Page 57 - 1963-06

PROlPtĂSl DIN t 6 ATB f l f t l t i , TJNÎŢm FX I TOATĂ ATENŢIA INGRIJIR
. CULTURILOR
mulsocialismului
$g- mk jpn p s xi ¦' 7«-ţ' <vY'v ':- - '

• < : S‘ " si>\ v - ' xfte.

M H .......'

Anul XV. Nr. 2635 MARŢI 18 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani

Ooo ce j Ca planul

LA CREŞTEREA PRODUCTIYÎTÂTII MUNCII? semestrial îndeplinit G.A.S. Alba lulla.
Se execută a treia
Toate echipele UZINELE CHIMICO- praşllă mecanică a
porumbului.
METALURGICE ZLATNA
la nivelai celor fruntaşe
Ne aflăm în ultima lună din pri­
Bilanţul primelor cinci luni clin Rovinar Avram a preluat conducerea pelor cu materiale şi vagonete la mul semestru al acestui an. Anali- Pe ogoarele G. A. S. de pe 50 ha şi s-au însilozat 180 de legume şi zarzavaturi. Cultu­
acest an ne arată că ia E.M. Barza echipei conduse de Paul Alexandru. majoritatea sectoarelor. zînd de curînd activitatea desfăşu­ din MSnfia tone orz în amestec cu borceag. rile sînt înnăbuşite dc buruieni.
s-au obtinut în general rezultale fru­ In prima lună după preluare, Rovinar rată plnă acum, muncitorii, inginerii
moase. Planul de producţie a fost şi ortacii săi au realizat planul în Din convorbire s-a desprins însă şi tehnicienii uzinelor noastre au Ploile care au căzut în ulti­ Printre fruntaşii raionului Acum cînd toată atenţia tre­
realizat în proporţie de 102,6 ia proporţie de 119 la sută, faţă de 85— concluzia că şi la ora actuală sînt constatat cu satisfacţie că, la data mul timp au favorizat dezvoltarea buie îndreptată- înspre buna în­
sută, Iar la preţul de cost au fosl 90 la sută cit îşi realiza echipa planul multe echipe cu planul neîndeplinit. de 12 iunie a.c., planul ’valoric al plantelor. Pentru păstrarea umi­ Colectiviştii din Peşteana s-au treţinere a culturilor aici se lu­
obţinute economii de aproape 500.000 înainte. Asemenea rezultate au obţi­ In legătură cu aceasta tovarăşul Bu­ producţiei globale pe semestrul I a dităţii 'soiului şi distrugerea bu­ situat printre fruntaşii raionului crează anevoios, iar comitetul
lei. O importantă depăşire s-a înre­ nut şl minerii Andraş Avram şi liga ne-a spus : fost realizat. La obţinerea acestui ruienilor, lucrătorii G.A.S. din Haţeg, atît la semănatul culturi­ executiv al sfatului popular co­
gistrat Ia planul de metal. Gheorghe Cerbu, care au preluat con­ succes a contribuit faptul că media Mintia, raionul Ilia, au continuat lor din primăvara aceasta, cit munal stă nepăsător. Cauza? Tre­
ducerea unor echipe rămase în urmă. — In luna mai, cu ţoale că pe lunară a creşterii productivităţii intens lucrările de întreţinere a şi la plivitul cerealelor păioase. buie căutată în slaba planificare
Şi totuşi rezultatele nu pot fi pe exploatare planul a fost îndeplinit, 20 muncii pe oap de salariat realizată culturilor. Drept rezultat, pînă Tot printre fruntaşi — ne rela­ a muncii ce trebuie să o desfă­
de-a întregul mulţumitoare. Aceasta Trebuie să precizez însă că pfnă Ia sută din echipe nu şi-au realizat în anul acesta este cu 25,5 la sută acum ei au executat praşila a tează corespondenta noastră, tov. şoare comitetul executiv în cam­
pentru că în primele cinci luni ale la începutul acestui an noi aplicam sarcinile de pian. Aceasta se daloreşte mai mare decît media lunară reali­ Il-a pe întreaga suprafaţă ocu- Ana Gligor — se află şi la exe­ pania agricolă.' In acest sens este
anului indicele productivităţii muncii greşit această iniţiativă. Şeful echi­ unor deficienţe care încă îşi mai fac pată cu porumb, cartofi de cutarea lucrărilor de întreţinere semnificativ faptul că nu a fost
(fizice) n-a fost realizat decît în pro­ pei rămase în urmă îl luam şi îl pu­ zată in anul 1962. îndeplinirea şi toamnă, cartofi de vară şi gulii a culturilor prăşitoare. întocmit un plan de muncă co­
porţie de 99,3 la sută. Fireşte, aceasta neam in locul şefului echipei frun­ loc în activitatea noastră. Bunăoară, depăşirea lună de lună a sarcinilor furajere. respunzător, cu responsabilităţi
s« datoreşte în primul rînd felului taşe; adică îl stimulam, tnfr-un fel de plan, creşterea indicilor de utili­ Pînă ieri, 17 iunie, ei au ter­ pe fiecare membru al comitetului
defectuos în care s-a desfăşurat ac­ spus. Acum procedăm altfel. Minerul timpul de lucru nu este destul de bine zare !a cuptoarele de topire cu 8 De asemenea, pe 30 ha cu po­ executiv în parte, potrivit căruia
