Page 62 - 1963-06

PAG. 2
In întreprinderile regiunii — în
adincurile minelor, în secţiile mari­
lor uzine, pe schelele şantierelor, îşi
desfăşoară activitatea mii de agita­
tori, purtători neobosiţi ai cuvîntu-
lui partidului în rîndul maselor. Prin
discuţii şi convorbiri, prin muncă
vie de la om la om, dar mai ales
prin exemplul personal, ei mobilizea­
ză şi însufleţesc oamenii muncii la
înfăptuirea politicii partidului.
Din noianul de exemple, din acti­
vitatea lor rodnică, am desprins cî-
teva fapte despre care merită să se
amintească.
tV
Brigada de mineri din care face
parte şi agitatorul Ioan Ana, de la
mina Ţebea, obţinea rezultate bune.
Ele nu erau însă pe măsura posibi­
lităţilor. Nevoile producţiei impu­
neau mărirea simţitoare a vitezei de
avansare în galeria în care îşi des­
făşoară activitatea această brigadă,
îndrumat de biroul organizaţiei de
bază, agitatorul a organizat convor­
biri şi discuţii cu toţi minerii din
colectivul său de muncă, explicîndu-
le importanta act'vilăţii lor pentru
deschiderea de noi fronturi de lucru,
şi pentru asigurarea îndeplinirii pla­
nului de producţie a întregii exploa­
tări. împreună cu agitatorul, minerii
din brigadă s-au sfătuit cum să or­
ganizeze mai bine munca pentru a
obţine o productivitate cît mai înal­
tă. Din iniţiativa agitatorului s-a
trecut la o nouă metodă de lucru,
organizîndu-se munca în brigadă pe
patru schimburi. Brigada a realizat în
ultimul timp cea mal mare viteză de
înaintare, cunoscută la mina Ţebea
în astfel de galerii.
* B de la mina Lupeni. Fiind şef de
Numeroşi agitatori se ocupă cu
multă răbdare şi răspundere de edu-
sarea celor din jur, îndeosebi a ce-
n lucru. Agitatorul s-a ocupat îndea­
Pe zi ce trece. în evidenţa bi­
bliotecii centrale orăşeneşti din
Petroşani apar tot mai multe nu­
me noi de cititori. Astfel, de la
începutul anului şi pînă în pre­
zent aici au fost înregistraţi cca.
2.990 de cititori, cu peste 25.890
volume citite. De remarcat este
faptul că biblioteca dispune în
momentul de faţă de un fond dc
cărţi ce însumează peste 24.000
volume. Acest fond se îmbogă­
ţeşte continuu. In ultimul timp,
în bibliotecă au intrat cărţi noi
în valoare de 7.500 lei. Activi­
tatea rodnică desfăşurată de bi­
bliotecă pe tărîmui muncii cu
cartea a făcut ca numeroşi oa­
meni ai muncii din oraş să-şi
petreacă o bună parte a timpu­
lui liber în sala de lectură, îm-
bogăţindu-şi continuu cunoştin­
ţele profesionale şi de cultură
generală.
Cartea a devenit un prieten de
nădejde şi pentru cei ce frecven­
tează biblioteca clubului munci­
toresc al sindicatelor din locali­
tate. De la începutul anului, pc
fişele aceslei biblioteci s-au în­
scris 1.000 de cititori noi, cu
peste 7.000 de volume citite.
I. CHIRAŞ la acest festival, organizat între
corespondent
Tînărul strungar Gabor Krisle lucrează în secţia lll-a mecanică a
'Atelierelor R.M.R. Simeria. Piesele executate de el sînt de cea mai bună
calitate.
Un bilanţ fru m o s
In cursul lunii mai colectivul
de muncitori, ingineri şi tehni­
cieni de la I.I.L. „6 August" din
Petroşani a obţinut realizări fru­
moase. Astfel, planul producţiei
globale a fost îndeplinit în pro­
porţie de 106 la sută.
