Page 59 - 1963-06
P. 59
Hr. MU OMMDl SOCIAÎISMDÎDI i
PAG. I
Reducerea consumMlmspecific
de cocs—sarcină de mare răspundere
a furnaliştiio
j/ * k n h h o b n n ni E n a w V .V a ,.V .V . î n çoCnpa E S i b e r â r i i 66 Categoria B la fotbal
«“ ln faţa furnaliştiior 'din Hune'doa ra slau sarcini de o deosebită impor-„a PWN REDUCEREACU17.ACONSUMULUI Minerul Deva-—Parîngul a deschide scorul. Către sfîrşitul Jiul Pefrila —C.F.R. I.R.T.A.
reprizei jocul alternează de la o
*atanţă. Ei trebuie să producă fontă mu Ită, de calitate mereu îmbunătăţită SPECIEIC DE COCS,SE ECONOMISES-V^ Lenea 3-1 (2-1) poartă la alta şi în min. 32 Mur- Arad 6-1 (1-1)
TI ANUAL COCS, CUCARE SE A p * zăcu, de la Aurul, este pe punctul
»"/a un preţ de cost cit mai scăzut. O rezervă importantă in realizarea aces PRODUC3.100 TONE FONTĂ Partida a început bine, dar de a înscrie însă mingea este Duminică Jiul Petrila a jucat ulti
două greşeli elementare comise respinsă cu capul în corner de mul meci pe teren propriu din actua
«\tor sarcini o constituie reducerea con sumului specific de cocs. ¦" ADAUbÎND LAACEASTAy:^# de portarul Dima de la Parîngul un apărător hunedorean. lul campionat. Obtinînd victoria cu
au făcut să scadă potenţialul de 6—1 ea ?l-a consolidat poziţia în
¦“ Ce posibilităţi există la secţia l-a furnale pentru realizarea de cit mai\« luptă al coechipierilor săi. Chiar In repriza a doua cei care clasament, asigurîndu-şi dreptul de a
în min. 5 Delios din colţul careu domină sînt brădenii, însă ei ra activa In categoria B şi în viitorul
â*multe economii de cocs? Iată întreba rea la care dau răspuns colaboratorii“« lui de 16 m. înscrie pe sub por tează prin Manea (min. 47), campionat.
tar. Jucătorii de la Parîngul echi Murzacu (min. 60) şi Taşcă (min.
“«noştri de la această secţie, prin mate rialele de mai jos. *» librează jocul şi reuşesc să ega 62). In min. 67 ca urmare a atacu Meciul a dat satisfacţie celor pre
leze prin Achim, care di'iblează rilor repetate Aurul reuşeşte să zenţi în tribunele stadionului, atlt
Vom dezvolta succesele CANTITATEA RESPEC mai mulţi apărători şi înscrie înscrie prin Vlad. Cu acest scor prin rezultatul final cit şt prin ma
<y. plasat în colţul porţii. Al doilea se termină partida. niera de jos a gazdelor. El au dove
gol este marcat de Maraton. Tot dit că ştiu să joace, să construiască
TIVĂ DE FIER VECHI el în repriza a doua ia o acţiune A condus cu scăpări I. Veţan faze frumoase, să lupte pentru victo
pe cont propriu şi şutează în bara (Deva). rie. încă din primele minute gazde
obţinute SEOBŢINEO ŢELy^ verticală, de unde balonul rico le atacă susţinut. In min. 3, 5, 6, 13,
DINCARE SE şează în plasă. I. SIMION 14 ei ratează ocazii clare. In min. 29
corespondent Martinovici înscrie dintr-un unghi di
Sarcinile furnaliştiior nu se rezu adus unele Îmbunătăţiri furnalelor 1, POT F A - A arbitrat cu multe scăpări C. ficil de pe partea dreaptă a terenu
mă numai la realizarea planului de 3 şi 4. Prin gurile de vînt s-a introdus Pop (Hunedoara). Sebeşul Sebeş —Retezatul lui. In min. 35, Vlad de la oaspeţi, in
producţie. El trebuie să producă gaz metan (2 la sută din debitul de A urma unui contraatac depăşeşte apă
fontă multă, dar ea să aibă un preţ aer insuflat), un combustibil ieftin şl Aurul Brad -Constructorul H a fe g 2 -1 (0 -1 ) rarea Jiului, îl deschide pe Farcaş
de cost cit mai redus. Acest obiectiv BRI- X ? care înscrie nestingherit, egaltnd si
cu o putere calorică mare. Preconi Hunedoara 1-0 (O-O) S-a jucat lent. Jocul a fost tuaţia : 1—1. Cu acest scor se Încheie
poate fi realizat in mare parte prin zăm ca în cursul acestei luni să exe ca: X L lipsit de orientare, cu multe gre prima repriză.
