Page 58 - 1963-06
P. 58
PAG. 2 Nr. 2638
Sift ne ocupăm cu g ri©j©aw In E d itu ra politică au apărut î Pe ogoare, A G IE N !01 A
în timpul odihnei tru la microfon „Febre“ 11,08
(? b izm a
de activitatea gazetele* Colectiviştii din Vîlcele Rele, Concert de muzică uşoară; 12,00
raionul Haţeg, s-au obişnuit ca
19 IUNIE 19G3 Melodii populare romîneşti şi ale
de perete J ÜÍ în timpul pauzelor de odihnă, DEVA : Floarea de fier ¦— ci ¦ minorităţilor naţionale; 13,10 Mu
să-l asculte pe tînărul inginer al nematograful „Patria"; A fost che zică din filme; 14,00 Concert de
G.A.C., Ioan Văleanu. mată şi clasa a V-a — cinematogra prînz; 15,00 Cîntece şi jocuri
activitatea desfăşurată de un colec In ultimul timp, tov. ing. Vă ful „F. Sirbu"; Ccrasella — cine populare; 16,15 Vorbeşte Mosco
Gazetele de perete reprezintă un tiv de muncitori la executarea unei leanu le-a vorbit despre : „îngri va; 17,10 Muzică populară inter
important mijloc al muncii politice lucrări de construcţie la U.R.U.M.P. &Godona t Tudoi« B*. Tudo* jirea raţională şi întreţinerea li matograful ,,Grădina de vară"; pretată de Elisabeta Pavel şi Ni
de masă desfăşurată de către organi vezilor pe rod", „Despre comba HUNEDO ARA ; Cerul n-are gra
zaţiile de partid. Ca organe de presă Se pune întrebarea: Oare în acest !naltul titlu de terea ciorilor şi a coţofenelor" tii — cinematograful „Victoria"; colae Bob Stănescu; 17,30 Priete
ale organizaţiilor de partid şi comite an în sectorul I.C.M.M. nu s-a ridicat etc. SIMERIA: Pămîntul îngerilor — na noastră cartea; 18,00 Melodii...
telor sindicatului din întreprinderi şi nici o problemă care putea fi tra membru melodii — emisiune de muzică u-
instituţii, gazetele de perete oglindesc tată la gazeta de perete? Probleme de partid MARIA BĂRA corespondentă cinematograful „/. Pintilie"; PE şoară; 19.00 Jurnal de întrecere;
preocupările actuale ale colectivelor s-an ridicat multe, însă lipsa de pre TROŞANI: Floarea de fier — ci
de muncă respective. Citind articolele ocupare a colectivului de redacţie al I0ITUBA tOUTIC& Din partea T.A.R.O.M. nematograful „Al Sahia"; Cerul 19.15 Prcgrarn muzical pentru
unei gazete de perete Ui poţi da gazetei de perete, a biroului organi n-are gratii — cincamlograful „7 fruntaşi în producţie din indus
zaţiei de bază, a făcut ea această ga In ziua de 16 iunie 1963, avionul trie; 19,43 In ajulorul corurilor
seama, în mod operativ, de proble zetă să rămînă în urma vieţii, în ur romînesc tip IL-14 YR-ILL, venind de Noiembrie"; ALBA IULIA : Labi de amatori; 20,15 Muzică corală
mele esenţiale ce stau în centrul aten ma preocupărilor întregului colectiv la München spre Bucureşti, cu 29 de rintul inimii — cinematograful clasică; 20,30 Noapte bună, copii;
ţiei oamenilor muncii dintr-o între de oameni ai muncii care lucrează pasageri, plus echipajul compus din „Victoria"; Transportul — cinema
prindere sau instituţie, poţi constata aici. 5 persoane, s-a prăbuşit pe teritoriul tograful „25 August"; Labirintul „Gemenii“; 20,40 Muzică uşoară;
realizările şi lipsurile din activitatea R.P. Ungare. întreprinderea de trans inimii — cinematograful „Grădina 21.15 Jurnalul satelor; 21,40 For
dusă zi de zi, In sediul conducerii T.A.P.L, Pe porturi aeriene civile a Republicii de vară“; SEBEŞ: Violenfă în pia maţii participante la cel de-al
troşani se află de asemenea o gazetă Populare Romîne (T.A.R.O.M.), a con ţă — cinematograful „Progresul", VH-lea concurs al artiştilor ama
Aceasta însă numai în cazul cînd de perete. Articolele publicate, în ul stituit o comisie de anchetă, care a tori de la oraşe şi sate; 23,00 Mu
colectivul de redacţie al gazetei de tima ediţie, corespund, mai bine-zis fost trimisă la faţa locului pentru Lacrimi târzii — cinematograful zică de dans.