Cele mai bune rezultate în
muncă le-au obţinut muncitorii
secţiei tipografie care şi-au înde­
plinit sarcinile de plan în pro­
porţie de 120 la sută. Cu bune
rezultate au încheiat luna mai
Program artistic în aer liber
Tinerii din Oarda dc Sus, raionul
Alba, şi-au adus şi îşi aduc o mare
contribuţie la întărirea economico-or-
ganizatorică a G.A.C. din localitate,
In cinstea lor, Comitelui raional
UT.M. si Comitetul raional pentru
cultură şi artă, au organizat dumi­
nică, Hi iunie a.c., un program ar­
tistic în aer liber.
Pe o scenă, frumos improvizată în
mijlocul satului, brigada artistică de
SSB O biografie obişnuită
lor care săvîrşesc abateri de la dis­
ciplina de producţie, sau încalcă
normele de conduită în societate,
aducinrtu-i pe calea cea bună. Tină-
rul I. B. de la mina Barza, de exem­
plu, luase obiceiul urît ca după plata
salariului să lipsească a doua zi de
la lucru. Agitatorul Gheorghe Ruda
s-a ocupat îndeaproape de acest tî-
năr, i-a arătat cît rău îi cauzează
cei care îl antrenează la băutură, ce
consecinţe au asupra producţiei, şi
asupra cîştigului personal absentele
de la lucru îndemnurile şi sfaturile
bune ale agitatorului au găsit ecou
în inima linărului. El s-a îndreptat,
fiind socotit în prezent printre tine­
rii din şeilor disciplinaţi, cu com­
portare bună.
Tot aşa s-a ocupat şi agitatorul
Nicolae Gabor de la această mină
de indiumarea şi educarea tînărului
I.T., ajutindu-1 să înlăture din acti­
vitatea sa manifestările de indisci­
plină şi indiferentă faţă de sarcinile
de producţie, precum şi atitudinile
negative din viata sa personală. Adus
pe calea cea bună şi sprijinit să-şi.
ridice nivelul profesional, tînărul
I. T. a fost promovat nu de mult şef
de echipă.
? care dau dovadă agitatorii. Iată
In multe locuri se manifestă
tendinţa ca elementele indisciplina-
te să fie îndepărtate din colectivele
de muncă din care fac parte şi tri­
mise să lucreze in altă parte. A-
ceastă reacţie este înlrucîlva fireas­
că deoarece actele de indisciplină
duc la dezorganizarea procesului de
producţie adueînd prejudicii întreprin­
derii şi întregului colectiv de muncă.
Nu în acelaşi fel a precedat însă agita­ cest lucru la bun sfîrşit, contribuind
torul Andrei Lucaci din sectorul IV
brigadă el a cerul să i se reparti­
zeze în colectivul său de muncă doi
mineri — A. G. şi A. E. -— cunos­
cuţi ca elemente nedisciplinate cu
un număr mare de absente de la
proape de educarea şi îndrumarea
acestor doi mineri arătîndu-le că
este în primul rînd în interesul lor
să muncească disciplinat, să depună
eforturi pentru realizarea sarcini­
lor de producţie. El le-a dat ca e-
In săptămîna de la 3 la 9 iu­
nie a.c., în raionul Orăşlîe au
avut loc o serie de acţiuni bogate
cu filmul artistic şi documentar.
Astfel, în oraşul Orăştic s-a
desfăşurat un „Festival al filmu­
lui pentru copii şi tineret". In
cadrul acestuia au fost prezenta­
te filmele: „Datorie de prieten",
„Fii bun pînă la moarte" şi „Co­
pilul şi oraşul". Secţia de învăţă­
mânt a Sfatului popular raional,
împreună cu comitetul raional
U.T.M. şi conducerea cinemato­
grafului „V. Roaită", au organizat
vizionarea în colectiv a acestor
filme de către elevi şi eleve, ti­
neri, muncitori fruntaşi în pro­
ducţie etc. înainte de începerea
rulării, filmele amintite au fost
prezentate publicului în cadrul
unor expuneri. De remarcat, că
şi lucrătorii secţiilor mobilă fină
şi tapiţerie, care şi-au îndeplinit
sarcinile de plan în proporţie de
107,5 la sulă şi respectiv 105,3
la sută.