La Deva s-au întâlnit în meci de şeli de execuţie tehnică. In min.
reducerea consumului de cocs pe cutăm reparaţia mijlocie a cauperu- cupă echipele Aurul Brad şi \1 Mateon de la Haţeg înscrie La reluare gazdele intră decise să
Constructorul Hunedoara. In pri plasat în colţul porţii. Jocul în cîştige, pun stăpinire pe joc, şutează
tona de fontă. In această privinţă, lui nr. 4 de la furnalul nr. 2, lucrare mul minut de joc hunedorenii continuare se desfăşoară mai mai des la poartă şi ea urmare reuşesa
atacă şi Bekeş trage puternic de mult pe mijlocul terenului. să înscrie de cinci ori prin Oltan (min;
colectivul nostru a obţinut unele re în urma căreia vom avea asigurată Ia 12 m., dar portarul Păiuşan de 46), Molnar (min. 56), Melinte (min;
la Brad respinge în ultimă instan La reluare Urcan de la Sebeş 60) şi Casandra (min. 89 şi 90).
zultate bune. Voi arăta cum am reu şi la acest furnal o temperatură ridi ţă. In min. 10, Costăchescu, îl face o cursă spectaculoasă pe
deschide lung pe Bekeş care face Arbitrul Toma Vasile (Buaireştl) a
şit să obţinem aceste rezultate. cată a aerului insuflat. Regimul ter o cursă pe extremă şi deşi por partea dreaptă a terenului şi în condus bine formaţiile Jiul : Gram
tarul îi iese în întîmpinare, pri- — Romoşan, Ciutak, Cazan — Franc,
In primul rînd, ritmicitatea aprovi mic va fi asigurat prin mărirea de pindu-se ridică mingea peste scrie aducînd egalarea : 1—1. Tot Molnar — Martinovici, Peronescu,
poarta goală. In min. 23, din nou Şardi (Oltan), Melinte şi Casandra.
zionării cu materii prime ne-a permis bitului de aer la ventilatoarele celor V a lo a r e a unui procent Bekeş ratează o mare ocazie de el înscrie al doilea gol în min. 65.
sfi menţinem regimul termic al furna lalte două caupere, aşa încît ele să C.F.R.-I.R.T.A.: Kiss — Balint, Bobo
lelor mult mai constant în ultima dea randamentul maxim şi să aco A condus slab Ochea (Hune (Cere), Penzeş — Horza, Klein, Boroş,
Pantea, Vlad, Ianovioi, Farcaş.
vreme faţă de primele două luni ale pere necesarul de aer. De asemenea, 2SHSES5H5ESH5H5E52 5H5H55H51E5E5!15ESES doara).