perete îşi îndeplineşte rolul ce-i re au corespuns la data scrierii lor, azi cerGetări. „Ai. Sadovcanu"; Violentă în piaţă
vine. fiind şi ele depăşite. Articolele se re — cinematograful „Grădina de va Programul II: 10,10 Din cinte-
ră"; ORĂŞTIE: Stolul captiv — , cele popoarelor; 11,00 Cîntă co
In Valea Jiului majoritatea gazete cinematograful „V Roaită"; Trans rul Filarmonicii de stat „Banatul“;
lor de perete au o activitate bună, feră la ziua de 1 Mal, pregătirile portul — cinematograful „Flacăra"; 11,30 Valsuri nemuritoare; 14,35
HAŢEG: Festival Chaplin — cine
contribuie la mobilizarea celor ce pentru deschiderea sezonului de Calitatea pe primul plan matograful „Popular"; BRAD : Cîntă fanfara reprezentativă ,
muncesc în vederea realizării planu vară. Şi aici, colectivul de redacţie Armatei; 15,00 Solişti ai Teatrului
lui de producţie, la înlăturarea lip al gazetei de perete nu se străduieşte
surilor. Asemenea gazete de perete să ţină pas cu viata, să asigure pu Moartea are o fa[ă — cinemato muzical din Braşov; 15,30 Muzică
graful „St. roşie"; LONEA: Mon populară; 16,30 Solişti de muzică
sînt eele de la minele Lupeni, Pe- blicarea unor articole actuale, care Din corespondenţa zilei, la între s-au schimbat. Conducerea întreprin şi alte produse de larg consum. Nu golii — cinematograful „Minorul“; uşoară; 18,30 Melodii populare;
trila, Aninoasa şi altele. să ajute la popularizarea realizărilor, prinderea de industrie locală „Econo derii s-a îngrijit ca în cadrul atelie mai în sectorul lemn se realizează TEIUŞ: împotriva zeilor — cine 19,00 Melodii lirice; 20,04 Doine;
la cunoaşterea unor aspecte negative. mica“ din Sebeş a atras atentia în rului principal să fie amenajate încă peste 20 sortimente de produse ca matograful „V. Roaită"; ZLATNA: 20.15 Şcoala şi viaţa; 20,35 Cîn-
Există însă şi gazete de perete cu deosebi o scrisoare. Era expediată trei noi încăperi. Astfel s-a putut mese alonjabile, mese de bucătării,
o slabă activitate, care conţin articole In stafia C.FR. Petroşani se gă din Hunedoara şi expeditorul ei un comasa într-un singur loc întreg pro şezlonguri, galerii pentru perdele, A fost chemată şi clasa a V-a — tă Magda Ianculescu; 21,15 Mu
învechi le, cu caracter general, arti seşte gazeta de perete „Feroviarul“. muncitor siderurgist venea în felul cesul de fabricaţie a mobilei fine. Şi scăunele, bănci şcolare etc. cinematograful „M u n c ito ru lIU A- zică populară interpretată de a-
cole care nu prezintă interes. Iată Este corespunzătoare din punct de acesta să mulţumească colectivului in plus s-a organizat lucrul în flux Marile speranţe — cinematograful cordeonistul Marcel Budală; 21,30
cîteva exemple de asemenea gazete vedere al aspectului exterior, are ar de aici pentru calitatea mobilei pro tehnologic pe echipe. Paralel cu acţiunea de îmbunătăţire „Gh. Doja" : APOLDUL DE SUS: Pe teme internaţionale; 22,20 Mu
de perele. ticole scrise recent. Cu toate acestea, duse. E un lucru îmbucurător. Un om a calităţii s-a căutat să se pună in Baronul de Miincliausen — cine zică din operete şi comedii mu
prin conţinutul lor, nu reflectă aspecte al muncii vine să mulţumească unor Aceasta nu a însemnat că lucrurile practică şi sarcina de a se înlocui matograful ..2.5 August". zicale contemporane.
