Page 6 - 1963-06
P. 6

PAG. 2                                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                Nr. 2622
                                                                                                                                                                                                                                                                               m v ‘m

                                                                                                                                                                                                                JŞJ:

0 fiartă a călătoriilor lui Puskin                                                  Televiziune in m etalurgie                                                        Apele termale ale
                                                                       7

      Geograful Ivan Babkov din Leningrad a elaborat prima hartă com­                 In secţia de convertizoare a             Activitatea instalaţiei cuprinde       — Ungariei —
pletă a tuturor călătoriilor marelui poet rus Alexandr Puşkin.                      uzinei siderurgice „Dzerjinski"          o rază de 5 km.
                                                                                    din Dneprodzerjinsk (U.R.S.S.) a                                                         In R.P. Ungară funcţionea­
     In acest scop, el a folosit însemnări ale lui Puşkin, amintiri despre          fost pusă în funcţiune o instala­          Instalaţiile de televiziune, care          ză 35.000 izvoare termale cu
acesta, hărţi din epoca în care a trăit el şi care informează despre                ţie de televiziune cu 12 camere          cunosc largi aplicaţii în metalur­           un debit total de un milion de
călătoriile şi denumirile gărilor, Babkov a reuşit să pună la punct itine-          ele transmisie pentru dispeceri-         gia Ucrainei, permit dispecerilor            litri pe minut. O cincime din
rariul călătoriilor lui Puşkin în Ucraina, Ural, Caucaz şi alte locuri.                                                      nu numai să supravegheze pro­                această cantitate de apă atinge
Lungimea tuturor drumurilor parcurse de poet atinge 35.000 km.                      zare. Ea permite să se urmăreas­         ducţia, ci şi să intervină în aceas­         temperaturi de peste 26 grade.
                                                                                                                             ta în mod operativ;
     Noua hartă va apare pentru prima oară în culegerea „Puşkin“ care               că procesele de elaborare din con­                                                       Ungaria dispune de mari re­
se p'P'oază la Leningrad.                                                                                                      Oţelăriile Martin, secţiile de             zerve de apă termală. Astfel,
                                                                                    vertizoare, activitatea halei de         laminoare, de transporturi şi alte            în apropierea localiţăţii Biik
        Descoperirea unui autograf al lui                                                                                    secţii sînt înzestrate cu instala­           se află cel mai bogat izvor                  is ¦¦
                                                                                    sortare, a halei de turnare şi a         ţii de acest tip.                            fierbinte din Europa centrală,
                                                                                    altor sectoare.                                                                        care tişneşte de la o adîncime              p e şte ră
                                                                                                                                                                          de 1.280 metri, avînd un de­
                     P. I. Ceaikovski                                                                                                                                     bit de 13.500 litri pe minut.           Soţii Hofer au declarat că tot tim­
                                                                                                                                                                          Apa lui are o temperatură de          pul cit au locuit în peşteră au fost
  Grigol Cihikvadze, profesor la          Ceaikovski“ şi dala ,,5 iulie 1887“. In   S-a descoperit o planetă                                                              60 de grade.                          perfect sănătoşi, probabil şi datorită
Conservatorul din TbLlisi a descoperit    această perioadă compozitorul se                                                                                                                                      faptului că temperatura „locuinţei“
un autograf inedit al marelui compo­      odihnea în staţiunea balneară Borjo-        Dr. Peter van de Kamp, directorul      copurile planetare şi stele, ambele             In general, înainlînd spre         lor a fost în mod constant de 3 gra­
zitor rus Piolr Ilici Ceaikovski. Este    mi din Gruzia.                                                                     avînd mase reprezentînd aproximativ          centrul pămîntului temperatura        de Celsius.
vorba de cîntecul „A înnoptat un                                                    Observatorului Colegiului Swarthmore     o sutime din masa Soarelui.                  creşte în medie cu 1 grad la
nouraş de aur“ descoperit la Institu­       Cîntecul „A înnoptat un nouraş de       din Pennsylvania, a anunţat la o şe­                                                  fiecare 35 de metri. In Unga­
tul de manuscrise al Academiei de                                                                                              Steaua lui Barnard este mult mai           ria se consteită însă o creştere
Ştiinţe din Gruzia.                       aur“ a fost scris de Ceaikovski pe        dinţă a Societăţii americane de astro­   mică, masa ei reprezentînd a 700-a           a temperaturii cu un grad la
                                                                                    nomie că a descoperit o planetă de       parte din masa Soarelui.                     fiecare 20 de metri adîncime.
                                          versurile „Muntele“ ale marelui poet      dimensiuni ceva mai mari decît ale
                                                                                    planetei Jupiter şi situată în afara       După părerea dr-ului van de Kamp,           Locosn^ ă
Partitura poartă semnătura: ,,P. rus Mihail Lermonlov.                              sistemului nostru solar.                 noua planetă are o orbită situată la
                                                                                                                             o distantă de patru ori mai mare de        După ce au căutat mult timp dar
                                                                                      Planeta însoţeşte o stea obscură,                                               zadarnic o locuinţă, doi speologi                                                                 nîIiI                                      H
                                                                                    oare se află situată la o distantă de    steaua pe care o însoţeşte decît dis­    austrieci, soţii Hofer, au hotărit să                                                                                                        ii
                                                                                    aproximativ 36.000.000.000.000 mile şi   tanta dintre Pămînt şi Soare. Strălu­    se insta'oze înlr-una din cele mai
                                                                                    denumită steaua lui Barnard. Este a      cirea stelei lui Barnard nu reprezintă   frumoase peşteri din Austria, în                                                                                                             ii
                                                                                    treia planetă descoperită în afara sis­  decît 45 sutimi de miime din cea a       apropierea oraşului Graz.
                                                                                    temului nostru solar.                    Soarelui.                                                                                                                                  HO                                         ii
                                                                                                                                                                        Ei au stat aici, la 130 m. adîncime,
                                                                                      Astfel, pînă în prezent au fost iden­    In ciuda distantei ei relativ mici de  un an şi jumătate în societatea buf­                                                              Ü                                            ii
                                                                                    tificate trei „sisteme solare“ în afara  Pămînt, steaua lui Barnard este in­      nitelor, in mijlocul stalagmitelor. In                                                                   Pagoda Păcii Mondiale n ii
                                                                                    celuia din care face parte Pămînlul.     vizibilă fără telescop din cauza stră­   acest timp, speologii au cutreierat                                                               !I     dicată în anul 1955 la Ran
                                                                                    Primul sistem, format din cel pulin      lucirii ci slabe. Noua planetă este şi   peştera în toate direcţiile — ea ne­                                                                     goon (Birmania).
                                                                                    o planetă şi un soare — „61 Cygni“       ea invizibilă — chiar şi cu telescopul.                                                                                                    II                                         ii
                                                                                    — a fost descoperit în 1943. Al doilea                                                                                                                                              ÎI                                         !!
                                                                                    — „Lalande 21185“ — a fost desco­        Dr. van de Kamp a descoperit-o prin
                                                                                    perit în 1960. Planetele din aceste
                                                                                    sisteme se află la hotarul dintre        analiza mişcării oscilatorii descrisă

