Page 61 - 1963-06

Atenţie deosebită lucrărilor
de întreţinere a culturilor

Lucrările de investifii — UN SUCCES STRĂLUCIT
ÎN LEGĂTURĂ CU ZBORUL SIMULTAN AL NAVELOR COS­
cu un pas înaintea
MICE „VOSTOK-5" ŞI „VOSTOK-6", TOVARĂŞUL GHEORGHE

GHEORGHIU-DEJ, PRIM-SECRETAR AL C.C. AL P.M.R., PRE­

producfiei ŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL R.P. ROMÎNE, A DE­

CLARAT CORESPONDENTULUI ZIARULUI „PRAVDA" LA

In anul care a trecut, Exploatarea plan. In primul trimestru productivi­ BUCUREŞTI:
minieră Certej-Săcărîmb a întîmpinat tatea muncii a crescut cu 16 pro­
dificultăţi în îndeplinirea planului atît cente faţă de cea planificată, în lu­ Zborul simultan al celor doi cosmonauţi — Iocotenent-colo-
la minereul extras, cit şi la realiza­ nile aprilie şi mai planul la extrac­
rea indicelui de calitate. Una din ţia de minereu a fost îndeplinit în nelul Valeri Bîkovski şi prima femeie cosmonaut Valentina Te-
cauzele care au produs aceste greu­ proporţie de 102,86 la sută, iar la
tăţi a fost nerealizarea integrală a metalul de bază în proporţie de reşkova — constituie încă un succes strălucit repurtat de
planului de investiţii. Rămase in ur­ 101,88 Ia sută.
ma producţiei, aceste lucrări nu au ştiinţa şi tehnica sovietică. împărtăşim bucuria poporului so­
asigurat noi rezerve care să intre în Dacă în ceea ce priveşte atacarea
exploatare, ceea ce a făcut ca planul întregului volum de lucrări planificate vietic cu prilejul acestei noi realizări pe drumul cuceririi Cos­
să nu fie îndeplinit. şi executarea lor la termenele stabi­
lite exploatarea noastră a înregistrat mosului de către om.
Pentru ca în acest an asemenea si­ succese, nu se poate spune acelaşi
tuaţii să nu se mai repete, condu­ lucru şi despre calitatea unor lucrări. Calde felicitări Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,
cerea exploatării, la Indicaţia comi­ In sectoarele I şi II au fost execu­
tetului de partid, a acordat o deose­ tate galerii de redeschidere şi de cer­ guvernului sovietic în frunte cu N. S. Hruşciov, oamenilor de
bită atenţie atacării şi efectuării tu­ cetare a căror profil nu corespunde
turor lucrărilor de investiţii prevă­ normelor de tehnică a securităţii ştiinţă, inginerilor, tehnicienilor, tuturor celor ce au contribuit la
zute în planul de exploatare. Au fost muncii, la unele lucrări din aceleaşi
începute lucrările de excavare a ga­ sectoare nu este respectată panta înfăotuirea zborului cosmic.
leriei de ocol de la puţul Starna, galeriilor, fapt ce provoacă greutăţi
care va îmbunătăţi simţitor transpor­ în manipularea vagoneţilor. De ase­ Felicităm pentru fapta lor eroică pe îndrăzneţii cosmonauţi
tul în sectorul I, s-au intensificat lu­ menea, în goană după metri de înain­
crările de construcţie a depozitelor tare, au fost recepţionate unele gale­ Bîkovski şi Tereşkova şi le urăm să se întoarcă cu bine pe
de explozivi, care asigură o bună rii fără canal corespunzător, cu linie
depozitare a materialelor conform ferată montată provizoriu sau greşit. Fămînt. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Colectiviştii din Pianul de Jos. raionul Sebeş, acor'dă multă atenţie executării lucrărilor de întreţinere a
normelor de tehnică a securităţii Vina este în primul rînd a maiştri­
muncii. Pe lingă intensificarea lu­ lor care n-au dat la timp indicaţiile ŞTIRI » ŞTIRI ® ŞTIRI Miturilor. ..
crărilor de construcţii miniere, con­ tehnice necesare şi n-au controlat cu Pînă la această dală ei au efectuai praşila a ll-a mecanică şi manuala Pe 120 ha cultivate cu porumb.
ducerile sectoarelor s-au ocupai în exigenţă calitatea lucrărilor executate. In fotografic: Brigăzile l-a şi a ll-a dc cirnp, conduse de Ioan Toma şi Aurel Timar executînd praşila a
mod deosebit de lucrările de cerce­ Maiştrii Ridigher Ioan şi Mihuţ Si-
tare a zăcămintelor în vederea pune­ mion din sectorul I. Mareş Franciso 530.000 lei econom ii Î*s*Ltşila a Il*a Ia p o ru m b Lat G. A. C. dim
rii în evidenţă de noi rezerve, care din sectorul II, orizontul + 85 şi Tîmpa