S. ZENO
«nulul. O mare contribuţie în aceas încărcarea furnalului va fi astfel di La prima vedere un procent In ultimul timp s-au obţinut eco- H AURUL CERTEI — corespondent
tă privinţă şl-au adus-o cauperiştii, rijată ca ea să nu influenţeze nega pare ceva de neluat în seamă. nomii şi la celelalte furnale; în j3 VIDRA ORĂŞTIE 1—1
care au asigurat aerului insuflat o tiv procentul de scoatere metalică. Nu de puţine ori auzi spunîn- martie consumul specific de cocs m C.S.M. Cluj—A.S. Cugir
temperatură ridicată şi constantă. du-se: „Un procent ?... O nimi a scăzut pe întreaga secţie cu “]
Pentru consolidarea succeselor ob ca toată 1“ In cele ce urmează 1 la sută şi asemănător în lunile |3 1-2 ( 1- 0)
La cauperele furnalelor nr. 1 şi 2 ţinute şi reducerea în continuare a însă voi încerca să dovedesc că următoare (mă refer la consumul 13
am reuşit să înlăturăm o deficienţă consumului de cocs, mai avem încă nu-i chiar aşa. Să zicem, de tehnic). Prin urmare există rea- m Iubitorii fotbalului din Cugir s-au
deplasat cu un tren special la Cluj
ce ne-a adus de multe ori mari greu probleme de rezolvat. Vom gospodări pildă, că la secţia I-a furnale Ie posibilităţi de reducere a con- ™ F in a la campâiMiata! ca să-şi susţină echipa favorită. După
tăţi fn ridicarea temperaturii aerului mai judicios cocsul prin înlăturarea a C. S. Hunedoara s-ar reduce 90 minute de joc ei au aplaudat cu
insuflat. Este vorba de evacuarea risipei de la benzile staţiei de ciurui- timp de un an consumul speci sumului de cocs nu numai cu 1 S căldură victoria echipei lor. Cugirenii
apei de la separatorul furnalului nr. 1, re şi prin buna întreţinere a ciururi fic de cocs cu un procent. Pe au făcut din nou un meci bun şi au
care determina înfundarea canalelor lor. Ne vom strădui să reducem şi această cale s-ar economisi o la sută, ci şi mai mult. Ce tre- [u obţinut pe merit victoria.
de fum de Ia caupere. A crescut fn mai mult staţionările accidentale şi cantitate de cocs cu care s-ar
felul acesta tirajul la coşurile caupe- să folosim la maximum pompele de putea fabrica 3.100 tone fontă. buie făcut în acestsens ? N] de fotbal Ia jumiori In primele minute cugirenii atacă
relor şi temperatura aerului insuflat. extragere a apei din canalele de fum Din această fontă, cu adăugirea şi Popovici, în min. 10, înscrie însă
Tot în scopul ridicării temperaturii Ia caupere ; cauperul nr. 4 al furna cantităţii respective de fier In primul rînd e necesar să tj] arbitrul anulează. In min. 15, Treabă
aerului insuflat, fn luna aprilie a fost lului 2, va fi dotat cu un ventilator vechi, se obţine oţel din care se de la C.S.M. Cluj depăşeşte apărarea
schimbată complet gura de încărca mai puternic. Aceste măsuri, îmbinate pot construi 600 de strunguri, luăm toate măsurile pentru a ri- rfl Aurul Brad — Victoria Căian 2-0 (1-0) cugirenilor şl înscrie plasat: 1—0. In
re a furnalului nr. 2, care a permis o cu munca politică ce va fi desfăşurată 800 autocamioane si 1.269 plu min. 35 şi 40 Mihai ratează inadmisi
repartizare uniformă a materialelor de organizaţiile de bază pe schim guri de tractor. Iată, aşadar, dica temperatura aerului insuflat 3 bil ocazii clare de gol.