                                                                                                                             de steaua .în jurul căreia se roteşte.

                                                                                                                                                                      fiind cercetată — şi au întocmit o

                                                                                    Tren de o vîr&fă memorabilă                                                       hartă amănunţită şi precisă, rit toa­
                                                                                                                                                                      te detaliile locuinţei lor subterane.

                                                                                                                                                                        Ei nu-si părăseau adăpostul sub­

  ' Şantierul naval din Balumi (U.R. S.S.) produce şalupe cu motor cu                  Mare a fost mirarea călătorilor       drum spre Canues, unde va fi pre­        teran decit o dată pe săptămină,                ...o scrisoare atribuită lui Mahomnd, aflată in posesia colecţionarului
zbaturi subacvatice. In afară de ac estea, aici se construiesc şi şalupe            care aşteptau expresul de Cannes, în                                              cînd' se deplasau în satul cel mai        II. Pliaraon, a fost recent recunoscută drept autentică dr către specialiştii
fluviale din masă plastică sticloasă.                                               gara Avignon, cînd în faţa lor a oprit   zentat cu prilejul aniversării dării în  apropiat pentru a se aproviziona, cu      in istoria islamului. Este probabil singurul text. cunoscut scris de mina pro­
                                                                                    un tren a cărui construcţie mărturi­                                              alimente.                                 fetului După cum precizează ziarul ..IScyrut Massa“. această scrisoare a
     IN FOTO: Experimentarea unei şalupe cu motor din masă plastică                                                          folosinţă a primei linii de calc ferată                                            !ost adresată dc Malinmcd lui Cliosroe. împăra'ul Pcrsici, invil.bidu-l să
                                                                                    sea o vîrstă memorabilă.                 din acest oraş.                                                                    treacă la is'amism. Se presupune că scrisoarea datează din anul 0211—629
sticloasă.                                                                                                                                                                                                      c.n., perioadă in care Mahomed se alia in oaza Kaibar şi că ar mai fi tri­
                                                                                      Intr-adevăr, vagoanele au fost con­              Origina galoşilor                                                        mis în acelaşi scop mesaje personale împăratului Bizanţului, împăratului
                                                                                                                                                                                                                Abisiniei şi guvernatorului Alexandriei.
                                                                                    struite în 1852, iar locomotiva dc tip
                                                                                    „Continent“ datează din 1830, între­                                                                                             ...după ce biblioteca publică din Nor,vicii (Anglia) a adresat tuturor
                                                                                                                                                                                                                cititorilor care nit au înapoiat cin Iile împrumutate o circulară prin care ii
Se caută 600 de tablouri furate                                                     gul tren fiind un „muzeu rulant“ în        Indienii din bazinul         In secolul al XIX-lea  rul cumpărătorilor nu        anunţă că cor fi scutiţi dc orice penalitate în cazul înapoierii benevole a
                                                                                                                             fluviului Amazon au         în America de Nord        se potrivea totdeauna        că>jilor. un cililor a trimis bibliotecii un camion cu 2.9.9 dc cărţi.
  In urma descoperirii în California      fost furată initial de un soldat na­          Focă terestră                        început să poarte în­       au fost aduse primele     cu cel al indienilor
şi la München a şapte tablouri din        zist, care în lagăriil de prizonieri în                                            călţăminte de cauciuc       perechi din această în­   care făceau galoşii.              ...ursul polar poate ajunge la o lungime dc 2,75 m ? El vînează foci,
galeria florentină Ufici, furate în tim­  care a fost trimis ulterior a schim­         Băştinaşii din Insula Wist (arhi­     cu mult înaintea euro­      călţăminte. Aceşti „ga­   Soluţia a fost găsită        reni, vulpi polare şi păsări. El se hrăneşte, de asemenea, cu verdeţuri şi
pul celui de-al doilea război mon­        bat-o cu un soldat american contra        pelagul Frizelor răsăritene), au ră­     penilor. Ei şi-o confec­    loşi“ se vindeau cu       de un om de aiaceri,         hoituri. Acest animal puternic este un înotător excepţional.