să asigure îndeplinirea ritmică a pla­ alţii, n-au acordai Importanta cuve­ Luna trecută a fost declarată la I.C.S. Hunedoara „Luna inovatoru­
nului de extracţie. Atacarea încă din nită lucrărilor executate de echipele lui“ în cadrul căreia acţiunea de introducere a noului în procesul de trebuie u rg en ta tă ! Terminind de executat prima pra-
prima lună a anului, a întregului vo­ din revirele pe care le conduc. Re­ producţie a cunoscut o îmbunătăţire simţitoare. Drept rezultat, în luna şilă la cultura porumbului pentru
lum de lucrări (de redeschidere şi cepţiile lunare au scos în evidenţă mai au fost înregistrate la cabinetul tehnic al întreprinderii 48 propu­
de cercetare), «um au fost galeriile lipsuri în ceea ce priveşte calitatea neri de inovaţii şi raţionalizări din care 39 au şi fost aplicate. Colectiviştii din raionul Orăştie riile colective din Orăştioara de Sus, boabe, colectiviştii din Tîmpa, oraşul
din grupul filonian „Magdalena“, re­ lucrărilor executate în aceste revire. ş-au convins nu odată, că de respec­ Romoşel, Mărtineşti, Şibot etc. regional Deva, au început praşila a
deschiderea din filonul „Antelon- Ele sînt consecinţa lipsei de îndru­ Inovaţiile aplicate în cursul lunii mai la I C.S.H. au permis obţine­ tarea regulilor agrotehnice privind ll-a, lucrare care a fost executată
ghin“, orizontul '+ 40 m, galeria mare şi control. Altfel nu se explică rea unor economii postcalculate de 530.00C lei. întreţinerea culturilor depinde în Cauzele caro au dus la această pînă în prezent pe 15 ha.
din grupul filonian , „Carolina“ nerespectarea profilului şi a pantei bună măsură obţinerea unor producţii stare de lucruri constau îndeosebi fn
în sectoarele I ş l . II şi alte lu­ Ia unele lucrări pe care le-au condus M oment muzical Matineu literar sporite d- porumb, floarea-soarelui, faptul că în gospodăriile amintite nu Concomitent cu lucrările de Între­
crări, au condus la punerea în ex­ maiştrii' Mihuţ Simion şi Ridigher s-a privit cu destul simţ de răspun­ ţinere la porumb, colectiviştii de aici
ploatare a noi zăcăminte de minereu. Ioan. Conducerile sectoarelor trebuie Zilele acestea, elevii Scolii medii Biblioteca regională a organizat sfeclă de zahăr etc. Ajutaţi de me­ dere importanţa praşilelor. Numai au terminat de efectuat şi praşila a
La efectuarea acestor lucrări, echipe să ia măsuri energice împotriva aces­ „Horia, Cloşca şi Crişnn“ din Alba duminică, 16 iunie a.c., un matineu canizatorii S.M.T d!” Orăştie care au aşa se explică de ce pînă în prezent
de mineri ca cele conduse de Ioa- tui fel de a munci, pentru că de ca­ Iulia au organizat, sub îndrumarea literar pentru muncitoarele de la efectuat pc mari suprafeţe praşile la G.A.C. Orăştioara de Sus, praşila Il-a pe întreaga suprafaţă cultivată
chim Bunea, Gheorghe Nelega, Va­ litatea acestor lucrări depinde în cadrelor didactice, un moment mu- T.R.C.H la sediu) întreprinderii mecanice, Ia care s-au adăugat cele I la porumb a fost executată pe nu­ cu cartofi (8 ha) şi pe 7 ha cultivate
cile Zaha, Andrei Pleşa, Aurel Popa mare măsură bunul mers al produc­ zical-literar închinat marelui nostru amintite. Cu acest prilej, tovarăşa cu . legume.
şi alţii, prin buna organizare a mun­ ţiei viitoare. poet Mihai Eminescu. In cadrul aces­ Ecalerina Nan bibliotecară, a vorbit
cii, au realizat viteze sporite de avan­ tei manifestări, tov. prof. Clemente participantelor despre viaţa gre3 pe manuale şi cu atelajele, colectiviştii mai 60 la sută din suprafaţă (cea de De asemenea, în scopul asigurării
sare, îndeplinindu-şl cu regularitate In exploatarea noastră se mai ob­ Constantin, da la Comitetul regional care au dus,-o în trecut ferpeile şi
planul de înaintare în proporţie de servă unele lipsuri şi în ceea ce pri­ pentru cultulă $¦ arfă, a vorbit ele­ despre viata lor luminoasă de astăzi, din Pricaz. bunăoară, au obţinut anul a doua nici măcar n-a început), iar unor cantităţi sporite de furaje s-a
110—120 la sută. veşte burta gospodărire a lemnului vilor despre viaţa şi opera poetului. despre modul cum acest lucru a fost