In luna mai secţia de mobilă
a livrat unităţilor comerciale
peste prevederile planului, 16 ca­
napele pat tip „Carpaţi" şi 10
garnituri de mobilă pentru bu
cătărie.
C. IOAN
corespondent
agitaţie din Oarda de Jos şi orches­
tra de muzică populară şi uşoară a
Scolii profesionale din Zlatna au
prezentat un spectacol mult apreciat
de cei peste 500 de colectivişti, care
au ţinut să ăsirle la această mani­
festare. înaintea spectacolului, tine­
rii din sat au fost felicitaţi din par­
tea Comitetului raional U.Ţ.M. pen­
tru contribuţia lor la munca din gos­
podăria colectivă.
¦gUCSSXÇSSttik«9D«aRţfUiBMBUUauL. TMXS!*OZZlCK3IMA>LikiI*Sa>M.lUL!!!
xemplu pe ceilalţi mineri din bri­
gadă care muncesc neobosiţi, dind
dovadă de conştiinţă înaintată, mun­
cind cu entuziasm pentru îndeplini­
rea angajamentelor luate in întrece­
rea socialistă.
Cei doi „nedisciplinaţi" muncesc
acum cot la cot cu ortacii lor in
brigadă fără să li se poată reproşa
vreo abatere. Şi lucrurile în briga­
dă merg bine. Numai în luna apri­
lie s-au extras peste plan 1.500 tone
de cărbune. Este bine ca exemplul
agitatorului şi şefului de brigadă An­
drei Lucaci să fie urmat de cîl mai
mulţi agitatori pentru că, scopul
muncii politice este educarea oame­
nilor, îndreptarea lor.
? munci şi cu ce trăi nu existau. Foştii mai cîleva clase elementare constituia
Cuvîntul agitatorilor este ascul­
tat cu respect şi urmat de masa
de murcilori deoarece el militează
pentru ţeluri care sînt scumpe oa­
menilor muncii. Acest cuvînt are o
mare putere de convingere cînd este
însoţit de fapte, cînd agitatorul, în
întreaga lui activitate, dă dovadă de
o atitudine înaintata. Multe sînt fap­
tele care vorbesc despre atitu­
dinea pătrunsă de răspundere
faţă de sarcinile de producţie de
unul din acestea: atunci cînd s-a
produs o perforare a unui cuptor
de topire de la uzina chimico-mela-
lurgică Zlaina. agitatorii Francisc
Filus, Nicolae Nicula, Ioan Mnrta
şi Ioan Valacer, pentru a scurta tim­
pul de reparaţie şi a evita astfel
pierderile, au luat iniţiativa execu­
tării acestei lucrări din mers. In-
fruntînd temperatura mare la care
au trebuit să lucreze, ei an dus a-
astfel la îndeplinirea planului de
producţie şi realizarea unei econo­
mii de peste 500.000 lei. Fapta lor
a fost recompensată. Cea mai mare
satisfacţie le-a adus-o însă dragos­
tea şi respectul, preţuirea pe care
le-o acordă irilregul colectiv, faptul
că cei din jur se străduiesc cu orice
prilej să le urmeze exemplul.
Am 'nfăţişat cîleva exemple.
In adincurile minelor, în secţiile
marilor uzine, prin cuvîntul şi e-
xemplul lor mii şi mii de agitatori
însufleţesc masa largă do muncitori
la înfăptuirea politicii partidului.
6 şi 8 iunie a.c., s-au înregistrat
peste 1800 spectatori.
Filmul „Fii bun pînă la moar­
te" a fost prezentat şi la Cugir,
în acţiune specială, fiind vizionat
de cca. 200 spectatori.
O serie de acţiuni interesante
au avut loc şi în alte localităţi
din raion. Aşa de exemplu, în
comuna Balşa, în cadrul semi­
narului cu activiştii culturali din
raion, lovarăşul Alexandru Raco-
viceanu, critic cinematografic la
revista „Contemporanul", a vor­
bit despre drumul spre măiestrie
al filmului romînesc.
