Page 63 - 1963-06

Nr. 2636
G.S. Hunedoara. Se toarnă o nouă şarjă de oţel. erau în creştere, organizaţiile de
flplicînd procedee tehnologice avansate
In anul acesta secţia noastră a înre­
gistrat o seamă de realizări destul de
bune pe drumul gospodăririi metalului.
Economia de metal realizată în 5 luni se
ridică la peste 880 tone.
Care au fost factorii ce au condus la
obţinerea ei ? Desigur, mai iutii trebuie
menţionată dorinţa oamenilor de a da
patriei metal mult, ieftin şi de bună
calitate. Sub îndrumarea organizaţiei de
partid, ei au desfăşurat o întrecere în­
sufleţită pentru traducerea în viaţă a
angajamentelor anuale. Aşa se face că
manevranţii, cuptorarii, pistolarii şi toţi leranţe negative. Acest procedeu se apli­
ceilalţi au lucrat cu multă atenţie şi
conştiinciozitate, s-a introdus o evidenţă
minuţioasă a rebutului pe cauze şi vi­
novaţi pentru a se putea interveni ope­
rativ cu măsuri ori de cîte ori se iveşte
vreo deficienţă, s-au elaborat instruc­
ţiuni de lucru pentru efectuarea şuta-
juiui economic ş.a.m.d.
Ui, factor important însă, îl constituie
aplicarea procedeelor tehnologice avan­
sate. care au făcut ca rebutul să scadă
şi în general, metalul să fie mai bine
gospodărit. Iată şi exemple concrete.
O cantitate însemnata de metal se
pierdea înainte datorită rebutului prin
arderea la cuptoarele cu propulsie. Pen­
tru înlăturarea acestui neajuns, cuptoa­
relor li s-au adus o serie de îmbunătă­
ţiri. In partea frontală, la uşile de eva­
cuare a blumurilor, s-a creat o perdea
Pierderile de ©fel pot fi reduse
In perioada ce s-a scurs de la în­
ceputul anului colectivul oţelăriei nr.
1 de la C.S. Hunedoara a rămas cu
o însemnată cantitate de oţel sub
plan. Nerealizarea planului se expli­
că şi prin pierderile de oţel ce au
avut loc în toate fazele procesului
tehnologic de elaborare. Incepînd cu
ianuarie şi pînă în mai, indicele de
rebut a fost depăşit lună de lună,
cu excepţia lunii martie, cînd s-a
realizat, un indice de 2,04 la sută,
faţă de 2,5 la sută admis. Cumulat pe
cele cinci luni, rebutul la întreaga
producţie de otel realizată, este de
circa 2,64 la sută, procentul admis
fiind de 2,5 la sută.
Cauzele pierderilor nejustificate de
oţel trebuie căutate mai întîi de
toate în nerealizarea ritmică a sarci­
nilor de plan, ceea ce face ca în
cea de a doua parte a fiecărei luni
să se dea asaltul pentru cantitate,
iar calitatea să fie complet neglijată.
De altfel lucrul acesta nu e nou. El
dăinuie de multă vreme în oţelărie
$i este cunoscut atît de şeful secţiei,
tov. ing. Mihai Grigore, cit şi de
secretarul comitetului de partid, tov.
Gheorghe Furtună. Cu toate acestea
ei ridică neputincios din umeri. Ce
putem face ? Planul trebuie îndepli­
nit... Fireşte că trebuie îndeplinit, dar care fiind prea rece s-a turnat direct
nu în dauna calităţii.
In asemenea condiţii nu ne miră
faptul că unii şefi de schimb, maiştri
şi prim-topitori nu acordă atenţia
cuvenită respectării procesului tehno­
logic şi evitării pierderilor de oţel.