de mină, fapt ce încarcă preţul de In continuare, elevii. au recitat poe­ oglindit in literatura noastră. Expu­ trecut o producţie medie de aproape Ia G.A.C. din Romoşel s-au prăşit o recoltat si depozitat lucerna de pe
Interesul deosebit manifestat faţă eost al lucrărilor de investiţii. Atît zii de Eminescu, au interpretat cîn- nerea a fost «usţinută prin lecturi
de lucrările de investiţii, 6-a concre­ conducerile sectoarelor, cît şi maiş­ tece pe versuri de Eminescu şi au din lucrări literare ca „Anii adoles­ 3.200 kg. porumb boabe la ha şi peste singură dată 60 ha cu porumb. Pe 8 ha
tizat în depăşirea planului acestor lu­ trii, n-au acordat suficientă atenţie prezentat drama1izarea poemului „Lu­ cenţei“, de T. Arieşanu, „întoarcerea
crări pe primele 5 luni ale anului. economisirii lemnului, folosirii noilor ceafărul“. la viaţă" de Ion Grecea şi altele. 1.20Q kg- floarea-soarelui. Mari pro­ restul suprafeţei, năpădită de buruieni, M. RAICA
Aceasta a făcut ca minerilor din aba­ materiale de susţinere în executarea ducţii de porumb, floarea-soarelui, nu s-a aplicat nici o praşilă. De ră- corespondent
taje să le fie asigurate locuri de lucrărilor de investiţii care ar fi dus mînerea în urmă a executării lucrări­
muncă bine pregătite. Astfel, echipele Ia reducerea preţului de cost, fapt ce sfeclă etc. au obţinut şi colectiviştii
din abatajul de pe filonul „Carolina“ ar fi permis executarea unui volum
— sectorul III — dat în exploatare mal mare de lucrări din aaeleaşi fon­ din satele Aurel Vlaicu, Geoaqlu, lor de întreţinere a culturilor în uni­
în acest an — şl-au depăşit cu regu­ duri,
laritate sarcinile planificate la extrac­ Vinerea. tăţile amintite se fac vinovaţi atît
ţia de minereu. Lucruri frumoase se Conducerilor sectoarelor le revine
sarcina să acorde acestor lucrări o Dezvoltînd experienţa anului tre­ preşedinţii acestor gospodării (Ioan Pentru recolte
pot spune şl despre felul în eare s-au şi mai mare atenţie, pentru ca ele cut, membrii celor mai multe G.A.C. Manolescu — Orăştioara de Sus şl
să nu fie numai la timp, ai şi bine
executat lucrările de investiţii pe fi­ din raionul Orăştie acordă o atenţie Ioan Sodor — Romoşel), cît şl sfatu­ sp o rite
executate. Nu trebuie să se uite fap­ deosebită executării tuturor lucrărilor rile populare din Orăştioara de Sus
loanele „Carolina" orizontul — 45
tul că de ele depinde îndeplinirea 11 de întreţinere a culturilor şi îndeosebi (preşedinte Cornel Floran) şi Romos La G.A.S. din Orăştie porumbul
Stînjen!, „Antelonghin“ orizontul -F
ritmică şi exemplară a sarcinilor pla­ prăşitului. Cu toate că lucrările agri­ (preşedinte Eugen Creta), care negli­ pentru boabe este cultivat pe o
40, „Adame" orizontul principal şl
nului de producţie pe întreaga ex­ cole din perioada actuală s-au aglo­ jează într-un mod cu totul nepermis suprafaţă de 503 ha. Obţinerea
altele, care asigură minereu de bună
ploatare. merat, colectiviştii din Vinerea. mobilizarea colectiviştilor la lucru unor producţii sporite la hectar
ealitale.
ing. PAUL POPESCU Orăştie, Pricaz nu dau răgaz buruie­ lăsînd această treabă doar pe seama preocupă întreg colectivul de lu­
îndeplinirea la timp a planului de nilor să crească în culturile de po­ inginerilor agronomi din gospodăriile crători de aici. Mobilizaţi de
şeful serviciului tehnic respective. Rămînerea în urmă ai
Investiţii a făcut ea exploatarea să-şi Macara, cărămizi, rumb, floarea-soarelui, sfeclă de lucrările de întreţinere a culturilor către organizaţia de partid, mem­
de Ia E.M. Certej-Săcărîmb ziduri... Constructo­ zahăr, cartofi şi altele. Culturile lor la unele G.A.C a făcut ca pînă la 18 brii celor două brigăzi de cîmp
depăşească în acest an sarcinile de rii înaltă un nou sînt lipsite de buruieni, solul este funie, pe întregul raion, gospodăriile muncesc cu intensitate la execu­
bloc, în care nu bine afînat la suprafaţă, iar plantele colective să execute cea de-a doua tarea lucrărilor de întreţinere a
!!este mult timp lo­ cresc ri se dezvoltă de la o zi Ia alta.
catarii vor dispune
de tot confortul. In ceea ce priveşte praşila a doua praşilă Ia porumb pe numai 1.298 ha culturii de porumb.