In comuna Geoagiu-sat, în ziua
de 8 iunie a.c. a avut loc o pre­
zentare festivă a noului film ro­
mînesc „Lanterna cu amintiri"
organizată cu concursul tovară­
şei profesoare Corneciuc Dom-
nica, la care au participat 130
Me preocupăm continuu
ele îmbunătăţirea calităţii
produselor de panificaţie
Pe porţile întreprinderilor şi sec­
ţiilor aparţinătoare Trustului regional cum decurge procesul de fabricaţie.
de panificaţie ies zilnic, luînd dru­
mul unităţilor comerciale, cantităţi
însemnate de pîine integrală, inter­
mediară, albă, specialităţi, mult a-
preciale de consumatori alît prin ca­
litatea lor cît şi prin numărul spo­
rit de sortimente. Se poate aprecia
că în ultimul timp calitatea produ­
selor de panificaţie s-a îmbunătăţit
simţitor, datorită preocupării celor
care muncesc în această ramură. Dar
numărul sporit de sortimente, can­
tităţile însemnate ce se produc în
ultima vreme, implică în primul rînd
şi o preocupare susţinută a acestor
colective pentru îmbunătăţirea cali­
tăţii produselor. In acest sens am
avut cu tov. Cornel Fleşeriu, di­
rectorul Trustului regional de pani­
ficaţie, o convorbire referitoare la
modul cum se traduc în viaţă sar­
cinile privind îmbunătăţirea continuă
a calităţii pîinii. Iată ce ne-a rela­
tat.
— Trustul regional de panificaţie
coordonează activitatea tuturor în­
treprinderilor şi secţiilor din regiu­
nea Hunedoara. Se produc zilnic
cantităţi însemnate de produse de
panificaţie. Pentru a produce sorti­
mente de e calitate superioară, con­
form exigenţelor mereu crescînde ale
populaţiei, ne-am preocupat în pri­
mul rînd de calificarea lucrătorilor
existenţi- In acest sens s-au iniţiat
cursuri de calificare, cu o durată
de 3 luni la locul de producţie, un­
de s-au calificat peste 100 munci­
tori. Pe lingă şcoala de meserii din
Alba Iulia s-a înfiinţat şi o clasă
de brutari. Anul viitor şcoala teh­
nică de maiştri de la Alba Iulia,
înfiinţată recent, va da producţiei
încă 10 ‘maiştri brutari.
încă de anul trecut la ţoale uni­
tăţile din regiune au fost introdu­
se reţelele de fabricaţie care s-au
dovedit eficace în cadrul concursu­
lui pe Iară ce a avut loc la Bucu­
reşti. Reţetele amintite introduse la
fabricarea tuturor sortimentelor pre­
zintă o serie de indicaţii de ordin
tehnologic, în funcţie de calitatea
făinii întrebuinţate, şi prin ele se
Nr. 2636
mm
I losif Partik, încă nu avea 12 ani s-a apropiat un miner cunoscut. Şi-au
cînd a începui munca de forestier. strîns prieteneşte tnîinile şi au dis­
Bineînţeles, pe atunci era forestier cutat despre multe lucruri. După trei
începător. Mai mult ajuta pe tatăl zile, brigada lui Csiki Emeric s-a
său fi pe fraţii săi. Se trage dinlr-o completat cu un nou vagonetar, cu tî­
familie care în anii exploatării bur- nărul Partik, care a venit la mină
ghezo-moşiereşli a cunoscut din plin pentru a deveni lucrător calificat. La
greul vieţii. In familie erau mulţi, început i-a fost greu. Dar prietenul
cîşligul era puţin, traiul mizerabil. şi consăteanul său — E. Csiki — l-a
Tatăl său, Emeric Partik, era veşnic ajutat tot timpul. La îndemnul lui,
întristat, veşnic cu gîndul la ziua de Partik s-a înscris şi a urmat şcoala
mîine. Pe atunci certitudinea că ai ce de ajutor miner. Faptul că avea nu­
proprietari ai bogăţiilor ţării făceau pentru el o greutate. Totul însă a
ceea ce credeau, după bunul lor plac. trecut şi, într-o zi, şeful de brigadă
losif, alături de ceilalţi fraţi şi i-a spus:
de tatăl său, a cunoscut acele vre­ — Trebuie să mai înveţi, trebuie
muri amare. De atunci are multe să elevii miner! Avem nevoie dc
amintiri. Păstrează insă mai mult ca mulţi oameni calificaţi, cît mai cali­
orice un moment tragic petrecut cînd ficaţi. Insuşeşts-ţi bine meseria de
se afla în pădure, la lucru. miner, că e frumoasă; ai să devii
Era o vreme „tare“. începuse o miner şi-apni maistru. Din partea
ploaie cu vînl şi descărcări electrice tovarăşilor de muncă o să ai tot
înfiorătoare. Norii negri şi groşi au sprijinul.
