 vaci s-a cumpărat doar una cert de prînz,- 15,00 Muzică uşoa — cinematograful „Grădina de va
deţine 2142 păsări. ră ; 15,30 Muzică populară romî- ră"; ORĂSTlE: Stolul captiv —
singură, iar la Sălaşul Inferior,
Sporirea numărului de animale' faţă de planul stabilit, mai sînt Enfre vorbă şi fapfă— nici o deosebire
stă şi în atenţia altor colectivişti. de procurat 22 de vaci şi 41 de
Lâ' G.A.C. din Cîrneşti, spre exem viţele. O' situaţie similară mai
plu, s-a> constituit o comisie din poate fi îhtîlnTfâ la gospodăriile
membri1ai consiliului de condu colective din Paroş, Nucşoara etc. Consfătuirea 'de producţie era pe lată cum a fost reorganizată Ştefan a fost citată printre cele evi
cere, ai comisiei1de revizie şi co Iată cîteva din cauzele care au sfârşite cînd a lucit dtfOÎWlul forjo munca. La matriţare aii 'fost puşi denţiate : confecţionase nu 800 de nească şi a minorităţilor naţionale,- cinematograful „V R oa ilă T ra n s
lectivişti desemnaţi în adunarea făcut ca pe întregul raion, din . 16,15 Vorbeşte Moscova ; 16,45 portul — cinematograful „Flacăra":
rul Avram Ştefan. In sală s-a fă să lucreze Marin Cîrncanu şi Nico- corpuri de ventile cit îşi luase an HAŢEG: Cerul n-are gratii cine
generală — comisie care identi cele 700 de vaci cu* eît s-a sta Interpreţi de muzică uşoară; 17,50 matograful „Popular”; BRAD:
fică vacile şi junineile ce vor fi cut linişte. lae Vasiu care au mai putină expe gajamentul, ci 909 bucăţi. Din muzica popoarelor,- 19,20 Cîn- Moartea are o faţă ¦— cinemato
cumpărate,, se ocupă de efectua bilit să crească numărul lor, au1 tă orchestra de muzică populară
rea analizelor medicale care se fost cumpărate din credite şi — Ecl'ripa pe care * o con rienţă în forjare, iar el, şeful e- Cei care s-au îndoit de adevărul „Lazăr Cernesett“ din Caransebeş;
cer şi stabilesc preţul de cumpă duc — a spus el — îşi ia angaja- chipci, a pfclnat operaţia cea mai cuvînliilui lui Avranl Ştefan, au
rare a animalelor. fonduri proprii doar 327 — la j-aWenlai să confecţioneze in luda grea, forjarea'. La forjare se cere trebuit să recunoască încă o da
viţele din 2000 capete s-au rea mai 800 corpuri de ventile pentru multă îndemânare, o experienţă în tă că vorba sa e ca o faptă îm 19,45 Muzică uşoară de Vasile
lizat doar 809, iar la ovine din delungată. Piesa trebuie confecţio plinită. Veselovski; 20,40 Concert de graful „St. roşie“; LONEA: Mon
perforatoare... muzică uşoară,- 21,25 Muzică din golii — cinematograful „Minerul";
Bune rezultate s-au obţinut şi 4900 abia 1521 capete. nată cit mai aproape de dimen Dar la Atelierele centrale Criş- operete; 23,04 Muzică de dans. TEIUS: Marile speranţe — cine
Midfi dintre cei' prezenţi in sa siunile necesare' pentru a nu sc cior sînt şi alte echipe care se evi matograful „V. Roaită“; ZLATNA:
lâ G.A.C. din Rîu Alb unde s-au In raionul Haţeg există sufi lă. la consfătuire, aii clătinat din pierde metal. denţiază lună de lună. Echipa con PROGRAMUL II: 10,30 Muzică A fost chemată şt clasa a V-a —
cumpărat recent 30 vaci, 39 vi ciente condiţii pentru ca obiecti Cap a îndoială. ÎnlY-Actevă'r, anga dusă de Nicolao Furdlti, care lu populară; 11,15 Pagini de repor
ţele, 207 oi şi 3 scrofiţe; la Clopo- jamentul era îndrăzneţ. Dar forjo Această reorganizare a muncii e- crează dispozitivele de curbat şi
tiva 84 vaci şi viţele, 16 scrofiţe, vele stabilite în planurile de pro rul Â-Oram Ştefan îşi făcuse soco cliipei a fost pusă în aplicare. Pie ne, este la fel de cunoscută. Şe taj ; 12,30 Din- muzica popoarelor cinematograful „Muncitorul"; ILIA:
22 oi; la Boşorod 7 vaci şi viţele, telile sale. El calculase totul şi deci sa forjată nu a Mai fost lăsată să ful acestei echipe este şi un ino sovietice; 13,00 Buchet de melodii; Prietenul nostru comun — cinema
54 oi1etc. La rîndul lor, membrii ducţie privind dezvoltarea creşte Vorbele sale aveau o bază reală. se răcească pentril a se crea un vator harnic. Piuă nu demult bu 13,37 Cîntece şi jocuri; 14,35 In tograful „Gh.Doja“; APOLDULDE
G.A.C. din' satele Ciula Mare, rii animalelor să fie îndeplinite. stoc de piese pentru matriţare. Ime tucul dispozitivului pentru curbat şi terpreţi de muzică uşoară; 16,10 SUS: Partea ta de vină — cine
Rîu de Mori, Ostrov şi din alte Continuarea organizării de tîr- Aceasta s-a înlîmplal pe la sfi'r- diat după forjare (pe care Avram Cîntece şi jocuri populare ; 17,00 matograful „23 August“.
gospodării colective se preocupă guri comunale şi activizarea co şitul lunii aprilie... Ştefan o executa tu multă rapi ne se confecţiona înlr-o formă ne Muzică uşoară; 18,30 Muzică
cu multă atenţie de sporirea efec misiilor pentru procurarea anima ditate), corpul de ventil a mers regulată, fapt ce necesita o prelu
tivelor de animale. Care au fost. calculele forjoru populară interpretată de Maria
lelor sînt mijloace care pot aju
Âsigtirîrid1o bună gospodărire ta la înfăptuirea sarcinilor sta lui Avram Ştefan cînd şi-a luat Ia prima matriţă încă roşu. Ex crare în plus cu morteza. Nicolae Păunescu, Florea Netcu şl Ion Q ju U U st
bilite. angajamentul ? Ca muncilor cil ex
a fondurilor primite de la stat, perienţă', ca om care caută mereu perienţa s-a mai repetat, s-au mai Furdui, împreună cu ajutorul său, Copil; 19,00 Program de canţonete
clrébt credite, numeroase gospo Priceperea dovedită de locuito- făcut uncie corectări şi astfel s-a Traían Mărcii, au construit un dis
dării aU reuşit să-sî procure un î'ii satelor din raionul Haţeg în şi şansonete ; 19,30 Din activitatea m etca ra L o q ie
m.rnăr nia5 mare de âr>irn',1e de creşterea animalelor, condiţiile îioul. Avram Ştefan a obsérimt că ajuns să se elimine o operaţie de pozitiv caic permite efectuarea ope
eît cel stabilit iniţial. La G.A.C. de climă favorabile obţinerii unei la' forjarea1 şi meririfaren1 co-rp’uri- raţiei de rotunjire a butucului în- sfaturilor populare,- 20,20 Opereta PENTRU 24 ORE
bogate baze furajere, construc l’or de ventíle pentru perforatoare încălzire care dura 6 minute. Aşa tr-o circomferinlă. perfectă. Acest
din Sîntămăfiâ s-au cumpărat ţiile existente (iu acest an se vor au ajuns corpurile dc ventile pen Moscova-Cerioiftuşki de Şostako- Vreme nestabilă cu cerul varia
se pierde' prea mult: timp- din cau tru perforatoare să fie confecţio dispozitiv a eliminat operaţia de bil ziua. Vor cădea jMoi loGale în
mai ridica altele noi), sînt argu ză că, aşa cum se lucra, erau ne nate intr-un timp mai scurt, aşa a mortizare şi s-a ciştigat astfel mult vicl,- 21,15 Jocuri populare; 21,30
Lectură dramatizată din volumul soţite de descărcări electrice. Vînt
mai mult cu 3 vaci de cit se mente cit se poate de convingă cesare mai multe încălziri ale ma ajuns Ştefan Avram să-şi ia acel timp. potrivit cu ln-te'âsifioări temporare
toare. Ele trebuie folosite zi de terialului El s-a gîndil să elimine „Arta de a fluiera“ ,- 24,02 Muzică din nord-vest. Temperatura va fl
jszovede în planul de producţie, zi pentru a lămuri tuturor colec & operafre dc încălzire şi sa' cîşti- angajament îndrăzneţ în consfătui Şi echipa condusă de Nicolae de dans.