dial, s-a ridicat din nou problema        alimente. Americanul a dăruit ta­         mas uimiţi văzind cum pe strada          ţionau foarte simplu —      preturi fabuloase.        care a trimis în Bra­
celor peste 600 de lucrări de artă        bloul prietenei salo germane, care        jrrincipală înainta tacticos... o focă.  puneau piciorul la ră­                                                                  ...ursul raion nu are decît 55 cin. lungime. Patria sa este America de
plastică jefuite şi împrăştiate in lu­    l-a vîndut contra unei sume infime        Pînă şi cei mai ocupaţi pescari şi-au    dăcina copacului ITeve,        Curînd, noua încăl­    zilia, unde se confec­       Nord. Blana raionului arc marc căii tare. Hrana lai preferată constă din
mea întreagă de nazişti.                  unui mic anticar. Apoi tabloul a fost     lăsat lucrul ca s-o privească. După      din care se scurgea la-     ţăminte a devenit la                                   vertebrale miei, păsări, ouă. raci, /ieşti şi fructe.
                                                                                    cum s-a lămurit ulterior, este vorba     texul. Inlărindu-se, .cau­  modă. Totuşi, exista un   ţiona încălţămintea de
  Cu acest prilej, Rodolfo S'iviero,      cumpărat de un anticar din Londra         de un „pieton“ cu multă experienţă.      ciucul lua forma pi­        inconvenient — picio-                                       ...ursul brun trăieşte in munţii înalţi din Europa şi în pudurile din
care conduce serviciul de descoperi­      care l-a vîndut unui bogătaş din          Pentru a ajunge din nou la mare.         ciorului.                                             cauciuc, calapoade do        Ural. El ajunge la o lungime dc 1.25 m şi este omnivor.
re a comorilor de artă italiene pier­     Tanger. Nefiind prea sigur de achi­       această focă a străbătut întieaga
dute, a făcut o serie de declaraţii       ziţia sa, acesta a trimis tabloul spre    insulă de la sud la nord, parcurgînd                                                           lemn de diferite mă­              ...şarpele cu clopoţei are în coadă un „clopoţel" plin cu resturile us­
presei, arătind că pînă în prezent        expertiză la Galeria Naţională din        pe uscat aproximativ 5 kilometri.                                                              suri.                        cate ale picilor lepădate la năpîrlirc ? Acest şarpe veninos atinge o lungime
serviciul lui a reuşit să descopere       Londra, care a anunţat telegrafic
şi să readucă în tară peste 3.000 de      autorităţile italiene că este vorba de          Un elefant rar                                                                                                        de 1,5 m.
obiecte de mare valoare — tablouri,       „Madona“ mult căutată a lui di                                                                                                                                             ...în decurs dc 50 de ani, ceea ce reprezintă o micrnseciindă pentru geo­
statui, bijuterii, valori arheologice.                                                Se pic că in sud-estul Asiei elefan­
                                          Credi.                                    ţii nu sînt de loc o raritate. “Totuşi,                                                                                     logi, Polul magnetic sudic, cure se află in prezent chiar pc cercul polar,
  Cele cinci tablouri ale Renaşterii,                                               in grădina zoologică din Rangoon                                                                                            se deplasează cu 500 de km.
descoperite la München, au fost gă­         Printre celelalte tablouri încă ne­     există un elefant care atrage neconte­
site in casa unui măcelar înstărit.       descoperite se numără „Portret de         nit o mare mulţime de vizitatori.                                                                                                ...in oraşul Mersin din Turcia, s-a inlimplat dc curînd un fenomen neo­
Şi mai interesant este cazul „Ma­         bărbat“ de Memling, „Madonă cu            Spic deosebire de top ceilalţi elefanţi                                                                                     bişnuit. Mii dc mici broaşte, aduse dc ploaie, au acoperit străzile, făcînd au­
donei“ lui Lorenzo di Credi (sec.         prunc“ de Pierino da Vinci, „Mască        din lume, de culoare cenuşie, acesta                                                                                        tomobilele să derapeze.
XVI) care a fost descoperită în urmă      dc faun“ do Michelangelo, „Portre­        este un elefant alb. El are corpul aco­
cu cijiva ani la Tanger. Aceasta a        tul lui Ariosto“ de Tizian şi altele.     perit cu păr alb. pielea de culoare                                                                                              ...o tonă de filei dă aceeaşi cantitate dc produse de bază pentru in­
                                          In afară de acestea lipsesc toate ta­     roz, iar ochii albaştri.                                                                                                    dustria chimica ca şi 15 tone dc cărbune brun...
   A v â n a t tre i u rşi                blourile din colecţia Bourbon-Par-
                                          ma, majoritatea pînzelor din colecţia                                                                                                                                      ...un avion de tip TU-104 are peste 100.000 piese din mase plastice.¦¦
        im ts '-u tn t m i n u t          Farnese şi întreaga colecţie Perkins                                                                                                                                       ...masele plastice spongioase din polistiren sini dc 30 de ori mai uşoare