tivitatea exploatării în luna ianuarie, şei de echipă schimbat rămîne mai la sută şi cu 10 Ia sută la converti- rumb şi pe 10 ha cu cartofi de minat praşila a Il-a la cartofi pe să se acţioneze organizat. Ca ur­
cînd s-a rămas cu toţi indicii de departe în echipă... utilizat; asistenţa tehnică din partea zoare, au contribuit de asemenea în vară s-a executat praşila a IlI-a 28 ha şi la cele 8000 fire de var­
plan nerealizati. De altfel atunci pro­ mare măsură la realizarea planului mecanică. ză timpurie, iar pe alte 4 ha inar lucrările de întreţinere au
ductivitatea muncii a fost realizată Deosebit de eficace s-a dovedit ana­ maiştrilor încă nu s-a ridicat la nive- semestrial înainle de termen. cultivate cu diferite legume şi întîrziat. Explicaţia constă în
numai în proporţie de 85,7 Ia sulă. liza în grupele sindicale a cauzelor lu> cerinţelor; unele grupe sindicale, Concomitent cu executarea lu­ pe 115 ba cu porumb au executat faptul că .mobilizarea colectiviş­
pentru care unele echipe au rămas cum sînt cele de la sectoarele I Valea MIRCEA ILIESCU crărilor de întreţinere, la G.A.S. prima praşilă. tilor la muncă lasă de dorit.
Un eoleotiv al Comitetului regio­ cu planul neîndeplinit. Procedeul corespondent din Mintia se acordă o atenţie Deşi în perioada de cînd a înce­
nal de partid a analizat acum cîteva acesta permite luarea unor măsuri Morii, 120 Musariu, nu se preocupă deosebită recoltării plantelor fu­ La muncile efectuate s-au evi­ put munca de întreţinere a cul­
luni cauzele pentru sare E.M. Barza operative, care să prevină rămânerea SECTORUL DE EXPLOATARE rajere. Pînă în prezent aici au denţiat colectiviştii din brigăzile turilor au avut loc şedinţe de
a rămas cu planul de producţie ne- In urmă. Bine a muncit în această în suficientă măsură de ridicarea tu­ OAŞA fost recoltate furajele pentru ma­ a Il-a, a Vl-a şi I-a conduse comitet executiv şi chiar sesiuni
direcţie grupa sindicală de la secto­ să verde de pe 53 ha, fînurile de Silviu Vîrvoni, Ioan Biba şi
Indeplinit. S-a criticat atunci cu tă- turor echipelor Ia nivelul celor frun­ Colectivul sectorului de exploata­ respectiv Petru Păsconi. ale sfatului popular comunal, nu
'rle faptul că multe echipe rămăsese­ rul IV Valea Morii, care în ultimele taşe; calificarea unor muncitori e încă re Oaşa din cadrul I.F. Sebeş, dato­ ¦iSŞŞirî s-au luat nici un fel de măsuri
ră sub plan, lucru oare a dus şi Ia 3 luni n-a avut nici o echipă sub rită unei mai bune organizări a De ce afîia nepăsare? în acest sens. De altfel nici una
nerealizarea productivităţii planifi­ plan. Şi la fel la sectorul Ruda. Aid, slabă; sfnt cazuri cînd nici conduce­ muncii şi a întrecerii socialiste, a Fabrica de che­ din şedinţele amintite n-au avut
cate' la nivelul exploatării. Au fost echipa condusă de minerul Dochiţa rile administrative ale secioarelor nu reuşit să obţină, în ultimele luni, restea O r ă ş t i e. Pe ogoarele regiunii noastre se ca punct principal al discuţiei
preconizate' totodată măsuri pentru Constantin rămînea mereu cu norma rezultale frumoase în ce priveşte Muncitorii Ghiorfi munceşte intens, se hotărăşte pe mersul lucrărilor de întreţinere.
îndreptarea situaţiei. nereallzală, deşi avea condiţii tehnl- asigură toate condiţiile materiale în­ realizarea şi depăşirea sarcinilor de Dezideriu şi Ghiorfi drept cuvînt soarta recoltei. In S-a discutat despre contribuţia
co-materlale favorabile obţinerii unor deplinirii planului. De asemenea, tre­ plan, recuperînd şi restanţele din Emeric lucrează cu aceste împrejurări sfaturile popu­ voluntară, despre contribuţia în
An trecut cîteva luni de atunci. realizări frumoase. Analiza în grupa trimestrul I. fierăstrăul electric. lare îşi îndreaptă atenţia, urmă­ muncă şi doar tangenţial despre
Ce s-a făcut Ia E.M. Barza în acest sindicală a scos la Iveală faptul că buie să recunoaştem că nu am de­ resc şi coordonează muncile agri­ campania agricolă, dar concret,
munca echipei nu este bine organi­ Buna organizare a muncii a făcut Foto: V. ONOIU cole. Cum era deci şi firesc, dis­ nu s-a întreprins nici o măsură.
sens? In legătură eu acţiunea de ri­ zată; la încărcarea minereului partici­ pus suficient interes pentru genera­ posibilă realizarea şi chiar depăşirea cuţia noastră la Sfatul popular al