Foto : S. TRUT.A la porumb, această lucrare se găseşte din 4.468 ha cultivate cu această Datorită bunei organizări a
tntr-un stadiu avansat la G.A.C. plantă. muncii s-a reuşit ca pînă la 18
Blandiana. Băcăinţi, Orăştie şi altele. iunie a.c. să fie terminată şi a H-a
Dar, după cum arată culturile, lucra­ Cea de-a doua praşilă la floarea praşilă mecanică şi manuală pe
rea respectivă trebuia executată pînă soarelui şl sfeclă va îl terminată în întreaga suprafaţă cultivată cu
acum pe cel puţin 80—90 la sută din cel mult două zile. Se impune deci
ca în zilele ce urmează toate forţele

suprafaţă. In multe părţi se cere a fl să fie mobilizate la executarea lucră­ porumb. De la această dată s-a
făcută dc urgenţă chiar şi a treia rilor de întreţinere a porumbului, trecut cu forţe sporite la executa­
praşilă. Buruienile care au început astfel fncît şi prăşitul acestei culturi, rea celei de a IlI-a praşile me­
să năpădească lanurile de porumb ale pentru a doua oară, să fie de urgenţă canice.
multor unităti vor scade recolta cu terminat. In această privinţă conduce­

cîteva sute de kilograme Ia hectar, rile G.A.C. au datoria să intensifice Cu bune rezultate au muncit,
dacă nu vor fi distruse la timp prin la maximum mersul lucrărilor, iar mai ales, lucrătorii din brigada
praşilă. După situaţia transmisă con­ inginerii agronomi să îndrume şi să I-a condusă de Liviu Budiştean.
siliului agricol raional, rezultă c i mai

SiiiiSSSi inlîrzlaţl cu lucrările de întreţinere supravegheze îndeaproape executarea N.
corespondent
a culturilor de porumb, sînt gospodă­ în bune condiţii prăşitul culturilor. î