în furnal şi un consum raţional de buri, vor avea ca urmare îndeplini cit de mare este valoarea unui
cocs. rea angajamentului nostru ca în anul n] procent. în furnale. Dar atît e încă pu- [jj Pe stadionul „Cetate" din Deva s-a tot mai susţinut şl, în min. 47, Faur In repriza a doua oaspeţii intră
în curs să înregistrăm o economie in Dacă aşa stau lucrurile se naş desfăşurat întîlnirea dintre juniorii are ocazii de a majora scorul dar decişi să modifice scorul. In min. 55
Deoarece factorul determinant în de 10 kg cocs pe tona de fontă. ii] te firesc întrebarea: pulem noi redu- ţin. E nevoie să lucrăm tot lim- m din Brad şi cei din Căian contînd ezită şi portarul respinge în ultimă Bulbucau, bine servit de Popovici,
reducerea consumului de cocs îl cons pentru finala campionatului regional instanţă. Trei minute mai tîrziu în trece de un apărător, tentează por
tituie tee-peratura aerului Insuflat în ing. IOAN BOLOGA r3 ce consumul specific de cocs cu un pul cu o temperatură constantă, 3 de fotbal la juniori. Echipa din Căian faţa porţii echipei din Căian se pro tarul care i-a plonjat la picioare şl
adjunctul şefului secţiei joacă în prima repriză avantajată de duce o învălmăşeală, mingea ajunge trimite mingea ln plasă : 1—1. In min.
|3 procent ? Faptele ne arată că da. pentru a asigura furnalelor un jjj vînt, însă atacanţii nu reuşesc să în ia Faur şi acesta reia uşor în plasă. 75, Holasz îl deschide pe Mihai care
scrie deoarece abuzează de numeroa Juniorii din Căian încearcă să reducă face o cursă spectaculoasă la capătul
K La furnalul nr. 4 s-au obţinut în mers uniform, în scopul obţinerii j3 se driblinguri. Cu toate că au vîntul din handicap dar îăcînd exces de căruia reuşeşte să. înscrie : 1—2. După
în faţă brădenii contraatacă periculos pase în faţa porţii şi şutind imprecis acest gol gazdele atacă însă apărarea
pj fiecare lună economii de cocs. unei productivităţi ridicate. r3 şi în min. 25 Trifa îi deschide pe ei nu reuşesc acest lucru. cugirenilor se descurcă foarte bine.
Popescu care înscrie din imediata In această partidă A.S. Cugir a aliniat
E nevoie, de asemenea, să a- ™ apropiere a porţii : 1—0. De remarcai S-au remarcat Trifa, Popescu, Gu- următoarea formaţie: Sădi — Nicu-
că in această repriză Faur de la ran, Faur de Ia Aurul, precum şi lescu, Tîrnăveanu, Dinea — Toth,
sigurăm la furnale un consum de |jj Aurul litînd o acţiune pe cont propriu Judele, Bizoi, Melicenco şi Suciţi de Turcu — Kiss, Popovici, Burtea (Ho
driblează ciţiva jucători adverşi şi lasz), Bulburan şi Mihai.
gaz metan corespunzător, pe baza Uj de la numai 10 m. şutează puternic... Ia Victoria.
A arbitrat cu unele scăpări N. M. VlLCEANU
creşterii temperaturii. Se înţele- it pe lingă bară. corespondent
In repriza secundă brădenii atacă Fiorea (Deva).
ge că dacă vom reuşi să consu- [j S. IONESCU
corespondent
măm mai mult gaz metan, vom L
consuma mai puţin cocs. Fireşte, p.