întunecat atmosfera de parcă era o Şi aşa losif Partik a continuat să
noapte mohorîlă de toamnă. De un­ înveţe. Deseori, cei doi consăteni pu­
deva ca dinlr-un adînc de prăpastie, teau fi văzuţi împreună. Csiki Einc-)
se auzi un strigăt disperat : „aju­ ric îl ajuta continuu la matematică, j
tor“. Tăietorii dc lemne. inclusiv la minerit, cu tot ce putea. Acum,)
losif şi tatăl sin, s-au dus în gra­ Partik este un miner harnic şi price-1
bă spre locul de unde venea vocea. pul, un om apreciat de toţi lucră-'
Acolo au văzut o scenă îngrozitoare: lorii minei. S-a familiarizai cu mina, La I.F. Hunedoara se desfăşoară în aceste zile o susţinută
un frate de-al lui losif se zbatea cu oamenii din Vulcan, cu viaţa dc întrecere pentru realizarea tuturor sortimentelor de plan. De
fără puteri sub un trunchi gros dc aici, incit iar fi greu, foarte greu să asemenea, ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii produ­
selor şi reducerea preţului de cost sînt preocupări permanente
brad pe care v'inlul l-a smuls din se despartă de dc. Ropotul perma­ ale forestierilor de aici.
rădăcini călind peste mijlocul fraged nent al pichamerelor ii face o deo­ In fotografie: muncitorul Bo.şoi Gheorghe, sccţionînd lemn
al tînărului. A mai reuşii doar să sebită plăcere ; Ia tot ceea ce se pe­ de construcţii cu un fierăstrău „Drujba".
ceară ajutor Pi aceasta i-a fost sal­ trece in abataje, fie galerii, se vede
varea. Oamenii au ridicat copacul şi şi el participant activ.
au salvat copilul. Atunci losif a vă­ Cînd transportă lemn de mină,
zut pe tatăl său lăcrămînd. suspinînd cînd armează cu lemn, în minte îi Un sector rentabil
vin momente şi aspecte din munca
disperat. A plîns şi el cu hohote, au dc forestier. Se gîndcşlc la condi­ Pentru primele două trimestre 24 miei, gospodăria a realizat un
plîns şi alţii, care erau acolo. Dar ţiile în cine lucra atunci. Preţuieşte ale acestui an, colectiviştii din venit de 28.600 lei. Această cifră
confirmă că la G.A.C. din Cîrneşti
copilul a fast scos. lotuşi, din gura mult munca dc miner, dar păstrează Cîrneşti, raionul Haţeg, şi-au există toate condiţiile ca sectorul
planificat să realizeze din zooteh­ zootehnic să asigure realizarea şi
morţii. respect şi fată de aceea dc forestier, nie venituri băneşti în valoare de chiar depăşirea venitului de
12.000 lei. Rezultatele obţinute 106.000 lei cît s-a stabilit în pla­
De alunii cu trecut mai midii ani. care se desfăşoară şi ca acum. în nul de producţie pentru acest an.