pau exclusiv foţi minerii; cînd unul lizarea experienţei înaintate. Desigur, la unele sortimente a planului ,de comunei Brănişca s-a închegat în In această perioadă comitetul
dicare a tuturor echipelor la nivelul perfora însă, ceilalţi doi stăteau... Şe­ producţie pe semestrul I pînă la jurul problemei privind campania executiv a acţionat la întîmplare,
ful echipei a fost ajutat să-şi orga­ va trebui să înlăturăm aceste nea­ data de 12 Iunie a.c. La răşinoase agricolă. neorganizat. Nu a tras la răspun­
celor fruntaşe, am avut o convorbire nizeze mai bine munca şi ca urmare junsuri; comitetul sindicatului va lua planul semestrial a fost realizat, la dere consiliul de conducere al
faza fasonat, în proporţie de 102 la — Cum se stă cu lucrările de gospodăriei agricole colective din
cu tovarăşul DORIN BULIGA, preşe­ in luna mai s-a înregistrat şl aici o toate măsurile în acest scop. sulă, iar la sortimentele de fag, buş­ întreţinere a culturilor? Brănişca asupra felului cum mun­
depăşire de plan. teni pentru gater, planul a fost rea­ ceşte. In activitatea sa, comitetul
dintele comitetului sindicatului de la ¦Ar lizat în aceeaşi proporţie. Planul — Stăm destul de bine, ne-a executiv nu a folosit largi forme
E.M. Barza. In continuare tovarăşul Buliga ne-a Prin urmare, la E. M. Barza există semestrial la lemn de mină a fost răspuns tov. Constantin Moraru, organizatorice de masă menite
vorbit despre procedeul care s-a în­ preocupare pentru ridicarea tuturor depăşit cu 14 la sută, la lemn de secretarul sfatului popular co­ să conducă la o mai bună mobi­
— Trebuie să precizez că începlnd cetăţenit la E. M. Barza ca în fie­ echipelor la nivelul celor fruntaşe — foc cu 3 la sută, la lemn de con­ munal. lizare a colectiviştilor la muncă.
cale sigură în sporirea productivităţii strucţii rurale cu 11 la sută, ş.a.m.d. Deputaţii, comitetele de cetăţeni,
din februarie, în flecare lună, am care zl să se analizeze la nivelul muncii. Totuşi trebuie tinut seama Din situaţia existentă la data comisiile de femei n-au fost în­
sectorului, eauzele pentru care unele CLEMENT BODEA de 13 iunie a.c. la sfatul popular drumate de loc în această pri­
depăşit Indicele de productivitate: fn echipe au rămas sub plan. Asemenea de faptul că 20 la sută e un procent corespondent reieşea însă cu totul altceva. Din vinţă. Vina revine tov. preşedinte
analize se fac iot mai bine în ul­ 110 ha cultivate cu porumb doar Petru Ursa care răspunde din
februarie cu 3,7 Ia sută. In martie timul timp la secţia Valea Morii, sec­ mare. Trebuie^deci intensificată aceas­ pe 60 ha s-a efectuat prima pra­ partea comitetului executiv al
toarele 1 Mai şi 180 m Musariu şi şilă, iar pe cele 15 ha de gră­ sfatului popular comunal de mer­
ai 2,4 Ia sută, In aprilie cu 1,6 la altele. Aşa se face că aici numărul tă preocupare. dină aproape că nu s-a lucrat ni­ sul lucrărilor de întreţinere a
echipelor rămase sub plan a scăzut mic. S-au mai prăşit de două ori culturilor.
sută, în mal cu 4,1 la sută — ne de la o lună la alta. Bunăoară la sec­ N. ANDRONACHE 10 ha cartofi, 4 ha floarea-soare-
torul 1 Mai au rămas în luna mai trei lui, 4 ha sfeclă furajeră etc. In această situaţie este firesc
spunea tov. Buliga. Şl o dată cu echipe sub plan, fată de 16 rămase să te în treb i: De ce se munceşte
în ianuarie. Deci lucrurile nu stau chiar atît dezorganizat, de ce comitetul exe­
aceasta a scăzut mereu numărul echi­ de bine cum se afirma la înce­ cutiv al sfatului popular comu­
Apoi, tov. Buliga ne-a vorbit des­ put. Situaţia de pe teren confir­ nal nu a tras la răspundere pe
pelor rămase sub plan. In luna mai, pre îmbunătăţirea aprovizionării echi- mă faptul că la întreţinerea cul­ toţi cei care nu muncesc cu spi­
turilor se munceşte fără spirit rit de răspundere, de ce mani­
de pildă, au rămas sub plau cu 50 de răspundere. Pe cele 110 hec­ festă atîta nepăsare?
tare porumbul s-a dezvoltat bine.
la sută mal puţine echipe decît în In jurul lui au crescut însă bu­ Răspunsul la întrebare vor pu­
ianuarie. ruienile fiindcă praşilele n-au fost tea să-l dea doar cei în cauză.
efectuate la timpul optim. Aceeaşi
— Desigur, tovarăşe Buliga, s-au A. OARGA
întreprins acţiuni în această direcţie. situaţie se prezintă şi la grădina