AtfiíAíri-írd Aíriíní
DftDMUl.' S O C IA L IS M
Anul acesta, siderurgicii din Hunedoara şi Călan s-au agregatelor, întărirea disciplinei in muncă. Pentru a în­ O0 la subredacţia noastră voluntară din Călău
angajat să sporească simţitor producţia de fontă, oţel şi registra succese in întrecerea ce o desfăşoară pe echipe,
laminate, să îmbunătăţească mereu calitatea produselor. schimburi şi secţii, siderurgiştii aplică metode noi de Măsuri şi rezuItate
Pentru transpunerea angajamentelor în fapte au fost luate muncă, iniţiative valoroase. In adunări de partid şi con­
din timp măsuri tehnice şi organizatorice menite să asi­ sfătuiri de producţie, ei analizează temeinic stadiul în­ Economisirea metalului constituie o pre ocupare permanentă a muncitorilor, ingineri­
gure indici înalţi de utilizare a agregatelor şi o cil mai lor şi tehnicienilor de la Uzina siderurgică „Victoria“ din Călan. Măsurile luate şi ac­
judicioasă, gospodărire a metalului. făptuirii angajamentelor şi iau măsuri pentru înlăturarea ţiunile întreprinse în acest scop la secţia de furnale, turnătoria de lingotiero şi turnă­
lipsurilor ce se ivesc. toria nr. 1 au dus Ia realizarea unor însemnate economii de metal.
Buna gospodărire a metalului — rezervă importantă în
sporirea producţiei — cere din partea Jurnaliştilor, oţe­ In pagina de faţă redăm cîteva aspecte din lupta si-
lurilor şi luminătorilor, in primul rînd, respectarea ri­
guroasă a prescripţiilor tehnologice, buna întreţinere a derurgiştilor din regiunea Hunedoara pentru buna gos­
podărire. a metalului.
In atenţia comitetului de partid Recuperarea pierderilor la banda de turnare
economisirea metalului La turnarea fontei elaborate de la furnale lucrările de îuireţinere a oalelor de turnare
pe bandă se înregistrau la început mari a fontei la cald. înainte, cînd oalele nu erau
pierderi, mai ales din cauza unor defecţiuni curăţate cum trebuie, şi cînd întreţinerea lor
Una din sarcinile importante ce le partid, au pus în discuţia comunişti­ Cu toate acestea au fost înregistra­ de construcţie a benzii. In scopul eliminării se făcea numai la rece, depunerile de fontă
revin oţelarilor este şi aceea de a re­ lor această problemă. Aşa au proce­ te şi în 1963 însemnate pierderi de acestor pierderi, pe baza unui studiu făcut
duce la minimum pierderile de me­ dat organizaţiile de bază nr. 2 şi 3, oţel care puteau fi evitate. De pildă, de cadrele noastre tehnico.-inginereşti, am pe oală erau mari, ceea ce ducea la pierde­
tal. In această privinţă, la secţia în lunile martie şi aprilie. Comuniştii din vina maistrului Cornel Ardeleana luai. măsuri de modificare, a r.inei pentru ca rea unor însemnate cantităţi da metal. Prin
| O.S.M. II, s-au obţinut unele rezul- de aici au combătut pe acei şefi de jelui de fonia să cadă invers sensului de
I tate bune în perioada care s-a scurs echipe care nu manifestau suficientă şi prim-topitorului Emil Ionescu, şar­ mers al benzii, evitî.nd în acest fel pierde­ măsurile luate, pe lingă faptul că am elimi­
de la începutul anului şi pînă acum, atenţie la elaborarea şi turnarea ote­ ja 5692 de la cuptorul nr. 1, a fost rile mari care se înregistrau mai înainte. nat laufurile şi scoarţele, am reuşit să mă­
fapt ce se poate dovedi în primul lului. La rîndul său, comitetul de elaborată la o temperatură scăzută Acum pierderile de fontă la turnarea pe ban­ rim şi durabilitatea oalelor de fontă. Numă­
rînd prin reducerea lună de lună a .partid a analizat activitatea maiştri­ din care cauză, o anumită cantitate de dă au fost reduse cn mult sub cifra admisă. rul de turnări pe oală a crescut, de la 8Q
rebutului sub cifra admisă. lor şi şefilor de echipe în această oţel s-a solidificat pe oală. Din cauza planificat la 200.