la Rîu de Mori cu 16 scrofiţe etc. tiviştilor că există condiţii ca ge astfel timp. Dar ami să elimine rea de producţie Furdw a fost evidenţiată la sţîrşitul
În felul acesta a fost posibil ca lunii mai. Cu astfel de muncitori cuprinsă ziua între 23 şi 28 grade
flumărul dé animale planificat a pentru fiecare gospodărie colec
sff procura cu ajutorul creditelor o astfel de operaţie ? S-a sfătuit La sfârşitul lunii Mai cînd s'-au destoinici, colectivul Atelierelor din S iste m o iar noaptea între 10 şi 16 grade.
(deşi acestea n-au fost în întregi tivă să-.şi creeze un1 sector zoo
me folosite) să fie realizat şi şi cu maistrul Petru Tod. Aimndoi anunţai rezultatele în iîndeplinirea Crişcior se mîndrcşle. 17 IUNIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
Chiar depăşit. La vaci, dé pildă, tehnic bine dezvoltat şi', pe aceas aii ajuns la concluzia- că n operaţie angajamentelor, echipa lui Avram DEVA : Floarea de fier — ci- TREI ZILE
GH. PAVEL ncmatograful „Patria"; A fost che
tă cale, Venituri băneşti tot mai Vreme nestabilă cu- temperatura
mari. dc încălzire poate fi eliminată, şi ,
mată şi clasa a V-a — cinematogra în uşoară creştere.
PETRF FĂRCAŞIU \aceasta pviillr-n mai bună organizare *
De ce ziarele n-au ajuns la abonaţi?
s-âu cumpărat din' credite 264' ca responsabilul subretlacţiei voluntare a muncii in cad’rut echipei.
pete (faţă de 250 plan), la vi- din Haţeg Pe adresa redacţiei ne-a sosit în- neglijat obligaţiile ce-i reveneau ca mm
-sex.*.?rr;s.C5Esm—
lr-nrta din zilele trecute O' scrisoa difuzoare a ziarelor pentru abonaţi.
Fabrica ed. . . re. Un corespondent voluntar al O mare răspundere poartă şi tov.
)
îs 9 9 ziarului ne-a semnalat faptul că la Ioan Meşter, şeful acestor ateliere,
Atelierele centrale de reparaţii dîn care a dat unele indicaţii în pri-
cadrul întreprinde v .nPve ¦u.rvm. Vel,eA vs/c. rvi..svo.rwi.lio. vr . v . vfd,ă!ir”făutaz.aam. .soergmapnariizesSierniu,.
t Soarele „aluneca“ imperceptibil te în cărucioare speciale intr-o altă Ce avantaj prezintă lămpile fluo rii- de construc
c rescente fală de becurile obişnuite i ţii siderurgice din
t O asemenea lampa are o eficaci
t undeva; departe, către marginea o- secţie, unde maşinile le spală şi- le Hunedoara difu sösife la redacţie teresa de felul cum
raşutui, dispărînd neobservat sub li tate luminoasă de patru ori mai
i nia orizontului. Dimensiunile şi stră usucă marc, la acelaşi consum de energie, zarea presei se V =V .N V .V .V .% N ,,. V . V .W . ,laV. se duc la îndepli
lucirea de peste zi a oraşului se es Păşesc din ce în ce mai curios pe rcdînd în acelaşi timp corect culo face defectuos. Din nire.