                                          denumită astfel -după criticul de artă                                                                                                                                decît pluta...
                                                                                                                                                                                                                     30.000 de tone de fibre sintetice pot „înlocui“ lina obţinută intr-un an
                                          american care a trăit şi a lucrat la
                                                                                                                                                                                                                de la 1S.000.000 oi.
                                          Asisi.                                                                                                                                                                     ...cijiva şcolari din Lugansk, care slrîngeau fier vechi în cadrul cam­

Vinătorul Alexei Maciurişvili din                                                                                                                                                                               paniei de recuperare a metalelor, au găsit o arma veche şi ruginită, avînd
                                                                                                                                                                                                                pe dinăuntru un strat de platină.
satul Apşo (Gruzia) a vinat trei          Term itele fac ravagii în Franja
                                                                                                                                                                                                                     Prin topirea armei s-au obţinui 495 grame de platină.
urşi într-un minut.
                                                                                                                                                                                                                     ...în fiecare an in lume se publică aproximativ 3 milioane dc articole
                                                                                                                                                                                                                şî se tipăresc aproape 60 de milioane dc pagini de literatură tehnică,
                                                                                                                                                                                                                care ar putea alcătui 100.000 dc volume a cile 600 pagini fiecare. Numai
                                                                                                                                                                                                                pentru depozitarea acestei literaturi ar fi necesare rafturi lungi de peste
                                                                                                                                                                                                                300 de km.