Organ de presă al organizaţiei de legate de munca şi viaţa oamenilor. tovarăşi de-ai săi pentru calitatea au fost definitiv rezolvate. Pe par cheresteaua de răşinoase cu alte ma
bază şi al comitetului sindicatului din Aici se arată istoricul „Internaţiona produselor realizate. Un semn că curs s-au ivit noi probleme ce şi-au teriale ca PAL şi PFL. Aceste mate ( T ía d io (B u le tin
cadrul sectorului I.C.M.M. Petroşani lei“, ce evenimente au loc în luna iunie munca lor este apreciată. cerut rezolvarea. De pildă prin tre riale se folosesc cu succes la băncile
este gazeta de perete denumită „Mun etc. Despre activitatea feroviarilor nu cerea la folosirea plăcilor de PAL au şcolare, mobila de bucătărie, spălă 19 IUNIE 1963 m e te o ro lo g ic
citorul miner“. In ziua de 6 iunie a.c. se vorbeşte însă nimic. Doar două fo Au existat însă perioade când lucru existat la început unele greutăţi. In toare etc. Programul I: 5,20 Emis: j.i PENTRU 24 ORE
la această gazetă erau publicate 4 tografii arată aspecte de la demon primul rînd lipsa experienţei şi de aici pentru sate; 5,30 Cîntece din fol
articole. Unul purta data de 24 ia straţia de 1 Mai şi o echipă eviden rile nu au mers tocmai aşa. Scrisorile unele deficiente în folosirea lor ju Acum în cadrul întreprinderii se clorul nou şi jocuri populare: Vremea se menţine Instabilă, cu
nuarie 1903 şi se referea la îmbunătă ţiată în muncă de la depou. dicioasă. La cîteva garnituri de mobi fac pregătiri pentru a se introduce 6,07 Muzică uşoară: 6,35 Cîntece: ce ul noros ziua cînd vor cădea
ţirea calităţii produselor. Temă bine sosite la întreprindere conţineau de două tipuri noi de mobilă : camere 7.30 Sfatul medicului; 7,45 Mar averse de ploaie, însoţite de des
aleasă. De la publicarea articolului Ţinînd seama de situaţia existentă lă furnirul aplicat pe PAL după usca combinate tip Nădlag şi bucătării tip cărcări electrice. Vîntul va sufla
trecuseră însă peste 4 luni. Al doilea este necesar ca organizaţiile de obicei reclamaţii. La unele garnituri re s-a băşicat. Trebuia găsită cauza. Păltiniş. Incepînd ou semestrul II pri şuri sportive; 8,30 Muzică popu moderat din sectorul nord şi nord-
articol se referea la pregătirile în ve partid respective să acorde atentia de mobilă calitatea lăsa de dorit. Muncitorii secţiei s-au frămîntat şi în mele garnituri vor fi livrate comer est. Temperatura va fi cuprinsă
derea întâmpinării zilei de 1 Mai! cuvenită activităţii gazetelor de pe Cauzele erau multiple. îndeosebi ve scurt timp au ajuns la concluzia că ţului. lară; 9,04 Şase tablouri simfonice ziua intre 21 şi 26 grade şi noaptea
Aceste două articole 6Înt cele mal rete, să le îndrume în aşa fel încît băşicarea se datoreşte îrideierii. Pînă între 10 şi 16 grade.