pe această cale obţinem valoroa- jj-
se economii la preţul de cost şi S
furnale, trebuie să mai arăt că am j.jol-a furnale Sf55ÎSa3S?^5a5E5HSaERF! ~ T,tT5SE5 indici de utilizare sporiţi. Cj
ani __
O rezervă importantă, pentru
( n reducerea consumului de cocs, o [jj
PRINRIDICAREA TEM SI EC8N0MISHSTEANUAL Cj constituie mărirea scoaterii de []j E t a p a di i 23 iunie a ca m p io n a tu lu i
COCSiNVALOAREDI IEI [v fontă; aceasta se poate realiza to reg io n al la fotbal
PERATURIIAERULUI IN
SUFLAT INFURNALCU 1180.000, CUCARE S-AR [n prin asigurarea unei prăjiri co- 3
PUTEA c u m p ă r ă : K respunzătoare a sideritei în aşa jjj
SI fel încît în furnale ea să intre Sj
jj cu cel puţin 44 la sută fier. rO
Am arătat doar cîteva rezerve jjj
3 care stau la *ndemîna noastră S
3 penlru a reduce cit mai mult con- m ( ETAPA DE DUMINICA, 23 IUNIE A.C., PROGRAMEAZĂ ^ URMĂ- ^
j] sumul specific de cocs. Putem uşor r3 ( TOARELE MECIURI: Sebeşul Sebeş - Minerul Vulcan; Victoria Căian
Îj să le valorificăm. E nevoie doar m
3 de preocupare în acest sens. Da- |j] x— Jiul li r e ir n a ; auiui u ian — •j
g că fiecare muncitor, fie el caupe- pj I cia Alba — Minerul Ghelar; Retezatul Haţeg — C.F.R. Simeria; j
Dacia Orăştie — Minerul Aninoasa; C.F.R. Teiuş — Minerul Deva-i
Ju/u/U w
3 rist, furnalist sau încărcător, va 3
5 manifesta preocupare în această [“
3 direcţie, vom reuşi să obţinem e- Cj
jj conomii de cocs. Prin urmare da- K Campionatul regional de volei
Q toria noastră, a inginerilor şi teh- [?
3 niclenilor, este să arătăm între- K
3 gului colectiv cit de important Cj F EM- I NI N echipei din Deva, însă nu s-a ridicai 15—5); Ştiinţa Alba Iulia — Coruî-
Sîmbătă şi duminică pe terenul de la un nivel tehnic deosebit. Ambele nul Deva 1—3 (15—7, 7—15, 6—15,
3 este fiecare procent, fiecare kilo- m volei al şcolii medii „]. A. Komenski“ echipe au practicat un joc static, de
din Deva s-a desfăşurat faza regio uzura, lipsit de spectaculozitate. De 2—15).
gram de cocs sau ioniă. Şi o da- |}j nală a campionatului republican de remarcai totuşi ascendenţa de formă, In urma rezultatelor obţinute echipa
volei la seniori şi senioare. Ln aceas de la o competiţie la alta, a tinerei
u tă cu aceasta să arătăm pe ce Ci tă competiţie au participat echipe din echipe din Alba Iulia. antrenată de Corvinul Deva s-a clasat pe locul I
Deva, Miercurea, Sebeş, Alba Iulia, prof. V. Moldovan . şi va reprezenta regiunea Hunedoara
3 căi trebuie mers pentru obţine- rjl Hunedoara şi Haţeg.
S-au remarcat printr-un joc frumos la faza de zonă.
j] rea de economii, care sînt re- 3 In general, nivelul tehnic al com şi spectaculos Ligia Pop, Doina Cis- MASCULIN
petiţiei a fost scăzut. Echipele parti iruişu, Doina Puiean de la Corvinul
„ zervele interne şi cum pot fi ele W cipante au jucat static, confuz, lip Deva, Lucia Opriţa, Domnica Rodoş- Jocurile masculine au avut loc la
sind, aşa cum este firesc la un cam ciuc. Doina Oprean de la Alba Iu Petroşani, pe terenul din incinta sta
„ valorificate. k] pionat al seniorilor, fazele la fileu, lia, E. Golos şi S. Ludoşan de la dionului „Jiul“. Aici au participat 8
atacurile fiind sporadice şi anemice. Miercurea. echipe reprezentînd raioanele Alba,
3 AUREL ACHIM 7 oUişi. unele partide au plăcut, îndeo Sebeş, Orăştie, Ilia, Haţeg şi oraşele
.n economist Dj sebi prin dirzenia cu care s-a luptat lată rezultatele înregistrate: Ştiinţa regionale Hunedoara, Deva şi Petro
pentru fiecare minge. Cu multă voin Alba Iulia — Ştiinţa Miercurea 5—1 şani. Echipele participante la competi
3HSE5H55E5ESEET25ESB5E5E5BHSE5E5SKESP§ ţă au jucat voleibalistele de la Ştiinţa 110—15. 15—3. 15—1, 15—11); Cor ţie au fost împărţite în două serii a
Miercurea, care au avut o comportare vinul Deva — Sebeşul Sebeş 3—0 patru echipe.