pregătirii necorespunzătoare a oalei O altă măsură luată în scopul eliminării
Dar, pentru Înlăturarea pierderilor direcţie. Cu acest prilej, au fost as- nr. 3 (vinovat principal şeful echi,- pierderilor ce luau naştere prin lău tei, sau ŞTEFAN GHEORGHE
de otel, otelarii şi-au îndreptat aten­ pru criticaţi maistrul Petru Răduică, scoarle, a fost aceea de a curăţa şl a face maistru la banda de turnare
pei de la pregătire Drăgan Hodină)
secţia furnale
ţia şi asupra pregătirii corecte a an- prim-topiiorii Alexandru Ciocan de au fost înregistrate pierderi de circa Mărind parametrii cubilaurilor
samblelor de turnare, evitării risipei la cuptorul nr. 1 şi Constantin Ena- 7 tone de oţel la şarja 5705 de la
la turnare etc. Atunci cind s-a con­ che de la cuptorul 5 din a căror cuptorul nr. 2. Turnarea şarjei 5280 Cubilourile din turnătoria de lingoiiere şarjă, sau se măreşte cantitatea de sodă
statat că intr-un schimb pierderile cauză au fost înregistrate unele pier­ aveau la început un singur rind de guri de
deri de otel ce puteau fi evitate. de la cuptorul nr. 5, fiind greşit vînt. Din această cauză fonia ce se elabora pentru desulfurarea fontei în oală. Prin a-
bază, la indicaţia comitetului de executată de turnălorul Manea Mo­ era mai rece şi de calitate mai inferioară, de­ ceste măsuri conţinutul de sulf s-a redus la
Pierderi însemnate de oţel se înre­ tor a provocat pierderea prin buluci oarece lucrînd cu presiune mare şi debil 0,050 — 0,070 la sută şi ne permite să obţi­
gistrau înainte şi din cauza capaci­ a unei cantităţi de 7.5 tone oţel. La mic de aer se ardeau unele elemente din nem o fonia corespunzătoare presc.ripli.unilor
tăţii mici a oalelor de turnare, Sar­ hala de asamblare, din cauza montă­ compoziţia fontei.
cina evitării acestui neajuns a fost rii greşite a ansamblului de turnare tehnologice, să înlăturăm totodată, o mare
încredinţată tovarăşului ing. Nicolae de către echipa condusă de Martin Pentru a înlătura aceste neajunsuri care parte din pierderile de metal ce proveneau
Sîntimbreanu, şeful secţiei şi membru Binder şi a maistrului Aron Goleşic ne creau mari greutăţi în muncă şi duceau
al comitetului de partid. La chema­ care nu a controlat lucrarea, s-a pro­ ia pierderi de metal, am modificat parametrii din cauza rebuturilor.
rea comitetului de partid el a fost dus o perforare la ansamblu şi o pier­ cuhilourilor montînd trei rînduri de guri de In scopul înlăturării pierderilor de metal
dere de circa 15 tone otel etc. Iată vînt. Aceasta a dus la o mai bună redistri­
ajutat şi de inginerul Sabin Faur, deci, că mai sînt rezerve interne de buire a aerului insuflat în cubilouri, la re­ cn se produceau la turnarea lingolierelor prin
tehnologul secţiei, şi de maistrul de la reducere a pierderilor de metal ne- ducerea arderilor elementelor din compozi­
de gaze arse care încălzesc şi consumă întreţinere. In urma calculelor şi a folosile pe deplin. Valorificîndu-le şi ţia foniei şi la obţinerea unei fonie eu o debordarea fontei pes.te măselele am. luat
o parte din aerul rece ce pătrunde prin experimentărilor ei au ajuns la con­ temperatură mai ridicată, ceea ce permite şi măsuri ca turnarea să se facă cu atenţie si
neetanşeităţi şi provoacă oxidarea ne- pe acestea colectivul O.S.M. nr. 2 va o mai bună desulfurare a foniei în cubilou. grijă pînă la umplerea perfectă a formei.