Ati vrea să vă referiţi la cîteva?

— Comitetul de partid de la exploa­

tare a analizat în luna martie preo­

cuparea pentru ridicarea tuturor

echipelor la nivelul celor fruntaşe.

Pe baza măsurilor luate cu prilejul

acestei analize, comitetul sindicatu­

lui a Intensificat acţiunea de prelua­

re a echipelor rămase în urmă de

către mineri fruntaşi. Astfel, minerul

Preparatorii de minereuri

t De cum cobori din autobuz in bulbucilor. Dar în acest joc ei văd ] In numărul de a z i:
Certej, privirea ţi-r atrase Ac cor­ multe. Văc concentraţia tulburelii, )
c lele funicularului ce parca aleargă după care stabilesc doza de reactivi. ) • Reducerea consumului de cocs
i
una după alta peste văi şi creste Aici strădaniile întregului colectiv) — sarcină de mare răspundere a
i de dealuri, înşirate salbă pe cablu­ pentru creşterea randamentului d e )
t furnaliştilor ,•
t rile de oţel Se leagănă lin dea­ extracţie se concretizează. De mun- 1
L supra aşezării minerilor, zornăind ca lor depinde creşterea conţinutului) • Sport (pag. a 3-a);
t monoton la fiecare pilon, pînă ce de metal extras din minereul pre- 1
• De peste hotare (pag. a 4-a).