IM PO RTAN TE REZERV E IN TERN E meritorie în această competiţie. Deşi (15—5, 15—11, 15—4); Ştiinţa Miercu
fiind conduse la seturi cu 2—0 în par rea —Sebeşul Sebeş 2—3 (10—15, 12-15, Campioana regiunii Hunedoara a
M ă rire a cortfinufuSui toare care au căptuşala uzată Creşterea temperaturii caupere cu altele mai mari, de de tida cu Sebeşul Sebeş, ele au egalat, 15—13, 15—0, 9—15); Ştiinţa Alba fost desemnată în urma disputării parti
ceea ce duce la pierderea unei în bit şl presiune corespunzătoare ca cîşligind un set la zero pentru ca apoi Iulia — Siderurgistul Hunedoara 3—0 dei dintre Ştiinţa Petroşani şi Con
d e fier în m inereu semnate cantităţi de căldură. Fi aerului insuflat în furnale pacităţii cauperelor noastre. Aceas în setul al V-lea să piardă inexpli (15—0, 15—S, 15—4) ; Retezatul Ha- structorul Hunedoara, clasate pe pri
reşte, In acest caz nu se poate rea ta duce la încălzirea mai bună a cabil. leg Corvinul Deva 0—3 (5—15, mul loc în cele două serii. In meciul
Este binecunoscut faptul că Inlro- liza o bună prăjire a minereului La reducerea consumului speciiic cauperelor şi deci Ia creşterea tem 4- 15, 0—15); Siderurgistul Hunedoa- final, studenţii au fost mai superiori
duoînd în furnal un minereu mai bo Noi însă putem remedia acest ne de cocs contribuie înlr-o măsură peraturii aerului insuflat. Partida dintre Cor.vinul Deva şi ra — Ştiinţa Miercurea 0—3 (7—15. în atac şi au reuşit să obţină o v:-
gat în fier lese mal multă fontă. ajuns. Gu forţele noastre, ale sec deosebită ridicarea temperaturii Ştiinţa Alba Iulia a fost aşteptată cu torie relativ uşoară cu scorul de 3—0
Se înţelege că în acest fel scade ţiei, am lucrat zidăria la cîteva aerului insuflat în furnale. La secţia Un rol important în creşterea mult interes. Ea a dat cîştig de cauză 9- 115,, 7—15); Sebeşul Sebeş — Relc- (IR—14, 15-6, 15—6).
consumul specific de cocs. Prin ur cuptoare; Furtună Ion, Căsănean noastră, dacă într-un an creşte tem temperaturii aerului insuflat îl are zaţul Haţeg 3—0 (15—12, 10—14.
mare, o importantă rezervă pe Gheorghe, Rusu Iacob şi alţii au peratura aerului insuflat cu 100°O, Clasamentul primelor trei locuri se
oare o avem la îndemînă pentru dovedit că se-pricep foarte bine se economiseşte cocs în valoare d-i- buna întreţinere a pompelor care prezintă astfel; 1. Ştiinţa Petroşani;
economisirea cocsului este mărirea să repare zidăria aiptoarelor. Aşa peste un milion lei. trag apa din fîntînile de acumulare. 2. Constructorul Hunedoara: 3. Meta
conţinutului de fier în siderita in lurgistul Cugir.
trodusă în furnale; sau, mal con- dar e nevoie numai ca conducerea Anul acesta noi am economisit în In această direcţie se cere însă o
oreit 6pus, este vorba de prăjirea secţiei să organizeze munca şi să fiecare lună cocs la furnalul nr. 4. preocupare deosebită din partea
în aşa fel a 6ideritei, încît aceas ne asigure materiale şi noi vom Dar aici temperatura aerului in cauperiştilor pentru ca fîntînile să
pune la punct şi celelalte cuptoare.