c tompează sub umbrele înserării, care rile. In sfirşit, dacă viaţă uniţi bec
i coboară tot mai cuprinzătoare. Dar, urinele luminii. O hală care parc obişnuit este calculată la 1.990 orc această cauză mulţi- abonaţi mi şi-ati La propunerea redacţiei, biroul
i în clipa Următoare, o simplă rnvîr- mai degrabă un laborator adăpos
teşte secţia in care tuburile de sti primit la timp ziarele. organizaţiei de bază P.M.R din ca
clă sînt supuse mei operaţii de pu-
i titură de comutator restabileşte lu drar'e cu ajutorul unei maşini spe dc funcţionare, lampa fluorescentă Din cercetările întreprinse de că drul Atelierelor centrale de reparaţii
t mina, alungind întunericul. Parcă ciale. pentril ca radiaţiile ultravio poate' arde neîntrerupt peste 7.000 tre redacţia ziarului nostru a reieşit a analizat aceaslă problemă. In sco
tnii de pete de lumină s-au rupt din lete ce ian1naştere să poată deveni ore. că cele- semnalate corespund ade pul îmbunătăţirii muncii de difuza
vărului. In unele zile, mulţi dintre re a presei s-au stabilit şt unele ra5H5B5ESE5H E5H5a5?Sa5H5
abonaţi au rămas fără ziare. Ele măsuri. Este de datoria biroului or
soare, pnnctînd oraşul la citiva me luminoase. IMENSUL SOARE ARTIFICIAL -j s-au pierdut fiind lăsate la voia in- ganizaţiei de bază de a urmări cum Un discobol în plin elan avînd în laterale siluetele a doi K
tîmplării prin birourile acestor ate’- se înfăptuiesc aceste măsuri. Princi
tri deasupra trotuarului, la început Prinir-o uşă dublă de cauciuc in liere. Vinovată de această situaţie palul este ca ziarele ce ajung aici, jubaschetbaliştl şi a unui alergător, iată emblema noului concurs ^
timid, cu nuanţă de liliac. Neonul trăm în hala propriu-zisă a lăm Mi-a rămas întipărită în minte se face în mod deosebit difuzoarea să se distribuie de îndată tuturor
joacă în felurite culori pe frontispi pilor. Din nou maşini automate. cartea de vizită a întreprinderii — voluntară Virginia Popescn, Ea şi-a abonaţilor. [jjSPORTEXPRESdin 23 iunie 1963. p]
ciul teatrului, al cinematografului şi Unele fabrică electrozi prin care cu turnul fluorescent dc la intrare. Ci- uj Dimensionat 6/12, culori violet, galben şi vernil, biletul are ^
al magazinelor, sclipeşte ca argintul rentul electric va pătrunde în tub. leva1cifre pe care interlocutorul meu
viii prin' miile de ferestre ále clă In apropiere se' brodite detaliile lăm — inginerul şef al întreprinderii, Sîntreg centrul acoperit de cifra 4.500.000 lei, valoarea premii-M
dirilor. pii. Ele par nişte minuscule teŞCuţe luliii Papagheorghe, — le rosteşte or acordate. fo
Dacă priveşti ie aproape tuburile de cafea. Maşina se roteşte continuu, in cursul discuţiei vin să-ini redea o Pe scurt de la corespondenţii voluntari g Partea de jos a biletului cu prinde datâ tragerii: 23 iunie p
luiígi şi svelte din care' izilor'asc raze iar, fie măsură ce înaintează, ţevile altă imagine mai cuprinzătoare. Cu
luminoase, descoperi la unul' din ca iîiit încălzite, tăiate, apoi li se li lămpile furnizate de „Eleclrofar“ in * In piaţa teatrultii nou din făşoare în bune condiţiuni şi în- S 1963 în stingă, iarîn centrunumărul biletului. K