„actuale" întrucît celelalte, deşi nu ele să-şi îndeplinească rolul ce-1 au neau de la organizarea muncii. O atunci se aplica doar un strat de clei Dar sectorul lemn al întreprinderii din Munţi’ Rodnei de Dariu Pop;
poartă data apariţiei, din conţinut de a milita pentru antrenarea oame care fiind absorbit de placa PAL nu produce şi bună parte din binalele 9.30 Scene din operele; 10,00 Tea
reiese că sînt scrise pe la sfîrşitul nilor muncii la înfăptuirea sarcinilor, garnitură de mobilă pînă să fie gata mai făcea aderentă uniformă. Acum necesare şantierelor de locuinţe din
lunii octombrie 1962. Intr-unui se vor pentru lichidarea lipsurilor ce mat însă se aplică înlîi un strat de zea regiune. Aproape zilnic pleacă de V W . V . % V ^ ^ V . W 0^ W o V .% W .V .V .V » V .V V .V .V .V . “.V-Vn".
beşte ‘despre sarcinile ce revin colec există în unele sectoare de activitate. pentru expediţie ¦era mutată în mai mă de clei care se lasă să se îmbibe aici cauţi taţi însemnat e de uşi şi fe
tivului sectorului în cele d uă luni în placa PAL şi numai după aceea restre. Şi aici fată de anii trecuti gŞCOALA PROFESIONALĂ DE MECANICI AGRICOLI >
care au mal rămas pînă la sfîrşitul , I. POP multe secţii ale întreprinderii situate se aplică cleiul. In felul acesta nu a cînd existau multe reclamaţii privind
¦«nulul, Iar alt articol se referă la mai apărut nici o băşicare la furnirul calitatea, datorită unor măsuri luate I DIN ALBA IUL!A •’
în diferite puncte ale oraşului. De de conducerea întreprinderii calitatea
uv n r/ ’v r/ 'v mobilei fine. 5 ANUNŢA i;
cele mai multe ori transportul nu se Dar pentru un control continuu asu s-a îmbunătăţii. Astfel s-a trecut la
fabricarea uşilor din plăci celulare, $ Toţi absolvenţii şcolii, prom oţia 1963, k
făcea în cele mai bune conditiuni şi pra calităţii mobilei s-au luat şi alte înlocuindu-se cheresteaua care nu în
măsuri. Astfel s-a introdus controlul totdeauna era de cea mal bună cali j; s e v o r p r e z e n t a I M E D I A T la ş c o a la Î
apoi întreruperea în fluxul tehnolo pe faze de fabricaţie al mobilei. In tate. De asemenea, pentru croit cît
felul acesta fiecare şef de echipă în mai corect s-au introdus, şabloane şi Î pentru su sţin erea EXA M EN U LU I D E g
gic crea deficiente de calitate. momentul cînd preia piesele mobilei dispozitive. Ca urmare echipe ca cele
de la altă echipă le verifică minuţios conduse de tov. Ioan Sommer şi Vasi-
La începutul anului însă lucrurile din punct de vedere al calităţii. !e Hăprian dau lucruri de bună cali
Totodată fiecare garnitură de mobilă tate. Totodaiă s-a introdus recepţia
ieşită pe poarta întreprinderii poartă binalelor de către constructori la în L R U TIER IŞTI >
cu ea certificatul de garanţie in care treprindere. Astfel nu s-au mai trimis
este scris numele echipei care a exe pe şiantiere uşi şi ferestre de calitate W ^V ,.V .V .\V .W «W «V .V .V .W 0^% SV »% SW «V »V V «V «V »V »
cutat garnitura. Şi de aici o exigenţă necorespnnzăloare.