fie mereu goale. In felul acesta ca
nalele de fum vor fi uscate, iar ti
ta să aibă peste 44 la sută fier. Factorul hotărîlor în realizarea suflat a crescut de la 570 grade, rajul la caupere va fi mult mal A TLETISM
Ce anume ne-ar trebui nouă pen unei prăjiri de calitate îl consti înainte de reparaţia capitală, la bun, căci nu se mai infiltrează apa
tru a realiza o bună prăjire a si tuie însă omul, căci oricît de bune 800°C. şi chiar mai mult în prezent. în canale. In zilele de 15—16 iunie a.c., pe 100 m.p. — Got Mariana 13" 9/10; — Dobrescu Florin (Deva) 12 m. —
deritei? ar fi agregatele şl minereul, dacă stadionul „Cetate“ din Deva s-a dis 200 m. plat — Got Mariana (Deva) record regional; disc — Dăian
Se pune, aşadar, întrebarea: ce Va trebui apoi îmbunătăţită acti putat etapa regională a campionatu 28" 2/10 — record regional de copii; Gheorghe (Cugir) 35,30 m.
înainte de toate să avem o apro oamenii nu vor dovedi pricepere şi putem noi face pentru a mări tem vitatea cauperiştilor. Avem în secţie lui R.P.R. de atletism la juniori. La 400 m. plat — Lavei Elena (Deva)
vizionare ritmică şi în cantităţi simţ de răspundere, treburile nu vor peratura aerului insuflat Ia toate această competiţie au participat 208 67" 1/10; 800 m, plat — Pavel Elena J U N I O R I CATEGORIA I-A:
suficiente ax minereu. In acest fel merge bine. încărcarea trebuie să furnalele ? cauperişli pricepuţi cum sînt Nedel- atleţi din cele 9 raioane. Deşi tim (Deva) 2’ 44" 6/10; 80 m. gar 100 m. plat — Căşotă Mihai (Deva)
vom putea menţine aiptoarele pli cu Ioan, Farkaş Alexandru, Cos- pul a fost nefavorabil, lotuşi s-au 12"; 800 m.p. — Toma Mircea (Hu
ne, ceea ce duce la respectarea fie uniformă; manevranţii de gaz La furnalul nr. 2 trebuie reparai tache Gheorghe, Luca Nicolae şl obţinut unele rezultate bune şi chiar duri — Sachetti Maria (Deva) nedoara) 2T0" 6/10; 110 m. garduri
întocmai a procesului tehnologic. să controleze şl să cureţe arzătoa mijlociu cauperul nr. 4. In acest fel cîteva noi recorduri regionale. 15" 4/10; ştafeta 4 X 100 m.p. — — Salamon Tiberiu (Hunedoara)
Practica ne-a arătat că altfel re rele pentru ca arderea să funcţio se creează posibilitatea ca tempera alţii, care au reuşit ca Ia cauperele (Oraşul regional Deva) 57" 6/10; lun 15” 9/10 — record regional; 200 m.
zultatele nu se pot ridica la nive neze în bune condiţiuni. Faur Aron, tura aerului să crească la peste pe care le deservesc să ridice tem Ială. cîteva din rezultatele obţinute: gime — Ghişe Maria (Sebeş) 4,79 garduri — Salamon Tiberiu (Hune
lul cerut. manevrant de gaz, Răducan Cons 700°C„ faţă de 550°C„ cit este îr JUNIOARE CATEGORIA II-A: 60 m.; înălţime — Corpaci Veturia (Hu doara) 25" 9/10, recorg regional; 10
tantin, încărcător, Timofticiuc Nico- peratura aerului insuflat. Alţii însă m.p. — Got Mariana (Deva) 8"5/10; nedoara) 1,25 m .; greutate — Fiorea km marş — Palcău Vasile (Hunedoara)
Avem, apoi, nevoie ca siderita prezent. Dacă va creşte temperatu cum sînt Corsenschi Iordan, Ilinca 500 m. plat — Pavel Elena (Deva) Maria (Deva) 8,61 m .; disc — Nedel 52'36"4/10 — record regional; 5 km.