dorită. De asemenea, orificiile de ab­ cluzia că prin căptuşirea cu cărămizi înregistra pe viitor succese şi mai Conţinutul de suit în fontă la elaborare a
sorbţie de la canalul de aer fals au fost refractare de dimensiuni mai mici, 6e frumoase. fost redus în acest fel de la 0,12 la sută, cit Fonia care rămîne în oală de la ultima tur­
executate metalic, în loc de masă re­ pot asigura oalelor existente un vo­ era înainte de modificarea parametrilor cu- nare, nu mai este turnată în tipare ca înain­
fractară. In felul acesta, s-a evitat sur­ I. CIOBANU bil.ourilor, la 0,086—0,090 la sută. te, ci se introduce în antibazin unde este
parea şi scoaterea din funcţiune adesea lum de descărcare mai mare. * menţinută la temperatura prescrisă, folosin-
a canalului respectiv. Am luat de asemenea măsuri pentru a se du-se apoi la alte turnări.
face controlul calilătii fontei lichide din ovă
In urma acestor îmbunătăţiri s-a a- în oră prin probe da laborator. In funcţie ele Prin aceste măsuri noi am reuşit să recu­
jus la o încălzire corectă a blumurilor rezultatele analizelor ce se fac în laborator
iar cazurile de ardeii s-au redus consi­ se face corecţia necesară a încărcăturii în perăm cele 200—300 kg. de fontă ce se pier­
derabil.
deau la turnare prin debordarea fontei peste
O economie însemnată de metal a
fost realizată însă prin laminarea la to­ maselolă. Numai în luna mai noi am econo­
că acum la toate profilele fasonate, cu­ misit prin reducerea pierderilor aproape 15
prinse în gama de sortimente a lamino­
rului. Despre el s-a mai scris şi cu alte loue de fontă. LIVIU BUBTU
ocazii. Pe scurt, constă în laminarea
profilului în cîmpul de toleranţă nega­ maistru la cubilouri
tiv prevăzut de norme, Pentru a-1 aplica
cu succes se cer o execuţie corespun­ turnătoria de lingotiere
zătoare a calibrelor şi un control rigu­
ros al calităţii pe faze de operaţiuni. Prin reducerea rebuturilor sub cifra admisă
Despre eficienţă, este suficient să amin­
tim că în perioada de care ne ocupăm Sursa principală de economisire a metalu­ sută în luna aprilie şi la 86 la sută în luna
s-au economisit numai pe această cale lui in secţia noastră o constituie reducerea mai. Media pe cinci luni la vane-băi de ca­
590 tone metal. rebuturilor şi îmbunătăţiiea calităţii produse­ litatea I este de 84 Ia şută. De asemenea,
lor. Pentru a ilustra acest fapt este snfisient faţă de 3,25 la sută admis noi am redus re­
inc/. VALERIAN MARTINEAC să arăt că în primele 5 luni ale acestui an butul în luna ianuarie la 1,37 la sută, în
februarie la 1,95 la sută, în martie la zero,
adjunctul şefului de secţie s-a realizat, prin reducerea rebuturilor sub în aprilie la 0,84 la sută, în mai la 0,95 la
laminorul de 650 mm al C.S. cifra admisă şi prin îmbunătăţirea calităţii sută. In acest fel eihipa noastră a economi­
produselor, o economie de 67 tone de sit 1.964 kg de fontă, ceea ce ne-a permis
Hunedoara să turnăm peste plan 20 buc. vane-băi.
metal. Numai la un singur sorLiment ci­
lindri de laminor ¦— s-a realizat în lunile Rezultate bune în economisirea metalului,
ptin reducerea rebuturilor, au obţinut şi
aprilie şi mai prin reducerea rebutului la echipele de la alte sortimente G u m sint cele
zero o economie de 2î tone de fontă din conduse de tov. Roman Cosrnoi, piese me­
care s-au turnat 3 cilindri de laminor peste canice, Ludovic Cojan, postamente-băi, şi
<pr•lan'. n1M ¦;11»•-¦ echipele din schimbul lui Gheorghe JoldesGU,
Echipa pe care eu o conduc lucrează la sor­
timentul vane-băi şi este cofnpusă din tov. de la radiatoare. IULIAN SÎRBU
Tudor ,Popescu, Francisc Mavruşca şi Miron şef de echipă Ia sortimentul
Cocîrla. Avînd ca cbiecliv principal al în­ vane-băi turnătoria nr. 1
Este semnificativ să arătăm că din oţel ? Cu sigu­ trecerii îmbunătăţirea calităţii noi
aceste cauze numai în cursul lunii ranţă că da. acordăm o alenjie deosebită orga­
mai au fost elaborate 21 de şarje în Pentru aceasta nizării locului de muncă şi exe­
afara sortimentelor programate, din se impune însă
care, 10 în schimbul A de către l u a r e a unor cutării corecle, conform tehnolo­
maiştrii Anlochie Averschi, Vasile
Costurile şi Petru Cuc. In rapoartele m ă s u r i efica­ giei prescrise, a operaţiunilor de
făcute de C.T.C. se subliniază ade­ formare şi turnare.