in, plus -mai ales că fiecare echipă """*1 '* * 1 11 vrrnr’“*r“,v 1 r^r-'i */ u r^r~^t—u—l/—«t—»r~*r~</—•r- r~*r-<i—>/—¦*
fie cea condusă de comunistul Emil Aceasta nu a epuizat însă posibili
Pitarcă sau Nicolae Farcaş,/ Ervin tăţile de ridicare a calităţii binalelor. \S S FABRICA DE ZAHĂR 0101810 S S i j
Ghercş sau Ioan Noaghi tiri la presti Există încă unele deficiente cauzate
giul lor, ai întreprinderii. O dovadă de neurmărirea riguroasă a procesu OFERĂ SPRE VÎNZARE IMEDIAT DIN STOC DISPONIBIL 3
a acestui lucru este faptul că în anul lui de producţie, de către tehnicienii l URMĂTOARELE MATERIALE :
acesta nu s-a primit nici o reclaroatie întreprinderii, de neaplicarea unor
privind calitatea mobilei provenite măsuri din planul M.T.O. şi a recep — Bare cupru 1/2 T 0 70 mm
din fabricaţie. E drept au fost unele ţiei superficiale uneori a materiilor
deficiente dar ele s-au datorat proas prime şi materialelor primite de la — Ţigle marsilia
tei depozitări la depozitele O.C.L. furnizori. In acelaşi timp atentie cu
venită trebuie dată întăririi discipli — Lanţ comercial înnodat,3 mm
industrial mai ales, cît şi a unor nei în muncă şi desfăşurării în bune
conditiuni a cursurilor de ridicare a — Izolatori porţelan înaltă tensiune 15 kw
manipulări neatente a vagoanelor aşa calificării organizate cu muncitorii de
— Buloane CF tip 40 şi tip 13,75
cum s-a întîmplat Ia un lot recent la secţiile mobilă şi binale, lucru care
— Ferodou textil 100X10
expediat prin C.F.R. la Brad, şchioapătă,
— Ferodou frînă 70X6
— Garnituri Klingherit 290X200X4 mm
— idem 180X140X4 mm
— idem 470X370X4 mm
— Pămîqt kiselgur
—Manometre presiune auto
— Pînză filtru (molton)
— Manşete piele diferite dimensiuni
— Fitingărie instalaţie
— Curbe — terni — mufe — niple de la 1/4—2 1/2
Aşa stau lucrurile cu mobila fină Sînt lucruri care se cer rezolvate — Garnituri bumbac uscat 16X16 mm
— idem 20X20 mm
— camerele combinate tip I.L.H. 3 mai ales că e vorba in primul rînd de — Circulare tăiat zahăr
Pentru păşunatul animalelor, colectiviştii ’din Răhău au organizat tabere de vara. — ca şt la mobila de bucătărie — prestigiul întregului colectiv al I.I.L. — Ceţuri material plastic -j
IN FOTOGRAFIE Vacile de lapte proprietatea gospodăriei, pe păşunea numită „Calea Morii".
tip I.L.H. 1. „Economica“ Sebeş. Comenzile se primesc la sediul fabricii din Giurgiu str. Păcii
f nr. 60, serviciul aprovizionare.