oraşul muncitoresc Hunedoara tr-un timp scurt, G.A.C. din Pia
pete inscripţia ^Eleclrofar“-Bucureşti. peşte capacul micului cilindru. La cei ciţiva ani de la înfiinţare s-ar s-a deschis de curînd magazinul nul de Jos a pus la dispoziţie uj Subsolul centru este rezervat preţului : 3 lei. S
„Prichindelul". Fiind bine apro atelaje, care au transportat ma
Acesta este numele fabricii care pro alta maşini se înlocuieşte aerul din putea ilumina, ziua şi noaptea, timp vizionai: cu sovfi'mente de măr terialele necesare. Discul va fi aruncat. La ce numere cîştigătoare se va opri ? jj]
furi pentru copii, frumos aran
duce asemenea lămpi moderne,, una tuburi cu mercur şi argon. Apoi sini de un an întreg, aproape' jumătate jate în rafturi şi vitrine, magazi NICOLAE UR-SU — 23 iunie 1963, ziua tragerii la SPORTEXPRES trim. II p
din tinerele unităţi ale industriei închise, le sînt montate soclurile şi din suprafaţa ţării. Sau, mai suges nul cunoaşte zffeie o mare aflu
astfel lampa', aidoma celei care scli tiv, să ne imaginăm că inimile pro enţă de cutnpărâTori1. 0 Pentiu ridicarea continuă a Rjva a ră ta ! K
noastre electrotehnice. calificării lucrătorilor, conduce
peşte în casă, pe stradă, este gala. duse în această perioadă ar fi insta NlG. PANAITESCU rea cooperativei meşteşugăreşti
PE URMELE LUMINII late la distanta obişnuită. Ele ar Iii- -j; „Retezatul" din Haţeg a luat mă- E5aEa55a5S5B5H5HS2E5SH52SES5ÎEH5H2SaSH55HSaSHHSaSE5SB5E5B5E5H5Ha5E5H5HSESa5
mina un imens culoar pe' distanţa *' Bin iniţiativa sfatului popu sui'i de organizare a unor cursuri
Un turn original, ridicat în ime Tot aci, la maşini automate, se rolul nord — Polul sitd-. Uit adevă lar comunal, în sătul' Pianul de în meseriile coafură, frizerie,, co- TRUSTUL REGIONAL D l CONSTRUCŢII
diata vecinătate a intrării în care fabrică' şi bobinele de şoc. La fiecare rat soare' artificial. Los au- început lucrările pentru jocărie, cizmărie, croitorie şi ti-
ard continuu nenumărate tuburi, mă nouăzeci de secunde sînt gala opt- lărgirea drumului’ ce trece pe o nichigerie. In prezent cursurile IBTREPftlNBEBEft IE PRODUCŢIEINDUSTRIALĂ
înlimpină ca o adevărată carte de nouă asemenea bobine. Acestea sini — Cii două luni în urmă. îmi sînt urmate de 70 cooperatori.
vizită a1 întreprinderii „Eleclrofar". montate în cutii speciale şi ataşate spune inginerul şef, in! secţia de lu pantă* din- mijlbeul satului. In Tot în vederea ridicării nivelu PRESTAŢIE HUNEDOARA- HEVâ
lămpii. mini fliinrcsccnt'e a fost inaugurală prezent- se toarnă ultima- cantita lui profesional- al cooperatorilor
In stingă intrării, privirea îmi este o nouă linie tehnologică pentru fa au fost organizate schimb uri de sfr. Horia nr. 11 J
atrasă de o clădire mare cu acope CE ESTE DECI O LAMPA bricat lămpi cit vapori de mercur te de beton necesară* zidurilor de experienţă între cooperatorii din
rişul boltit. Aici se află secţia de FLUORESCENTĂ? la înaltă presiune. Am livrai 30 000 Haţeg şi cei din Alba Iulia şi ANGAJEAZA
sticlărie — „inima“ întreprinderii — bucăţi pînă acum. Ele sînt' folosite M sprijin-, urmînd ea în următoare Deva.