sea că, în general, neîneadrarea şar­ ce. Organiza­
jelor în programul stabilit se explică Procentul de vane-băi de ca­
prin conţinutul necorespunzător de ţiile de partid
litatea I a fost ridicat de la
mangan în şarje. Deşi a existat o pe schimburi
aprovizionare ritmică şi în cantităţi 75 la sută planificat, la 85 la
suficiente cu mangan, el nu a fost
folosit în proporţii corespunzătoare, şi să treacă neîn- ---------
la timp.
tîrziaţ la analizarea profundă a tutu­ Reducem rebutul
Tot aici sînt de amintit şi celelalte şi greutatea pieselor turnate
abateri de la procesul tehnologic şi ror lipsurilor care duc la pierderi de
instrucţiunile de lucru care au dus la
pierderi însemnate de oţel. Bunăoară, oţel. Să militeze cu consecvenţă pen­
la şarja nr. 70413, elaborată de mais­
trul Petru Cuc, s-a pierdut prin soli- tru îndeplinirea ritmică a planului şi
diiiearea oţelului pe oală şi turnare
directă peste 27 tone de oţel. întrea­ respectarea strictă a. procesului teh­
gă şarjă nu a corespuns mărcii pro­
gramată. Maistrul Alexandru Drîngă nologic şi instrucţiunilor de lucru. Sectorul turnătorii asigură delelor la dimensiuni mai mici, stantin Gleuciu, Teodor Gqs-
nerespectînd perioada de afînare a secţiile combinatului cu nu­ apropiate de cota finală. E a- tian, de la turnătoria de fon­
şarjei numărul 70486, temperatura ei Controlul aşupra îndeplinirii sarcini­ meroase piese de schimb pen­ devărat că, în acest caz tre­ tă, Mircea Bogăţeanu şi losif
tru diferite agregate. Pe lin­ buie să ne preocupăm mai în­ Arunsuteanu de la H'ruutoria,
a scăzut, motiv pentru care 50 la lor de producţie nu trebuie făcut nu­ deaproape de pregătirea unei de olel (cuptorul de 5 to.ne),.
sută din şarjă a trebuit să fie turnată gă respectarea termenelor de reţete de amestec a materia­
direct în cochtle. La fel s-a întimplat mai cu prilejui unor şedinţe. El tre­ execuţie a comenzilor primite, lelor de formare aşa incit el Economiile de oţel obţinute
şi cu şarja nr. 70475 din 27 mai îndrumaţi de organizaţiile de să asigure o bună rezistenţă de echipa în care lucrează co­
elaborată de maistrul Tiberiu Pascu buie exercitat siste'fnatic, operativ, zi bază, noi ne străduim să re­ şi în acelaşi timp o permea­ muniştii Mircea Bogăţegnu şi
ducem tot mai mult pierderile bilitate perfectă. Şi tocmai în losif Aruncutean.il, sînt deo­
în lingotiere.. de zi. De asemenea, esle necesar să de metal. Acest lucru îl reali­ această direcţie şi-au intensi­ sebit de importante. Turnăto­
zăm prin reducerea rebutului ficat activitatea turnătorii rii formateri de nici, an redus
Am dat doar cîteva exemple. Ele se insiste mai mult aşupra educării şi a greutăţii pieselor turnate. consumul de oţel în primul
pot continua însă. Procedînd astfel, la turnăto­ trimestru din acest an cu 76
moral-politice a oamenilor pentru Se ştie că, avîndu-se în ve­ riile de fontă şi oţel, rebutul kg/tqna de produs, iar în lu­
După cele arătate este firesc, să ne dere contracţia metalului şi a- a fost redus în lunile apri­
întrebăm : pot fi evitate pierderile de dezvoltarea simţului lor de răspun­ dausurile de prelucrare, cotele lie şi mai cu 0,59 şi res­ nile aprilie şi mai cu 64 kg
modelelor sînt date totdeauna pectiv 0,69 procente sub
dere. mai mari decît cele finale. cifra admisă. Bine au lucrat în pe tonă. In cinci luni, ei au
De aceea, la turnare, se con­
Conducerea tehnico-admiuistrativă sumă mai mult metal decît perioada respectivă toate e- economisit peste 36 .tone de
este necesar. Pentru a econo­
nu trebuie să se limiteze numai la misi totuşi metalul, noi stu­ chipele de turnători şi mai oţel.