In cadrul întreprinderii se produc V. FURIR
lei un capăt ta altul ai (arii
creatorii strungurilor şi-au unit foitele pentru rezolvarea numeroşi muncitori care lucrează cu Seara, razele de lumini ce pornesc lat din toate 'direcţiile, turiştii urcă
unei importante probleme : îmbu ele. Această acţiune depăşeşte cu din , Cetatea de foc" a Reşiţei şi elin din nou pe Semenic, unde îi aş
...In atelierul serviciului „mecanic „S.L.“ au fost iniţialele primului tat îndelung şi a găsit soluţia inova nătăţirea tehnologiei de fabricaţie a mult cadrul unei probleme pur teh toate satele înconjurătoare electrifi teaptă confortul cabanelor şi mînca-
şef“ trei oameni, cu mânecile cămă strung, urmat mereu de alte tipuri toare. Modificînd şaiba de antrenare axului principal al strungului, pen nice. Muncitorii cu vastă experien cate, împodobesc Semenicid cu o rca gustoasă a restaurantului de aici
şilor suflecate, verifică încă o dată îmbunătăţite şi perfecţionate. Mii de a malaxorului pentru amestecul pă- tru a-l face mai trainic, mai uşor ţă, pentru care maşina nu mai are coroană feerică de stele pământeşti.
instalaţia căreia îi consacraseră luni maşini au plecat de pe rampa de în mîntului a reuşit să îmbunătăţească de montat, cu o eficacitate sporită secrete, împărtăşesc săptămînal clin Adiind uşor, vîntul cîntă din frun Fiecare din cele 19 cabane exis
întregi de studii înaintea experimen cărcare a uzinei aiădene, ulilînd în simţitor calitatea formelor în care în exploatare, realizat cu un con cunoştinţele lor celor tineri. Este un za codrilor, acompaniat de clipoci tente în cadrul complexului turistic
treprinderile de pe cuprinsul întregii se toarnă zeci de piese de fontă. sum redus de metal. element al noului in relaţiile din tul apelor cristaline, de o rară lim de pe muntele Semenic este construi
tării ; instalaţia pentru călărea su ţări. Strungul, intrat în industria mo Acest lucru a dus la o scădere bruscă tre oamenii muncii, încă o dovadă\ pezime. tă şi mobilată într-un stil aparte.
perficială a ghidajelor, prin flacără dernă ca maşină-unealtă de bază, este a rebuturilor. A urmat o altă inova Oamenii cresc împreună, se ajută strălucită a prieteniei socialiste crea Cabana nr. 10, de pildă, destinată
oxiacetilenică. Sînt oameni de vîrste astăzi prezent în uzine, S.M.T.-uri, ţie, derivată, oarecum, (lin prima. reciproc. In secţia prelucrări meca De sus, de pe Semenic, izvoarele turiştilor vînători, aminteşte prin tot
diferite, cu un nivel de pregătire nice s-a ridicat problema cunoaşterii te în procesul de producţie. T imişulin. Carasului, Bîrzavei şi mobilierul şi stilul ei de amenajare
deosebit unul de celălalt, dar topi şantiere, ateliere de reparaţii, pretu Tehnologia de formare a batiului era de către fiecare muncitor a posibi Nerei îşi poartă apele printre stînci de îndeletnicirea oaspeţilor. Pînă şi
trei sînt comunişti preocupaţi de tindeni unde ro(i şi axe, pistoane şi complicată şi cerea un marc consum lităţilor optime ale maşinii pe care Sub diferite forme, în uzină se şi păduri, coborînrl la vale. Prin candelabrele sînt executate din coar
continua îmbunătăţire a maşinilor pe rulmenţi fac munca mai uşoară, mai de timp şi energie.. In condiţiile lucrează. S-a discutat aprins, s-au voinţa omului, la punctul Coşava, ne de cerb. Cît priveşte gusturile
care le făuresc: inginerul Marin Mi- spornică, Şi oamenii uzinei din Arad îmbunătăţirii pămîntului pentru făcut diverse propuneri, ajungîndu-se duce o permanentă bătălie pentru ca apele Nerei, întoarse din şerpuirea