Au survenit o seamă dc schimbări, rondiţii noi. De la mina Vulcan însă. au întrecut însă prevederile.
nu se gîndeşle să plece. S-a stator­ Pînă la 15 iunie, prin livrarea pe P. FĂRCAŞIU
s-au creat tinerilor arul'ţ ii noi de nicit în acest oraş mineresc, care se bază de contract a 387 kg. lină,
354 kg. brînză, 7.000 litri lapte şi corespondent
muncă şi viată reconstruieşte din temelii. Arc aici
...lntr-una din zile. losif s-a pre­ familia, prieteni, munceşte şi trăieşte
zentat. la mina Vulcan. Stătea la cum nu se puica ghidi în anii copi­
poartă şi privea minerii ieşind (lin lăriei, cînd era tăietor de lemne in
subteran. Urmărea cu atenţie pe fie­ pădure.
care !nnă cinil, Ia nn moment dat, dc el F. NICU Moldova; 11,30 Melodii de es­
tradă ; 12,00 Program de cîntece
! şi jocuri; 12,30 Potpuriuri de mu­
zică uşoară; 14,00 Concert de
spectatori. Filmul, în trei zile de Multe dintre metodele înaintate 20 IUNIE 1963 prînz ; 15,00 Cîntă Lili Creangă şi
rulare, a fost vizionat de 305 în muncă, experienţa G.A.C. frun­ Nicolae Băluţă; 16,15 Vorbeşte
taşe din ţară, înfăţişate în aceste DEVA : Maiakovski începe aşa Moscova; 17,10 Scene, arii şi
spectatori. filme, au fost discutate pe larg — cinematograful „Patria“ ; Cîi- duete din operele lui Verdi; 18,00
Pe marginea filmului „Cerul pentru a fi aplicate în munca de­ nclc sălbatic Dingo — cinematogra­ Din creaţia de muzică uşoară a
pusă zi de zi pe tarlalele gospo­ ful „F. Sîrbu“; Pinze purpurii — compozitorilor noştri; 18,40 Mu­
Balticei" (ambele serii) s-a orga­ dăriei colective din Pricaz. cinematografui „Grădina de vară“; zică din opereta „Silvia“ de Eme-
nizat în localitatea Pricaz un sim­ HUNEDOARA : Cerul n-are gra­ ric Kalman; 19,02 Melodii popu­
pozion cinematografic. Cu acest De asemenea, pentru copii şi tii — cinematografui „Victoria“; lare cerute de ascultători ; 19,45
prilej s-au scos în evidenţă fap­ elevi au fost prezentate în raion SIMERIA ; Turneul veseliei — ci­ Cîntă formaţia „Los Paraguayos“;
tele de eroism ale ostaşilor so­ o serie de filme. De exemplu, în nematograful „1. Pinlilie“; PE- 22.10 Seară de romanţe; 22,55
localitatea Şibot a fost prezentat 7ROŞA N I: Strada mezinului — ci­ Muzică de dans.
vietici din Marele Război pentru filmul sovietic „Povestiri vesele". nematograful „Al. Sabia“; Cerul
El a fost vizionat de 200 de copii. n-are gratii — cinematograful „7 Programul II: 11,00 Muzică
Apărarea patriei. In localitatea Vinerea, la progra­ Noiembrie“; ALBA IULIA ; Festi­ uşoară; 12,05 Muzică populară;
Sîmbălă seara, în satul Balomir mul organizat cu filme documen­ 13,40 Melodii pentru pian şi or­
tare şi de desene animate, au val Chaplin — cinematograful chestră; 14,10 Cîntece şl jocuri
a avut loc prezentarea unui ciclu participat 175 spectatori, iar în „Victoria"; Anii fecioriei — cine­ populare; 15,30 Muzică uşoară ;
de filme documentare-agrozooteh- localitatea Romos, tot la o ase­ matograful „23 August“; Gari­ 16.10 CînteGe pioniereşti; 17,00
menea acţiune, au participat 120 baldi — cinematograful „Grădina Din folclorul popoarelor; 18,05
nice, în cadrul căruia au fost spectatori. Acţiuni de acest fel de vară; SEBEŞ: Fata cu care Muzică instrumentală şi vocală ;
proiectate filmele: „Asigurarea au mai avut loc, duminică dimi­ eram prieten — cinematograful 18.30 Formaţii romîneşti de mu­
neaţa, şi în localităţile Cioara, „Progresul*; Omul amfibie — ci­ zică uşoară; 19,00 Tinereţea ne
bazei furajere", „Gîndacul din Beriu, Bobîlna şi altele. Numai nematograful „M. Sadoveanu“; e dragă; 19,30 Arii şi duete din
Colorado" şi „Creşterea păsări­ în zilele de vineri, sîmbătă şi Fala cu care eram prieten — cine­ operete; 20,00 Scrisori din ţară ;
dumjnică, filmele artistice şi do­ matograful „Grădina de vară“; 20.10 Muzică populară interpreta­
lor". Tov. ing, Dat Avram a ex­ cumentare prezentate în raion au ORĂŞTIE: Telefonista — cinema­ tă de Ana Bălăci şi Pavel Tornea;
plicat celor 150 de colectivişti fost vizionate de 4250 spectatori. tograful „V. Roaită“; Cerul n-are 20.30 Noapte bună, copii: „O în-
gratii — cinematograful „Flacăra“; timplare de necrezut“ ; 20,40 Mu­
participanţi documentarele pre­ AL. MARDARI zică uşoară de Mişu Iancu ; 21,45
zentate, răspunzînd totodată la IIATEG: Festival Chaplin — cine­ Părinţi şi copii; 22,00 Seară de
corespondent matograful „Popular“; BRAD : Că­ dans cu Horia Şerbănescu şi Radu
întrebările ridicate de aceştia. zută din lună — cinematograful Zaharescu ; 23,44 Muzică de dans.