diem cu atenţie comenzile pri­ V. BEŞLIU
darea unor sancţiuni. Şefii de schim­ mite şi cerem executarea mo­ ales cele în care lucrează inginer
buri, maiştrii şi prim-.to.pitorii trebuie comuniştii Nagy Ioan, Con­ N, MITUŞlŞ
turnător
îndrumaţi, controlaţi şi ajutaţi în
permanentă să-şi îndeplinească în
bune conditiuni sarcinile ce le revin.
Procedînd astfel, cu siguranţă că
pierderile de oţel vor scădea, lucru
ee va contribui efectiv la îndeplini­
rea planului de producţie.
T. SEBASTIAN
Lucrează aici un colectiv mic. Agregatele nu sînt dintre cele mai şi Pădureţ Constantin, cărora li s-a alăturat şi ijemciuc Grigore, au pro­ sudor Cornel Pleşa, unul dintre cei mai cunoscuţi inovatori ai combi­
noi. Planul, în schimb, a cunoscut o dinamică mereu crescîndă. Şi nu pus conducerii secţiei să studieze mai bine procesul tehnologic de încăl­ natului hunedorean. El a propus să se încarce calibrele cu sudură şi
numai din punct de vedere cantitativ, ci şi calitativ. Astăzi auzi des zire şi să fie îmbunătăţit. Nu s-ar putea ţine lingourile mai puţin în apoi să se strunjească. Mai întîi sudura —automată — s-a făcut cu sîrmă
vorbindu-se despre laminarea unor oţeluri speciale, pretenţioase, cum ar cuptor ?
ii cele de rulmenţi, sape cu role, oţeluri silicioase şi altele. aliatăr iar în ultimul timp cu sîrmă înalt aliată. Procedeul a dat rezul­
Problema a fost studiată cu multă atenţie de către un colectiv tehnic tate bune: un cilindru tratat după metoda aceasta şi-a mărit durata
Chiar şi numai această extrem de sumară prezentare a colectivului alcătuit din Iniţiativa organizaţiilor de partid. De un real folos, în gă­ de funcţionare la dublu. Totuşi autorul Inovaţiei se gîndeşle să perfec­
de muncă de la laminorul de 300 mm al C.Ş. Hunedoara vorbeşte despre sirea celei maj bune soluţii, a fost schimbul de experienţă făcut iu ţioneze sistemul. Anul acesta el a iosţ în U.R.S.S. în schimb de experienţă,
activitatea bogată, plină de elan, în scopul continuei sporiri a produc­ Polonia şi Cehoslovacia de către inginerul Nicolae Pascu, şeful secţiei, şi a căpătat cunoştinţe noi...
ţiei de metal. Dar laminatorii hunedorenj s-au dovedit de-a lungul anilor şi maistrul laminator Nicolae Nedelcu. Pînă la urmă problema a fost
şi buni gospodări ai metalului. Acestei activităţi îi consacrăm rîndurile rezolvată: viteza de încălzire a eres mit, obţinîndu-se o dată eu aceasta Au observat laminatorii că se pierde mult metal prin şutare.
de mai jos. durata minimă optimă de ţinere a lingourilor în cuptor. Aceasta a adus Comuniştii Pavel Ion, Albii Gavrilă şi Ilaşcu Gheorghe au propus
conducerii secţiei să ia măsuri pentru ca să nu se şutezp material bun.