tran, lăcătuşul Alexandru Şpac şi amestecul de formare, se putea în in cefe din urmă la o soluţie inte lor milenară şi, unite cu ale Bîrza- gastronomice ale fiecărui turist ce
inginerul şef al uzinei Alexandru sînt minări că-şi aduc contribuţia la cerca şi o modificare a formelor de resantă : să se constituie o brigadă tehnica cea mai nouă să fie aplicată vei pînă la Văliug, au fost puse la urcă pe Semenic ele vor fi satisfă
opera de industrializare a patriei turnare a batiului. Această idee nu complexă, care, paralel cu întreţine muncă, să facă, din unda lor iute, cute de adevărafi maeştri in arta cu
Aromînesei. Instalaţia — prima de l-a dai linişte turnătorului Ion Al- continuu în producţia strungurilor lumină. Apoi se îndreaptă din nou, linară, chemaţi să deservească res
acest gen realizată în (ara noastră noastre. Au stal zile şi nopţi aplecaţi bcchcr, care, după încercări repeta rea si verificarea preciziei fiecărei
— îmbină ingenios acpiunca focului peste planurile desenate pe hîrtie te, a putut să-şi vadă eforturile în romîneşti, iar aceste maşini să fie liniştite, fiecare în altă direcţie. tauranlul şi bufetul a căror capa
şi apei. Flacăra oxiacetilenică, la su de calc. an încercat rezistenta mate cununate de succes, lnovapia sa nu maşini-unelle, să facă şi demonstra
le de grade, face o cursă pe supra rialelor. au făcut nesfârşite analize a venii de la sine, n-a fost numai mereu şi din ce în ce mai mult o Dar, în masivul Semenicului, sînt citate s-a mărit anul acesta prin
faţa ghidajelor. Apa, la temperatura ale probelor de metal incandescent, iod al „inspirapici“, ci a necesitat ţii practice de utilizare ştiinţifică a lucrările de construcţii şi reamena-
camerei, în care baliul (corpul prin consultarea minuţioasă a literaturii mândrie a industriei noastre socia şi ape care nu se despart nicicînd jări.
cipal al strungului)- stă cufundat au căutat soluţii noi... tehnice, ajutorul unor cadre cu ex fiecărei maşini-unelle, în prezenta a
„pînă în gh", are menirea ca, în — Vedeţi, îmi spune inginerul Ion perienţă. Acelaşi impuls, determinat liste. de matca lor. Apele lacului de la ?
timp ce flacăra căleşte ghidajele, să J. CLEJAN Sus, în vîrful muntelui se mai ză
păstreze proprietăţile nemodificale Cîmpeanu, şeful secţiei turnătorie, de inovatia lui Traian Popa, a per „Baia vulturilor“, printr-un „mira resc pe ici pe colo pete de zăpadă
ale părţii de metal cufundată in mis şi turnătorului Florian Vicaş să redactor Agerprcs care amintesc de pîrtiile de schi cr
lichid. la noi o inovaţie dezlănţuie o „reac modifice tehnologia de turnare a nu col“ al naturii, nu îngheaţă nicioda
ţie în lanţ“. Aceasta, ca urmare a meroase alte repere. Iată cum o ino Sus, pe S em enic au brăzdai încă nu de mult coama
A fost greu ? vaţie- aduce altă inovaţie, roadele tă. Foarte reci, ele îsi păstrează tem
— Greu, dar foarte necesar Intr-o faptului lă în procesul de produc căutărilor creatoare ale unui mun Incepînd cu luna lui florar şi pi 1clericului de la Văliug. Punctele de Semenicului. Din cînd în cînd, pe
ţie o operaţie este dependentă de cilor sînt puncte de plecare pentru nă tîrziu în brumar, în calendarul plecare, mijloacele de locomoţie şi peratura constantă în tot timpul a- oglinda Timişului, Bîrzavei, Caraşu
„viată de strung“ se fac zeci de mii. cea anterioară şi o influenţează pe uite soluţii tehnice noi, îndrăzneţe. preocupărilor cotidiene ale multor cărările pe care le străbat cei mai nului.