                                                                                                                                                                                                                     ...în lume există peste S0.000 de titluri 'de publicaţii periodice.

  Maciurişvili a zărit trei urşi în         In general se crede că termitele        bonei, au pătruns in cunoscuta bi­         Ce se poate 'pescui în portul          Din activitatea de cercetare ştiinţifica şi tehnică
pădurile Pşav, unde vîna el de obicei.    fac parte din fauna ţărilor tropica­      bliotecă Sainte Genevieve, care era      suedez Slocholm.
Din două focuri, el a doborît doi         le. In realilate, ele sînt răspindite     pur şi simplu ameninţată de distru­                                               T T n colectiv al Institutului de mc-        Ţ n Editura Academiei R.P. Romî-                     tehnică, construcţii şi mecanizare,        1
dintre ei i al treilea urs, întăritat.    şi in unele ţări europene, ca de                                                     Intre cheiul Ekensbcrg şi               ^ canică aplicată „Traian Vuia“             1 ne a intrat sub tipar monogra­                     un ghid preţios al problemelor pe          )
s-a aruncat asupra vînătorului. A-        exemplu în Franţa, unde au început        gere.                                    cheiul Grondal din portul                                                                                                                  oare le ridică salinizarea secundară       U
cesta a reuşit însă să-şi încarce la      să pricinuiască mari pagube, ruinînd        Termitele au invadat cartiere în­      Slockholm nu se pescuiesc peşti,         al Academiei R.P. Romîne, a termi­        fia „Salinizarea secundară a solu­                      a solurilor".
timp puşca şi să doboare fiara.           mii de case şi chiar cartiere întregi.                                             ci diferite obiecte scufundate           nat o serie de cercetări într-una din     lui“, de Alexandru Măianu, candidat                                                                U
                                                                                    tregi şi în oraşul Bordeaux. Peste       acolo — ambarcalii, motoci­              cele mai noi probleme ale tehnicii        în ştiinţe agricole.                                       T n ţesătoriile de mătase a fost        U
  In satul său natal din regiunea           Termitele sînt nişte insecte ase­       30.000 de locuinţe sînt ameninţate       clete, automobile ele.                                                                                                                            introdusă recent o nouă meto­       )
Duşelsk, el este numit „vinătorul         mănătoare cu furnicile. Viata lor         de ruină din cauza termitelor în                                                  moderne : lubrificatia cu gaze. După        Lucrarea reprezintă o sinteză a                                                                  )
neînfricat“. Pînă în prezent, el a        seamănă cu aceea a furnicilor şi al­      oraşul La Rochelle şi împrejurimile        Un leu de piatră găsit la              cum se ştie, ungerea cu ulei a lagă­      cercetărilor întreprinse în Romînia                     dă de imprimare a textilelor din           )
vinat 50 de urşi.                         binelor. Se presupune că ele au apă­      lui. In localitatea Rochefort, locata­   22 mai 1963. El reprezintă ul­                                                     şi în alte ţări în domeniul irigaţiei                   viscoză, denumită vopsirea prin di­
                                          rui pe planeta noastră acum apro­         rii unui hotel s-au pomenit pe neaş­                                              relor motoarelor prezintă, la turaţii     pe terenuri cu condiţii de salinizare.                  fuziune. Această tehnologie, expe­         u)
   Petrol pe Lună ?                       ximativ 300 milioane de ani. Hrana        teptate în beciul clădirii, întrucît     timul obiect pescuit din încăr­          foarte mari, inconveniente serioase.      In cele 7 părţi ale ei sînt expuse
                                          lor principală este celuloza, pe care     podelele, ruinate de termite, s-au                                                De aceea la aceste motoare lubri-         cauzele salinizării secundare a solu­                   rimentată de către un colectiv de
  Cunoscutul fizician englez Libby a-     o digeră şi o asimilează cu uşurin­                                                cătura navei „Vasa“ scufundată
firmă că pe fundul craterelor din         ţă. De aceea, termitele caută tot         prăbuşit.
Lună se găsesc mări de petrol. Ipo-       felul de obiecle de lemn, hîrtie şi         Munca termitelor este lentă. Ele       Ia 10 august 1628 care a fost
le/.a lui se bazează pe faptul că în      cai ton, dar atacă pielea şi ţesăturile.
numeroşi meteoriţi s-a constatat exis­                                              golesc complet lemnul sau mobila,        ridicată la suprafaţă în aprilie
tenţa parafinei. Libby presupune că         Nepulind suporta lumina, ele tră­       lăsînd doar la suprafaţă un strat
aceasta a fost adusă de numeroşi me­      iesc ascunse în galeriile pe care le                                               1961.
teoriţi răspîndiţi pe suprafaţa Lunii.    sapă în lemn sau în pămînt.
Din hidrocarburile acumulate pe su­                                                 subţire, protector, care le fereşte de                                            ficaţia cu gaze (adică introducerea lui, procesele de salinizare pe baza ingineri şi tehnicieni ai întreprin­ 1
prafaţa Lunii s-au format în decursul       Conform datelor publicate de Ro-
vremurilor rezerve bogate dc „petrol      ger Dajos în carlea sa „Animale           lumină. Rezistenta                                                                în lagăre, în locul uleiului a aerului unei clasificări proprii autorului, derii „Ana Ipătescu“ din Capitală,
lunar“.                                   dăunătoare“, mai multe specii de          obiectului scade
                                          termite au invadat diferite regiuni       brusc şi el se       Animalele se doctórese                                       sau a altui gaz sub presiune, care caracterizarea lor şi efectele chi­ permite obţinerea unor combinaţii -)
                                          ale Franţei. Astfel, o specie cunos­                                     singure
                                          cută pe teritoriul francez încă din       preface în ţăndări.                                                               împiedică frecările şi griparea) 6e mice, fizice, microbiologice şi fizio­ armonioase de culori, precum şi mă­                               4