Urmărind de-a lungul anilor şesenalului, felul cura au evoluat pier­ după sine reducerea rebutului prin încălzire, precum şi micşorarea pier­ Dar în acest caz măsurile nu puteau rezolva prea mult. E o problemă
derile de metal, se observă o scădere permanentă. Să luăm de pildă, derilor de metal sub formă de zgură şi ţunder. Fireşte, o contribuţie de de pricepere, de spirit practic, de experienţă, de conştiinţă în ultimă
rebutul de laminare a oţelului necalmat. Dacă luăm ca bază anul 1959, preţ şi-au adus-o cuptorarii, care au folosit întreaga lor experienţă pentru instanţă. Şl atunci, comuniştii, ca şi în alte ocazii, s-au situat în fruntea
atunci în 1962 se înregistrează o scădere de 50 la sută. In luna mai, aplicarea in practică a noului proces tehnologic.
anul acesta, s-a înregistrat un rebut şi mai mic. Sau, dacă luăm rebutul acţiunii. Ei au fost primii care au demonstrat că se poate practica o
prin ardere la oţelul aliat; faţă de 1959 a scăzut în 1960 cu 6,4 la sută, O importantă economie de metal — atît prin reducerea rebutului de nouă metodă de lucru —> şutarea economică.
în 1961 cu J3,5 Ia sută, în 1962 cu 18,8 Ia sută, iar în luna mai a anu­ laminare, cit şi prin micşorarea consumului de cilindri — se realizează
lui în curs, cu 25,5 la sută. Şl asemenea exemple am putea da multe. ca urmare a îmbunătăţirii calităţii suprafeţelor cilindrilor prin suclarea In scopul mai bunei gospodăriri a metalului, colectivul de muncă
automată sub strat de flux. Totul a pornit aici de Ii faptul că cilindrii de la laminorul de 800 mm a aplicat în ultimul timp noi metode de
— Aceste succese — ne spunea maistrul Cornel Pleşa, secretar al de laminor se uzau prematur; în afară de aceasta, pe calibre se formau ajustare. Astfel, s-a introdus flamarea cu flacără de gaz Ia oţelul si.iicios
unei organizaţii de bază P.M.R. de la laminorul de 800 mm — sînt roadele diferite proeminenţe în timpul laminării, care duceau uneori la rebut. şi ţa oţelul C cu conţinut scăzut de carbon. De asemenea, se practică
unei preocupări colective; căci şi-au găsit rezolvarea o seamă de pro­
bleme deosebit de dificile, dar de mare importanţă în activitatea noastră... Ideea rezolvării acestei probleme I-a preocupat mult şi pe maistrul acum decaparea chimică la oţelurile speciale şi polizarea cu polizo.are
suspendate,
Cu ani în urmă se pierdea mult metal din pricină că procesul de
încălzire nu corespundea cerinţelor. Adesea, în adunările de partid şi Desigur, s-au mai întreprins şi alte măsuri pentru economisirea me­
în consfătuirile de producţie se citau exemple cînd importante cantităţi talului, Laminatorii au avut în faţă în această direcţie probleme deştul,
de oţel erau arse în timpul încălzirii. Ce era de făcut? Cîţiva comu­ de grele. Dar prin acţiuni ale întregului colectiv, ş-a putut găsi d$ fiecare
nişti, între care cuptorarii Suciu Andronio, Ciuciu Vasile, Clitan Vasile dată cea mai bună rezolvare.
Aşa va trebui muncit şi în viilor, pentru că mai există încă rezerve
în gospodărirea metalului. Trebuie recondiţionate toate piesele uzaţe,
trebuie să scadă şi mai mult rebutul. Desigur, va trebui îmbunătăţit pro­
cesul tehnologic, ceea ce nu-i deloc o treabă uşoară. Dar colectivul de
muncă ai laminorului, această forţă puternică, va găsi fără îndoială
şi de data aceasta rezolvarea.
N. ANDRONACHE