SPO R IR E A PR O D U C Ţ IE I sarcinile ce le revin pentru ridicarea asemenea rezultat vor ajunge mai stabilească de către fiecare gospodărie scop tehnicienii cantoanelor au datoria
productivităţii păşunilor şi fîneţelor. ales gospodăriile colective din Sălaşul colectivă în parte cc cantităţi de iar­ ca de două ori pc săptămînă să se
r^ ¦ -• ?R >*«U*W>|> — - <'V La G.A.C. din Rîu Bărbat, de pildă, Superior, Serei, Rîu Alb, Sarmisege- bă trebuie însilozată şi să se treacă deplaseze la fiecare păşune, pentru a
nu s-au curăţat şi îngrijit decît 20 tuza şi altele dacă nu vor lua toate imediat după recoltare la însilozarea verifica clacă a fost mutată tirla şi
ftţd a M a fa a ie d m L fm U m Q . ha din cele 709 ha păşuni pe care măsurile ce 3e impun. ei. eventual să asiste la mutarea ei.
le are în folosinţă. Acest lucru justi­
§a valorificăm cu grijă marea fică de ce păşunea de la Rîu Băr­ In multe unităţi de la noi din ţară, In stabilirea momentului optim de La rîndul său, Consiliul agricol raional
avuţie a pajiştilor bat produce sub 5.000 kg iarbă la ha, in conditiuni asemănătoare cu cele ale recoltare a fîneţelor de munte, de un are datoria să analizeze în această pe­
iarbă care are un conţinut de unităti unităţilor d’n raionul Haţeg, numai cu preţios ajutor pot fi tehnicienii de pe rioada problema păşunilor şi fîneţelor
Principala activitate agro-economi- tă de asemenea multe păşuni unde ca­ vinele, rezultatele ar fi şi mai edifi­ nutritive şi proteine cu 50 la sută iarba de la păşune sc obţin în timpul lîngă eantoane'e pasforale. Aceştia au şi să indice cele mai eficiente măsuri
catoare. mai scăzut decît cea obţinută de pe verii producţii dc peste 15 litri lap­ datoria să se ocupe cu toată compe­ pentru înlăturarea tuturor lipsurilor şi
că în raionul Haţeg o constituie creş­ litatea ierbii a fost îmbunătăţită, fapt păşunile îngrijite. Iată una din cau­ te zilnic pe cap de vacă. Aceeaşi can­ tenta şi de păşunile şi fîneţele din pentru aplicarea celor mai corespun­
Dar, cu toată experienţa valoroasă zele pentru care aici şi producţia ani­ titate de lapte se obţine şi în perioada zona de munte care aparţin gospodă­ zătoare măsuri care să ducă la obţi­
terea animalelor, bazată pe producţia ce se reflectă în conţinutul ridicat dc dobîndită, in raionul Haţeg nu te malieră este scăzută. de stabuiaţie hrănind vacile cu, lîn riilor colective. nerea unor cantităţî de nutreţuri în­
aplică în mod satisfăcător măsurile natural, otavă şi iarbă însilozată (la destulătoare şi de bună calitate, valo-
de nutreţ verde şi fin ce sc obţine U.N. şi de albumină digestibilă al cele mai corespunzătoare şi pe supra­ O situaţie similară poate fi Întîlnjtă care, pentru mărirea procentului dc Deosebit de necesar este ca păşu­ rificînd astfel marea avuţie a pajişti­
feţe cît mai mari de păşuni şi fineţe şi la Rîul Alb, Demsuş, Bretea Strei calciu se dă făină de oase), fără nici nile de murite ce au fost îmbunătăţite lor naturale.
de pe păşunile şi fîneţele naturale care ierbii. Pot fi amintite în această pri­ naturale. etc. unde s-au curăţat doar 10—60 ba un alt adaus de nutreţuri concentrate. şi amenajate, să fie raţional folosite,
sau la unele gospodării colective cum să se respecte toate regulile de tehni­ ing. EUGEN CERNELEA
ocupă aproape 76.000 ha şi care vinţă păşunile de munte „Slavei“ şi In planurile de producţie ale gos­ sînt Cele din Ruşi. Mareo, Clopotiva, Această practică se poate intro­ că pastorală. Altfel, ele se vor de­
podăriilor agricole colective s-a pre­ Silvaşul Superior ele unde nu s-a duce şi în raionul Haţeg. Se impune grada. Cantoanelor pastorale le revine şeful sectorului de combatere a
furnizează cea mai mare parte din „Zănoaga“ unde în anul 1962 G.A.S. văzut concret ce anume lucrări agro- Curăţat nici murat un hectar de pă- însă o folosire mai raţională a fîne- sarcina de a urmări aplicarea tîrlitu-
ameliorative se vor executa cu forţele June. telor, aplicarea măsurilor de îmbună­ lui cu ovinele şi cu. bovinele, în care eroziunii solului O.R.P.O.T. —
proprii. Bunăoară, a fost stabilit să tăţire, îngrăsare şi recoltare la timp
necesarul total de unităţi nutritive din Sîntămăria a organizat păşunatu! se defrişeze dc arboret nefolositor 252 Un volum mir de lucrări de cură­ pentru a se obţine un fîn bogat în Deva
ha păşune, să se elibereze terenul de ţare şi de îmbunătăţire a păşunilor s-a unităţi nutritive şi proteină digesti­
pentru hrana animalelor. tineretului bovin. Juncii şi junincilc în materialul rezultat de la curăţare pe făcut pr fîneţele naturale de jos, iar bilă.
1.028 ba, să se facă lucrări de igienă cele de la munte au fost complet ne­
Pentru traducerea în viaţă a sar­ număr de 675, aflate aici în taberele şi curăţări de primăvară pe 6.803 ha. glijate. Dară s-at fi împrăştiat numai Este cunoscută situaţia din anul