                                          sec. al XVIIl-lea s-a răspîndit în
                                          regiunea Loarei şi Garonei, ajungînd      Abia atunci îşi dă     După părerea veterina­      rative, a mestecat „doc-       foloseşte din ce în ce mai frecvent.      logice ale sărurilor acumulate în                       rirea rezistentei ţesăturilor. Introdu­    u
                                          pînă la Paris. Aici, după ce au in­       omul seama că        rului J. Smith, cel mai       loria“ şi a aplical-o pe                                                 sol, măsurile de prevenire a salini­                    cerea în practică a tehnologiei            u
                                          vadat cartierul universitar al Sor-       are de-a face cu     bun doclor al animalelor      rană, care s-a vindecat        Cercetările făcute ia Institutul de       zării şi metodele de ameliorare a                       respective a avut ca rezultat pînă
                                                                                    termite, dar este    sînt... animalele însele.     destul de repede.              mecanică aplicată au dus la reali­        solurilor.                                              aoum realizarea a 34 de noi produse        ]
                                                                                    prea tîrziu, căci    Pentru confirmarea teo­                                                                                                                                        din viscoză satinată, oare imită           'l
                                                                                    ele au părăsit de    riei sale, Smith citează o      In rezervaţia Krtiger din    zarea unui prototip de motor                Monografia cuprinde 104 tabele                        perfect mătasea naturală.
                                                                                    mult obiectul con­                                                                functionînd pe lagăre cu aer, la o        şi 101 figuri — hărţi, monograme                                                                   •4)
                                                                                    sumat.               serie de faple interesante.   R.A.U., o cireadă de bi­       viteză de 23.000 rotaţii pe minut.        şi diagrame de calcul utile pentru                        In prezent, în industria uşoară se
                                                                                                           Astfel, el a văzut o                                                                                 ilustrarea problemelor şi mai ales                      produc cîteva sute de articole şi
                                                                                                                                       voli suferea de rîie. Timp          ercetătorii staţiei de sateliţi a    pentru practică.                                        modele de textile din mătase arti­
                                                                                                         dată cum a scăpat de o                                        ^ Observatorului astronomic din
                                                                                                         rană un gibon indonezian,     de 12 zile animalele s-au
                                                                                                                                       scăldat într-o mlaştină,       Bucureşti au făcut pînă acum peste Subliniind valoarea lucrării „Sali­ ficială. Caracteristica principală a D
                                                                                                                                                                      2.000 de observaţii vizuale şi foto­ nizarea secundară a solului“ în pre­ acestor produse este durabilitatea
                                                                                                                                                                                                                zentarea făcută la Academia R.P.
                                                                                                         căruia i se umflase tot culcindu-se în mîlul ver­            grafice ale sateliţilor artificiali       Romîne, acad. prof. Grigore Obreja-                     lor, capacitatea bună de izolare ter­      'i
                                                                                                                                                                      lansaţi în ultimii ani, aducînd astfel    nu, vicepreşedinte al Asociaţiei in­                    mică, şifonabilitatea redusă, pre­         ~)
                                                                                                         corpul. Maimuţa a rupt zui. Aceasta s-a dovedit                                                        ternaţionale pentru ştiinţa solului, a                  cum şi aspectul foarte apropiat de         u
                                                                                                                                                                      un aport deosebit la cercetările          arătat că „monografia, pregătită în                     cel al mătăsii naturale.
                                                                                                         frunze dintr-un copac cu­ a fi o măsură foarte efi­          oare se fac în acest domeniu. La          cinstea celui de-al 8-lea Congres                                                                  u1
                                                                                                                                                                      recenta Conferinţă asupra observării      internaţional de ştiinţa solului care                     Dotarea fabricilor ou utilaje noi,
                                                                                                         noscut de băştinaşi pen­ cientă — toate animalele            optice a sateliţilor artificiali, tinută  se va ţine în anul viitor în Romînia,                   perfecţionate, aplicarea unor teh­
                                                                                                                                                                                                                                                                        nologii moderne şi ridicarea califi­
                                                                                                         tru proprietăţile sale cu- s-au vindecat.                    la Leningrad, a fost evidenţiată