l dispar în clădirea staţiei. lucrat. Este explicabilă deci atenţia "j Cooperative fruntaşe

t Aici, la capătul funicularului, îşi ce se acordă dozării reactivilor pen- • •¦¦¦De ziua cutezătorilor
l încheie drumul şi minereul smuls tru că de ea, de dozare, depinde 1

,t adincurilnr. Aici începe munca pre­ în mare măsură randamentul de ex- \ Lucrătorii cooperativei de consum registrat la achiziţii —88 la sută, în­
l paratorilor, a oamenilor care cu a- reacţie, depind economiile uzinei. Nu i din raionul Ilia, îndrumaţi de că­ casări de fend social — 34 la su­
cC tre organizaţiile de partid, au des­ tă şi la desfacerea de cărţi — 3,9 Comuna Aurel Vlaicu a îmbrăcat coroane de flori din partea pionie­
jutorul maşinilor transformă piatra este consfătuire de producţie în ca- i făşurat o vie întrecere pentru rea­ la sută. in această duminică straie de sărbă­ rilor, a familiei Vlaicu, din partea oameni ai muncii se duc să viziteze
t tare în şuvoi tulbure cenuşiu, că­ re să nu se vorbească despre acest j lizarea tuturor indicatorilor de plan toare. Zeci de steaguri roşii şi tri­ aviaţiei militare şi civile a R.P.R., casa muzeu „Aurel Vlaicu“, alţii asis­
Din rîndul coopeialiveior de con­ colore au înflorii la ferestrele case­ din partea Comitetului raional al tă în continuare, la bogatele pro­
I ruia apoi, filtrele îi smulg ' comori, capitol. Oamenii au făcut propuneri j Ca rezultat al strădaniei lor, pe sum se evidenţiază cele din Cer­ lor, la porţi. Din toate părţile salu­ P.M.R. Orăştie şi a Comitetului exe­ grame artistice prezentate pe estrada
l lăsind apa să-şi urmeze cărăuşia spre concrete care au dus de ţiecare da- ] întreaga uniune raională planul lu­ lui, spre casa muzeu „Aurel Vlaicu“ cutiv al Sfatului popular raional. In special amenajată la cîmp. O deose­
t decanlor, să ducă cu ea nisipul fin lă la îmbunătăţirea randamentului de 1 nilor aprilie şl mai a fost îndepli­ tej, Dobra, Brănişca, Ilia care au se îndreaptă numeroşi colectivişti, memoria ingeniosului constructor şi bită impresie lasă corul şi brigada
( ca spălat de apa mării. extracţie. Cînd Octavian Morarii a ) nit şi depăşit la toti indicii. Cele majoritatea învesmîntaţi în pitoreşti pilot, inginerul Aurel Vlaicu, parti­ de agitaţie a căminului cultural din
propus analiza reactivilor, înainte de ' mai mari depăşiri de plan s-au în­ obţinui îri lunile amintite cele mai costume naţionale. Tot aici sosesc, cipanţii la solemnitate păstrează un localitate, prima formaţie prin inter­
t Cu acest nisip se luptă prepara­ a fi introduşi în uzină, unii au i încă de dimineaţă, colectivişti din minut de reculegere. pretarea bucăţii „Marş pentru Aurel
L torii să-i smulgă toate bogăţiile, să frumoase rezultale. localităţile învecinate, oameni ai Vlaicu , cea de a doua pentru pu­
muncii din Orăştie, turişti din alte După depunerea coroanelor dc nerea cu măiestrie în scenă a tex­
t nu se piardă nimic. Lupta îndîrji- murmurat. Dar avea dreptate Mora- ' DRAGOMIR COJAN oraşe şi sate ale regiunii. O mulţime flori, mulţimea se îndreaptă spre tului intitulat „Omagiu lui Vlaicu".
L lă, migăloasă. începe sus la cmte- ru. S-a dovedit mai tîrziu cînd, în corespondent câmpia din marginea satului să ia Urcă apoi scena, rînd pe rînd, fan­
de motociclete, maşini, autobuze îi parte la mitingul consacrat sărbăto­ fara clubului din Cugir, corul, tara­