umlc iau naştere tuburile. Intr-o în Lămpile acestea se deosebesc de iluminatul public şi sînt deosebit de pentru şantierele de construcţii din Valea Mureşului
căpere nu pred mare' se descarcă' ni becurile obişnuite nil nuntai prin solicitate, deoarece au o putere de le 10 zile lucrarea să fie termi NICU SBUCHEA
sipul, care intră înlr-un cuptor ce forma lor, ci mai ales prin con iluminare mare. la un consum'¦rela
produce intr-o singură zi sticla ne strucţie. In interior n-au filament şi tiv mic de energie electrică. O lam nată.
cesară confecţionării a peste 4.000 nici Vid'. Întreg spaţiul este' ocupat pă cu vapori de mercur dă un flux Pentru ca: lucrările să se des-
tuburi. Procesul de fabricaţie este dc vapori de mercur combinaţi cu de 11.000 lumini fală dc 3.000 lumini
automatizat: Muncitorii urmăresc pro alte gaze. In acest mediu sc produc cit dă o tâmpă obişnuită: Alătiiri, şi Valea Jiului, muncitori calificaţi ca:
cesul de producţie dc la tablourile descărcările electrice, care îşi schim construim or linie nouă de fabrica- )
de comandă', rcglind de acolo<tempe bă sensul în interiorul tubului de o ţie unde se vor realiza- arzătoare de succese la I.R.T.A. Hunedoara — m e can ici ateliere reparaţii
ratura şi presiunea din¦ cuptor. În sutH de ori pe secundă. In această cuari necesare acestor lămpi. utilaje — co n stru cţii
cărcarea cuptorului se face, de ase preumblare vertiginoasă, electronii în- La autobaza I.R.T.A. din oraşul la suta. Prin mai buna gospodă
menea. a'ntomat. Muncitorul Florian lîlncsc vapoiii de mercur, iar din ...O' lînără in lialal alb, efectuea Hunedoara activitatea economică rire a combustibilului', iubrifianţi- — conducători auto
Gane inii mărturiseşte: „Lucrăm cu ciocnirea care se produce iau naş ză un ultim control tuburilor zvel s-a- îmbunătăţit în- ultima vreme; — m acarag ii autorizaţi.
acest cuptor de 33 de luni fără a tere razele ultraviolete. De aci şi te de sticlăD e aici ele iau- drumul In această privinţă sînt semnifi lor etc. s-a reuşit să se fâcă în
fi necesară' o reparaţie capitală; un pînă la lumina vie a tubului, nli-i secţiei de ambalare automată şi de cative rezultatele obţinute în cursul acestei luni o economie la C e r e r il e de a n g a j a r e se primesc z il n i c la
adevărat record". decît un pas. Int'r-adevăr, în contact acolo mai¦ departe: pe străzile Bu- cursul lunii mai. Sarcinile planu preţul de cost in valoare de
cu o pulbere fluorescentă, razele ul sediul întreprinderii unde se dau şi in form a
De la cuptor, sticla este turnată traviolete se transformă în radiaţii cureştiului şi ale multor oraşe de pe lui de transport-călători au fost peste 140.000 lei.
in tuburi cu ajutorul unor aparate luminoase. In ‘nb se introduce tot cuprinsul ţării. O contribuţie de seamă la ob ţiile solicitate.
realizate în această perioadă în
complicate. 'Apoi tuburile sînt tăiate odată şi argonul, gaz care constituie GI-I. IEVA' ţinerea acestor succese şi-au adu- j.
proporţie de 136,4 la sută, iar
lă 'dimensiunile dorite şi transpoHa- un fel de suport al descărcărilor. redactor A'gerpres s-o tov. Victor Marian, Iosif Tur-
cele de transport tone km/con- zoi, Liviu Măniuţ, Cornel Dicu,
Ion Mirai, Vasile Braşoveanu,
/ U J l » J V—/ i J WJ U J w J \*mJ w J U J U J U J U J I M j l—J l - J ‘— J '— 1 '— r '—1 *¦ venţionali în proporţie de 113,3 Traian Ştefan şi alţii.