                                                                                                                                                                      activitatea ţării noastre în această este prima lucrare de acest gen pe cării cadrelor au determinat creşte­
                                                                                                         In secte c ă lă to a re                                      direcţie. Cercetătorii noştri au pre­ plan mondial. Lucrarea are o va­ rea producţiei de fibre de mătase
                                                                                                                                                                                                                                                                        artificiala şi concomitent a produc­
                                                                                                           Unele insecte „călăto­      rînd deasupra oceanelor        zentat aici şi o metodă originală de      loare deosebită prin faptul că auto­                    ţiei de ţesături şi tricoturi. In ultimii  u
                                                                                                         resc“ peste mări şi ocea­     au întîlnit insecte foarte     observaţie privitoare la determina­       rul a propus metode originale de                        trei ani, de pildă, cantitatea de ţe­
                                                                                                         ne, duse de curenţii de       departe de ţărm. Aşa se        rea poziţiei exacte a sateliţilor faţă    prevenire şi combatere, a introdus                      sături din viscoză s-a mărit cu 45 la      1
                                                                                                         aer care le ridică la o       explică enigma care fră-                                                 pentru prima dată în literatura de                      sută. Comparativ ai anul 1938, în          1
                                                                                                         înălţime pînă la 7.000 de     mînta de mult pe specia­       de pămînt.                                specialitate termeni şi noţiuni noi,                                                               1
                                                                                                         metri şi le duc uneori la                                                                              a întocmit clasificări originale, a                     tara noastră se fabrică acum din
                                                                                                                                       lişti — cum au apărut in­        La diversele observaţii vizuale şi                                                                                                         )
                                                                                                         o depărtare de sute şi mii                                   fotografice ale sateliţilor artificiali
                                                                                                                                       sectele de pe continent în                                               cercetat unele procese de salinizare                                                               )
                                                                                                         de kilometri. Aviatorii do                                   participă şi statia de observare din      secundară a solului. Ea constituie                      viscoză de 22 ori mai multe ţesături
                                                                                                                                       insulele mari şi mici din      Cluj cu un program special de             pentru cercetători şi ingineri din                      şi de aproape 50 de ori mai multe          u)
                                                                                                         pe liniile intercontinentale                                                                                                                                   tricoturi.
                                                                                                                                       Oceanul Pacific. „Vina“ o
                                                                                                         anunţă adeseori că zbu-       poartă vîntul...;              observaţii.                               agricultură, hidroamelioraţii, hidro-                          (Agerpres)

                     Stadionul olim pic din to k io .                                                                                                                              / uJu/u/uJi. t — / 1— / l—J SmmJW '[ - / u J u J U ml U -/ UmJ u J

                                                                                                                                                                                                                                                       Um j Lm j W J 1
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11