sule de mii de mişcări de du-tc-vino cea care-i urmează. In hala măre oameni ai muncii din Banat apar tot mulţi sînt diferite. Toţi însă îşi dau lui şi Nerei îşi fac apariţia păstrăvi
...Moise Mandra — rectificator. mai des cele legate de o pasionantă întâlnire într-un singur loc; sus, pe Natura descoperă aici, în faţa jucăuşi, iar luminişul pădurilor s-a
pe suprafeţele ghidajelor. In felul a turnătoriei am aflat în ce constă Ion Căpraş — sli ungur, Gheorguc îndeletnicire : turismul. La Reşiţa, Semenic.
acesta. îi asigurăm o .rezistentă spo Văliug, Slatina-Timiş, Anina, Timi privirilor omului, numeroase alte fru transformat în loc de întâlnire al
„secretul" acestei reacţii care se Popescu — tehnician, lucrau, în di şoara, Arad, Lugoj, Caransebeş şi ~k cerbilor şi căprioarelor, în timp cp
rită, păstrarea neallcrală a preciziei. produce de la un inovator la celă versele sale etape de fabricaţie, la rea în alte puncte de plecare, se adună Deşi mai mic ca fraţii lui car museţi. Nu departe de vîrful Seine- pe albasliul cerului se profilează in
Scena aceasta avea loc între zidu lizarea axiilui principal al strungului. sute de oameni de felurile vîrste şi patini, muntele Semenic are un far
lalt... Oameni cu o înaltă calificare, preo preocupări : oţeluri şi mineri, con mec deosebit. Crestele lui sînt do riic, slrăbătînd o pădure de brazi, zbor aripi de vulturi montani.
rile masive şi elegante ale unei uzi Traian Popa nu lucrează de azi, structori de maşini, oameni de ştiin minate (le trei vîrfuri a căror înăl drumeţii de pe cărările Semenicului Pe Semenic se află şi o staţie me
ne moderne, înălţată în oraşul de cupaţi de introducerea tehnicii celei ţă, studenţi şi elevi. „înarmaţi“ cu ţime trece de 1.430 in. Străjuite de
pe Mureş, printre coroanele înverzi de icii în turnătorie. Încercatul mais nelipsitele rucsacuri, termosuri şi alte falnice păduri de brad, fag şi ste ajung la peştera Comarnic, una teorologică. Ultimele buletine întoc
te ale castanilor. Aici, la Arad, s-au tru cunoaşte metalul incandescent de mai moderne, aceşti trei tovarăşi ustensile turistice, fiecare o ia la jar, cele trei înălţimi — Scinenicul, mite aici consemnează vreme fru
Gozna şi Nedeia — dezvăluie privi din cele mai fermecătoare for moasă şi călduroasă.
născut primele strunguri romîneşti. mai bine de două decenii. Dar de WW S-'N*' -W•w' s*”' drum cu ce are la îndemână : tre rii omului o panoramă plină de pi
nuri, autobuze, turisme, motociclete toresc. Pe vreme senină, de aici (le maţiuni speologice din tara noastră, Un îndemn în plus! Semenicid vă
mult în această legătură „fierbinte“ şi chiar pe calea... aerului, îmbar sus se zăresc cu ochiul liber înălţi
se iniei punea calitatea necorespunză caţi în confortabilele fotolii ale te- mile Ţarcului ca şi apele Dunării. declarată monument al naturii, apoi aşteaptă!
VICTOR MUREŞAN
toare a pământului (le formare, ceea la Cheile Caraşului, unde rîul cu a-
Corespondent Agerpres pentru
ce ducea la mărirea procentului re cclaşi nume şi-a săpat albie pl inire regiunea Banat
buturilor Traian Popa, s-a frămîn
stînci înalte de cîteva sute de me
tri, iar de aici încolo privirea înlîl-
neşle Poiana Prolasului, împodobită
de natură cu o broderie de flori
multicolore.
Drumeţiml pe cărări uşor ’de esca-