să aibă granulaţia prescrisă. Dacă lae, şef de echipă şi alţii au dove ra la peste 700°C se va putea intro 1'28” 8/10; 60 ni. garduri — Saclietti Otilia (Orăştie) 27,75 m.; pentatlon — marş — Palcău Vasile (Hunedoara)
este prea măruntă se înfundă ar dit că principala lor preocupare în duce gazul metan, caro duce în mod loan, Bogdan Gheorghe n-au depus Corpaci Veturia (Hunedoara) 2.475 p. 25'15" — record regional; suliţă —
zătoarele şi nu se mai poate producţie o constituie respectarea suficient interes penlru a respecta Maria (Deva) 11"; ştafeta 4X 100 — record regional. Socaci Gheorghe (Deva) 40,10 m .;
întocmai a procesului tehnologic ; nemijlocit la micşorarea consumu m. plat — raionul Ilia 59" 1/10; lun lungime — Moise Romulus (Hune
realiza o prăjire bună. E, de ase dar nu toţi muncitorii s-au ridicat lui specific de cocs. întocmai prescripţiunile tehnologice gime — Got Mariana (Deva) 4,58 m. JUNIORI CATEGORIA A Il-A: doara) 6,12 m.; înălţime — Moise
menea, necesar ca minereul să ai 80 m. plat — Coznxescu Io3n (Căian) Ronuilus (Hunedoara) 1,82 m. — re
bă cit mal puţin steril în el, pen la acest nivel. E deci, de datoria La furnalul nr. 1 e necesară revi în vederea creşterii temperaturii — record regional de copii; înăl 9" 4/10 — record regional egalat;
tru că în caz contrar se consumă noastră, a colectivului, să depunem aerului insuflat şi menţinerea func ţime — Gheorghe Mihaiela (Orăş- cord regional de juniori categoria I-a
cocs în plus în Ic -de. eforturi stăruitoare pentru a face zia cauperelor nr. 2 şl 3, care va ţionării cauperelor la un nivel cons lie) 1,34 m ; greutate — Schuster 300 m.p. — Cozmescu Ioan (Căian)
din fiecare om un luptător activ pen duce la creşterea temperaturii aeru Katerine (Sebeş) 9,05 m.; disc — 40” 2/10 ; 90 ni. garduri — Tănase şi seniori; triplusalt —Salamon Tibe
Pentru realizarea unei prăjiri tru buna desfăşurare a procesului tant. Cu aceştia din urmă trebuie Cismaş Aurora (Ilia) 19,66 m .; suliţă Gheorghe 15" 8/10; şlaiela 4 X 100 riu (Hunedoara) 12,32 m.
corespunzătoare se cere ca agre de producţie. lui insufla! cu circa 100°C. muncit mai mult şi această muncă — Negrilă Floarea 19 m .; triallon m.p. (Oraşul regional Hunedoara)
gatele să funcţioneze în bună sta E necesar, de asemenea, să fie în trebuie să o facă întregul colectiv. 51” 3/10; lungime — Moldovan Va GEORGE BALEANU
re tehnică. Ceea ce la noi nu s-a GHEORGHE ORMUŞ — Cismaş Aurora (Dobra) 1.571 p. sile (Hunedoara) 5,44 m ,; triplusalt corespondent
prea înlimplat. Sînt cîteva cup şef de echipă la prăjiloare locuite ventilatoarele existente la IOAN MIHALACHE JUNIOARE CATEGORIA II-A:
maistru
FLOREA PÎRVU
cauperist