să se distrugă muşuroaiele înţelenite muşuroaiele inţelenite s-ar fi creai 1962 cînd recoltatul fîneţelor în ra­
cinilor stabilite prin Directivele Con­ de vară, au înregistrat fiecare un pe 243 ha, să se construiască 2.980 posibilitatea obţinerii în anii urmă­ ionul Haţeg a fost prelungit pînă la Mari canfiîăji de furaje
porţi pentru tîrlire, precum şi alte tori a unui spor de 10—15 la sută sfîrşilul lunii septembrie, iar o parte
gresului al 111-lea al P.M.R., sc im­ spor zilnic de creştere în greutate de acţiuni menite să ducă la sporirea fin. din suprafeţe au rămas nerecoltate.
cantităţii de masă verde şi la îmbu­ Ca urmare, finul ebţinut a fost de
pune ca în', această zonă să fie spo­ 940—970 grame într-o perioadă de nătăţirea calităţii ei. Multe fineţe de munte, apartinind slabă calitate şi în cantităţi diminuate. recolfafe şi înssioiafe
G.A.C. din Şcrel, Nucşoara, Rîu de
rită considerabil densitatea animalelor păşunat de 80 zile. Asemenea rezul­ Rezultatele de pînă acum sînt însă Mori etc. se mai păşunează şi astăzi Tmînd seama de specificul raionului
mult sub posibilităţi. Nu s-au făcui Acest lucru atrage după sine o scă­ Hâtre. recoltarea finului trebuie să se
ierbivorc (taurine şi ovine). Numărul tate pot fi obţinute şi la păşunile de­ defrişări ’decît pc 95 hav lucrări : de dere eu peste 50 la sută a producţiei organizeze altfel decît în anii ante­ Asigurarea hranei necesară
igienă şi curăţări dc primăvară pe dc fîn şi pierderea întregii producţii riori. Fîneţele de jos, dc pe malurile a- animalelor în perioada de vară
acestora, exprimat in unităţi vită mare numite „Cracu“, „Zlata“, „Zeicu“, abia 3.656 ha (ceea ce reprezintă doar de otavă. pelor, din livezi şi de la poalele mun­ şi de stabulaţie constituie pentru rajeră de pe 10 ha, realizîndu-se
53 Ia sută faţă dc prevederi), iar ţilor trebuie recoltate în întregime pînă conducerea G.A.S. din Bîrcea. în total 810 tone de furaje. Din
(în greutate viede 500 kg) la 100 „Petresnu“ etc. unde în general se lucrările de eliberare a terenurilor de Trebuie amintit apoi şi faptul că la începerea secerişului, (această pe­ pentru toţi lucrătorii acestei uni­ cantitatea de masă verde reali­
materialul lemnos rezultat de pe urma din lipsă de preocupare — pînă la ie­ rioadă corespunde cu momentul optim), tăţi o preocupare de seamă. In zată, 120 tone de secară au fost
ha teren agricol va trebui să creas­ poate îngrăşa mai ales tineretul tau­ curăţărilor (executate finanţat) s-au şirea unor categorii dc animale la iar recoltarea celor dc la munte să acest scop, de îndată ce plantele
aplicat pe suprafeţe foarte mici. munte — pe păşunile dc jos nu s-a fie terminată pînă cel tîrziu la 20—25 s-au dezvoltat corespunzător pen­ însilozate în amestec cu mazăre.
că de la circa 52 U.V.M. cîtexistărin. organizat un păşunat raţional, pc spe­ august. tru a fi recoltate, s-a început de Restul cantităţii s-a administrat
De nerealizarea obiectivelor stabi­ cii. In marea majoritate a cazurilor zor la executarea lucrării respec in hrana animalelor în stare
în prezent, la cel puţin 61 U.V.M. Unul din factorii care asigură îmbună­ lite se fac vinovate în primul rînd se văd păşunîn'd de-a valma bovine De un real folos ar fi ca în această proaspătă.
de toate vîrstele şi categoriile, cai, direcţie Consiliul agricol raional să tive. Despre rezultatele obţinute
Pentru hrănirea acestor animale, vo­ tăţirea calităţii şi sporirea producţiei de conducerile unor G.A.C. care n-au pri­ oi, capre, bivoli. Prin aceasta, păşu­ indice gospodăriilor agricole colective Cu cîteva zile în urmă s-a în­
vit cu suficient simţ de răspundere nile de jos se distrug complet ceea ce ca sa pună în aplicare această mă­ în această direcţie ne-a vorbit, ceput şi recoltatul finului de pe
lumul bazei furajere trebuie să a- masă verde şi fin pe pajiştile din zona face ca vacile de lapte să nu aibă a- sură, întocmindu-se planuri concrete de cele 59 ha., lucrare ce va fi ter­
sigurată pentru perioada de vara hra­ recoltare a fîneţelor pe tarlale, par­ tov. Talmaschi Eusebiu, planifi
jungă în raion la un total de 250.000 de munte, îl constituie îngrăşarea te­ nă suficientă, şi, în acest caz, să 3ea cele, cu stabilirea suprafeţelor, meto­ minată în cel mult 4-5 zile.
o producţie scăzută rde lapte, L’a tm delor 'de recoltare, uscare, transport catorul unităţii amintite. Iată
UN. la 100 ha teren agricol, faţă de renurilor. Experienţele făcute pe pă­ Pentru sporirea producţiei de
şî 'depozitare. In acelaşi timp să se ce ne-a relatat interlocutorul furaje, pe întreaga suprafaţă eli­
numai 110—120.000 U.N. cît este în şunile din Retezat au dovedit că după nostru :
berată de secară a fost însămîn-
prezent. Pentru aceasta este necesar primul an de tîrlirc producţia dc — Pînă în prezent, în baza ţat în cultură dublă porumb