„St. roşie"; LONEA : Revista de
la miezul nopţii — cinematograful Buletine de ştiri şi radiojurnale:
„Minerul" : TEIUŞ ; împotriva zei­ 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
lor — cinematograful „V. Roaită"; 17,00; 22,30; 23,50 (programul I);
10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
ZLATNA : M-am săturat de căs­ 21,00; 23,00; 0,50 (programul ii).
nicie — cinematograful „Munci­
torul“; ILIA ; Marile speranţe —
cinematograful ,.Gh. Doja“; APOL-
DUL DE SUS: Baronul ’de Mun­
chausen — cinematograful „2.3 'Au­
gust".
poale urmări cu rigurozitate modul acesta s-au făcut reparaţii capitale 20 IUNIE 1963 m eteo ro lo g ie
la cuptoarele din Petroşani, Haţeg,
La unităţile din Alba Iulia, Hunedoa­ Ghelar, Zlatna. La secţia nr. 2 din Programul 1: 5,07 „Sat nou, PENTRU 24 ORE
ra, Deva, Brad, Simeria, Orăştie. Cu­ Hunedoara şi la secţia din Cugir cîntec nou“ —.program de cîntece Vreme nestabilă cu cerul mai
gir, Sebeş, Petroşani şi Lupeni au s-a introdus gazul metan pentru în­ populare; 5,20 Emisiunea pentru noros ziua, cînd vor cădea averse
fost înfiinţate laboratoare dotate cu călzirea cuptorului şi s-au dotat a- sate; 5,30 Muzică interpretată de
aparate speciale, unde sînt analizate proape toate unităţile din regiune cu fanfară; 6,07 Tarantele; 6,35 Cîn- slabe de ploaie. Vînt moderat cu
din punct de vedere chimic materiile raalaxoare de frămîntat aluat de lece; 7,10 Jocuri populare; 7,30 intensificări din vest şi nord. Tem­
prime, auxiliare şi produsele finite. tip „Independenta". De asemenea s-a Sfatul medicului; 8,06 Muzică vo­
In baza analizelor făcute în labora­ dat în folosinţă noua fabrică de pîi­ cală şi instrumentală; 8,30 Mu­ peratura va fi ziua între 21 şi
toare se iau unele măsuri menite ne de la Simeria, o nouă secţie de zică uşoară; 9,00 Vreau să ştiu ;
franzelărie şi un cuptor pentru co­ 9,25 Muzică simfonică; 10,00 Pa­ 27 grade, iar noaptea între 8 şi
Convorbire cu tovarăşul vrigi la Hunedoara. gini orchestrale din opere; 10,30 15 grade.