l zdrnbire. S-ar bărea că aici, unde urma analizelor, nu s-au mai folo­ S e re d u c e e fo r toi aduc în sat pe cei dornici să ia par­ ririi Zilei Aviaţiei R. P. Romîne. ful şi echipa de dansuri populare
L fălcile de oţel ale concasoarelor ce sit decît reactivi dc calitate, indice- 1 te la sărbătorirea Zilei Aviaţiei R.P. Aici, în tribuna împodobită cu fru­ de la Fabrica chimică din Orăştie,
l macină scrîşnind surd bulgării de mi­ le de extracţie a crescut. fiz ic în tre c e re a Romîne, a cutezătorilor văzduhului, moase covoare şi cusături specifice ca şi alte formaţii artistice din lo­
t eveniment ce coincide cu sărbători­ regiunii, au luat loc reprezentanţi ai calităţile raionului. Atît pe scenă cit
l nereu. oamenii nu mai au nimic de Preocuparea acestui colectiv de Lucrînd de mai multă vreme am atorilor rea a 53 de ani de cînd neînfricatul aviaţiei militare şi civile, ai Comi­ şi intre spectatori, domneşte o atmos­
i făcut, că totul îi revine maşinii. sporirea randamentului de extrac­ in domeniul forestier, comunis­ pilot romîn Aurel Vlaicu a efectuat tetului raional al P.M.R. Orăştie şi feră caldă, dc bună dispoziţie.
i ţie s-a dovedit rodnic. In primele tul Dumitru Duca s-a preocupat Duminică, 16 iunie a.c., a avut primul zbor cu aeroplanul cu motor, Comitetului executiv al Sfatului
Si totuşi. . Constantin Sabadac stă 5 luni indicele a fost îmbunătăţit ' în permanenţă de uşurarea efor­ loc la Alba lulia faza raională a siluind ţara noastră între primele popular raional, Ion Vlaicu, fratele ...Orele ÎS şi 15 minute. Două pă­
t lingă g na de alimentare, urmărind cu 1,3 la sută, iar consumul de tului fizic al muncitorilor, îndeo­ celui de-al Vll-lea concurs al state din lume unde au avut loc zbo­ renumitului aviator romîn, împreună sări argintii se rotesc, din ce în ce
i minereul ce cade din siloz. Zecile de sebi la operaţiunile grele, cu vo­ formaţiilor artistice de amatori. ruri ale omului cu aparate mai grele cu familia, activişti de partid şi de mai jos, deasupra satului, a cîmpu-
lum mare de muncă. La fază au participat formaţii decît, aerul. stat din localitate. Despre însemnă­ lui plin de oameni. Sînt două avioa­
l tone prinse intre pe etii silozului ar reactivi a fost redus cu 10 la sută artistice ale căminelor culturale tatea Zilei Aviaţiei R.P. Romîne, ne I.A.R.-S13. Unul dintre ele lan­
L bloca banda si ennrasnrul. Sabadac la flolanol şi cu 2 la sută la xan- In acest sens, de curînd, el a din Vinţui de Jos, Inuri, Hăpria, ...Orele 10 şi 15 minute. Alături despre activitatea şi realizările lui sează, în manifestările pline de en­
l si Nebeja îi stăvilesc drumul, lă­ tat. Se mândresc pe bună dreptate conceput şi aplicat în sectorul Berghin, Miceşti, precum şi ale de casa muzeu, in faţa bustului ri­ Aurel Vlaicu, despre drumul ascen­ tuziasm ale mulţimii, o paraşută pe
l sind să treacă doar atît cil poate preparatorii cu aceste realizări, dar. Grădişte de la I.F. Orăştie un consiliului local al sindicatelor şi dicat în memoria lui Aurel Vlaicu, dent parcurs de aviaţia ţării noastre, care scrie „Trăiască Ziua Aviaţiei
(. duce banda; altfel la măcinare nu nu se mulţumesc cu atît. Se poate nou dispozitiv de tras şi apro­ ale I.R.T.A. Alba lulia, numeroşi vulturul Carpaţilor, s-a adunat o a vorbit, din partea aviaţiei milita­ R.P. Romîne", Paraşuta conţine un