ca de pe păşuni şi fineţe să sc obţină iarbă a crescut cu 421 la sută, iar planului de măsuri întocmit, uni­ pentru siloz, iar acum se conti­

cantităţi sporite de nutreţ, de bună in al doilea an cu 567 la sută. ta tatea noastră a recoltat secara nuă cu semănatul acestei plante
pe suprafeţele eliberate de orz
calitate, cu un conţinut ridicat dc uni­ „Cracu“, de pildă, prin administrarea masă verde de pe 22 ha, orzul şi mazăre.

tăţi nutritive şi proteine. ca ingrăşămînt a cîte 200 kg. azotaf de pe alte 22 ha şi mazărea fu-

Pe această linie, în raionul Haţeg de amoniu la ba, s-a obţinut un spor

s-au obţinut unele tezultate bune. De de 88 kg iarbă pentru fiecare kg de

pe întinse Miprafete de păşuni îmbu­ azotat de amoniu administrat. Expri­

nătăţite şi îngrijite, cum sînt cele de­ mat în bani, rezultă că pentru 1,10

numite „Maxim“, „Făgete!“, ..Petrea- lei investiţii s-a realizat un spor 'de

nua, „Cosma*. „Găeru“ etc., în condi- producţie în valoare <le 8,80 lei. Daca

ţiuni climaterice normale, s-au obţi­ am face acest calcul la îngrăşarea pă­

nut 12—15,000 Sg iarbă la h'a. Exis­ şunilor prin tîrlirc eu ovinele şi bo­