Cîntece şi jocuri populare din
C. Fleşeriu, directorul Pentru ca produsele de panificaţie PENTRU URMĂTOARELE
să ajungă în bune condiţiuni în u- TREI ZILE
Jrustului regional nităţile comerciale, iar centrele de
desfacere să fie aprovizionate la Vreme schimbătoare, favorabilă
de panificaţie timp, s-au luat măsuri de creştere a ploilor locale şi temperatura sta­
parcului de maşini. In prezent avem ţionară.
să ducă la îmbunătăţirea produse­ 14 autobuze şi 4 autocamioane. Pen­
lor. Tot în vederea îmbunătăţirii ca­ tru păstrarea aspectului comercial al ¦*/—¦;—>/—*t—*/-*r~*/—1r~*r
lităţii, la toate unităţile din regiu­ pîinii s-au confecţionat şi 4.000 lădi-
ne au luat fiinţă Gomisii de recep­ ţe. Concomitent cu aplicarea unor A n g a je a z ă
ţii care analizează calităţile organo­ măsuri oare să contribuie Ia îm­
leptice ale făinurilor primite de. la bunătăţirea calităţii produselor, la Taxatori (bărbaţi) prin concurs
furnizori. Serviciile C.T.C. existente sporirea capacităţii de fabricaţie,
Ia unităţi exercită controale regu­ conducerea trustului s-a preocupat şi — 7 C şap te) cl, e le m e n tare ;
late la fiecare sortiment de produs. de sporirea numărului de sortimen­ — Stagiul m ilitar sa tisfă cu t.
Prin exeroitarea controlului de ca­ te. De un real folos ne-a fost or­ Concursul va avea loc la data de 23 iunie 1963.
litate, a sporit exigenţa fiecărui lu­ ganizarea unor expoziţii cu vînzare Inform aţii suplimentare se primesc la sediul
crător în parte. Ca urmare, numărul la Hunedoara, Deva şi Petroşani. O [ Autobazei Deva, str. M. K ogălniceanu, nr. 27.
sesizărilor a scăzut simţitor. Cu toa­ serie de produse cum sînt covrigi
te acestea s-a întîmplat ca la sec­ cu material şi simpli, împletituri
ţiile din Călan, Brad, Simeria, Vul­ „Dunărea", împletituri eu vanilie,
can, Lupeni, Zlatna şi Alba Iulia pîine albă împletită de 400 şi 600
să se producă îndeosebi pîine inte­ gr„ cozonaci simpli cu mac, fiind
grală necorespunzătoare din punct de mult apreciate de populaţie, am
vedere calitativ. luat măsuri de fabricare a lor pe
scară mai largă. Acum în întreprin­
Aceasta ca urmare a faptului că derile de panificaţie din regiune se
nu s-au respectat reţetele de fa­ fabrică 38 de sortimente.
bricaţie şi indicii de utilizare a Gup-
toarelor. Aici, nici serviciile C.T.C. Pentru a îmbunătăţi continuu ca­
nu şi-au făcut pe deplin datoria iar litatea produselor de panificaţie, în
unii şefi de unităţi cum sînt Ni­ cursul acestui an se vor mai în­
colae Stancu (Călan), Ion Besoiu treprinde o serie de măsuri. Printre
(Brad), I. Cibu (Vulcan) n-au ur­ l: ŞCOALA profesionala de mecanici agricoliy
mărit îndeaproape felul cum decurge acestea se numără introducerea ga­
Í ’ DIN ALBA IULIA ~Í
procesul tehnologic de fabricaţie. zului metan la încă patru cuploare
L Toţi absolvenţii şcolii, prom oţia 1963, L
Producţia sporită din acest an şi din Cugir, se vor dota unităţile cu
i s e vor p re z e n ta I M E D I A T la ş c o a lă Î
mai su seamă numărul mare de sor­ încă 6 malaxoaro, se vor amenaja
% p e n tru s u s ţ in e r e a E X A M E N U L U I D E >;
timente solicitate de populaţie a de­ 2 cuptoare Dampf la Călan, în lo­
> R U TIER IŞTI. J
terminat conducerea trustului regio­ cul celor existente care sînt de mi­
!v A N W v m v w . v l,A m % m % m m v A w w . m î i
nal de panificaţie să ia 0 serie de că capacitate, se vor efectua repara­
măsuri lehnico-organizatorice. Anul ţii capitale acolo unde mai este ne-
aesar,