I mai poate fi respectată granulaţia, mai mult. piat buşteni pe rampa de încăr­ solişti vocali şi instrumentişti. In mulţime de oameni: ofiţeri ai avia­ re, tovarăşul colonel Ion Năstase. In mesaj dc salut adresat locuitorilor
l şi aceasta ar îngreuna munca celu­ • care. Prin aplicarea acestei ino­ total au participat 4 brigăzi ar­ ţiei militare, veniţi de la diferite uni­ încheierea cuvinlului său, în aplaud comunei Aurel Vlaicu, din partea
C larilor. vaţii sînt înlocuite complet două tistice de agitaţie, două forma­ tăţi din ţară. lucrători ai aviaţiei ci­
L Nicolae Doda, llie Condurachi, Laşi în urmă zgomotul înăbuşit al 1 atelaje şi sînt eliberaţi dintr-o ţii de cor, o echipă dc fluieraşi,
l Filim.nn Nclega, Nicolne Luca şi antezdrobirii, pereţii de culoarea mi- 1 muncă grea doi oameni, care una de dansuri şi orchestra de
nereului unde celularii muncesc cu ' muzicuţe. întrecerea, bine orga­
l ceilalţi ortaci, s-au angajai cu toţii pasiune şi priveşti conducta ce duce ; sînt folosiţi în altă parte. In
spre deccntor. , Auzi parcă gîlgîitul ] nizată, a fost viu aplaudată de
l in lupta pentru*a smulge minereu­ apei, împinsă de puternice pompe dc ) plus, inovaţia aduce economii
refulare, cărînd nisipul ce se aşterne . spectatorii prezenţi ia această
t lui cit mai multe comori. De aceea apoi supus, steril, pe suprafaţa ne-) antecalculate de 24.000 lei anual. fază de concurs.
t pun maşinile să-l sfarme nisip şi-l tedă a decantorului. Auzi de depar­
l te zumzetul uzinei şi-ţi aminteşti de 1 vile, activişti de partid şi de stat, zele călduroase ale participanţilor la aviaţiei civile din regiune. Graţioase,
t dau apei să-l ducă celulelor prin Filimon Nelega, de Nicolae Luca, 1 oameni a' muncii. Patru pioniere, miting, acesta înmînează, familiei după încă cîteva rotiri, cele doua
conducte. de Constantin Sabadac, de Moraru, 1 vlăstare iubite ale tinerei generaţii, Vlaicu, pentru casa muzeu, din par­ avioane se pierd în zare.
C stau neclintite de gardă bustului. Ur­
Paletele se rotesc monoton, rit­ de oamenii care in bătălia cu mine- ^ De la pepinieră — 2 .0 0 0 .0 0 0 ei venituri inează clipe solemne. Garda de onoa­ tea Forţelor Armate ale R.P.R., ma­ •k
L mic. Oamenii urmăresc atenti tulbu­ re este schimbată. Locul pionierelor cheta a două avioane supersonice cu
t reala ce se zbate între pereţii celu­ reul cenuşiu înving, ajutaţi de pri­ Colectiviştii din Apoldul de Sus, s-a executat prima praşila mecanică este luat de ofiţeri ai aviaţiei mili­ care este dotată aviaţia ţării noas­ Pînă seara tîrziu p mulţime de
l lelor. Dtlca-i priveşti pe Susan Ar- raionul Sebeş, au plantat anul acesta şi manuală precum şi stropitul. tre. O machetă asemănătoare este în- oameni au luat parte la manifestările
L ghir, pe Filim.on Mealha ori pe în pepiniera de vită, care ocupă 16
ha, 2.300.000 bucăţi vite. Potrivit planului de producţie, pe­ tare şi aviatori civili. Se intonează nnnală apoi Comitetului raional al artistice organizate în comuna Aurel
C piniera va aduce anul acesta gospo­
t Octavian Morarii, zici că se distrea­ ceperea şi hărnicia lor. Pe întreaga suprafajă, pînă acum, dăriei venituri în valoare de 2.000,000
L ză urmărind jocul neastîmpărat al S. POP 1 lei. Imnul "de Stat al R.P.R. La piedes­ P.M.R. Orăştie. Vlaicu cu prilejul sărbătoririi Zilei
talul bustului se depun, în ordine, Mitingul a luat sfîrşit. Numeroşi Aviaţiei R.P. Romîne.
w / t— /v — f y -J i ~ j /« l u v i

.V UV.,V*V..VHV 0V a V .V