Page 65 - 1963-06

PaOLÉTART DTN TOATB ŢÂRTlE, UNIŢI-VA
ir \ s» - Să întărim necontenit
a\ **c h ET\ | disciplina în m uncă
P e u rm e le materialelor publícate
Una din cauzele care au influenţat nerealizarea planului de producţie la secţiile I-a şl a II-a
furnale de la C.S. Hunedoara în primele luni ale anului este faptul că în perioada respectivă au
existat abateri de la disciplina muncii. O parte din ele au fost semnalate în ziarul nostru nr.
2555 din 14 martie a.c.
Au trecut de atunci trei luni. Cu sprijinul corespondenţilor voluntari Andrei Raţ, Ion
Postolache, Vasile Burciu şi Gheorghe Dumitriu, am efectuat zilele trecute un raid-anchetă pentru
a constata care este starea disciplinei în momentul de faţă.
Opinia colectivului şi-a dovedii tăria
Avem In fată graficul absentelor
nemotivate la secţia a doua furnale.
Retine atenţia următorul fapt. Dacă
In luna ianuarie nu a fost nici o ab­
sentă nemotivată, incepînd din luna
februarie numărul lor este în conti­
nuă creştere, ajungînd In luna apri­
lie la 6. Desigur că o astfel de si­
tuaţie nu putea să facă cinste co­
lectivului. Mai ales că în producţie
abaterile de la procesul tehnologic
erau dese, iar lipsa de răspundere a
multor muncitori aducea prejudicii
îndeplinirii planului şi calităţii.
In fata întregului colectiv se pu­
nea imperios întrebarea: ce trebuie
făcut pentru întărirea disciplinei so­
cialiste a muncii şi îmbunătăţirea ac­
tivităţii de producţie ? Organizaţiile
de partid pe schimburi au fost cele
dinţii oare au trecut la luarea unor
măsuri eficiente. Astfel, organizaţia
de partid de la sectorul de întreţi­
nere mecanică şi electrică a analizat
într-o adunare generală cauzele ne-
respectării graficului de reparaţii pla­
C ritica le-a folosi
Depăşirea lună de lună a pla­
nului de producţie la furnalele
1-4 este o urmare firească şi a
întăririi disciplinei în muncă. In
urma criticii aduse în ziar, orga­
nizaţiile de partid pe schimburi
s-au preocupat mai îndeaproa­
pe de înlăturarea deficienţelor
semnalate. Comuniştii de aici au
discutat în două adunări gene­
rale activitatea maistrului loan
Oprea. I s-a arătat cu acest pri­
lej că practica lui de a interve­
ni cu uşurinţă în motivarea ab­
senţelor de la serviciu este dău­
nătoare şi nu trebuie folosită
în viitor. In prezent, maistrul
loan Oprea nu-i ţpai sprijină pe
chiulangii, ci combate abaterile
de la disciplină. In discuţiile pe
care le poartă cu furnaliştii, el
Infransigenfâ. fa|ă dte lipsuri
Multe fapte „mărunte“ erau trecute
sub tăcere la furnalele 1—4. Nefiind
luate măsuri pe linie administrativă
de către conducerea secţiei, abaterile
de la disciplină deveniseră aici frec­
vente. Aceasta s-a petrecut însă nu­
mai în primele 3—4 luni ale anului.
îndrumată de comitetul de partid,
conducerea secţiei manifestă acum
mai multă exigenţă faţă de abaterile
de la disciplină, privind ne-
Datorită muncii de calitate depusă de grupa de cuzineţi-osie de Ia secţia I-a locomotive
de la Atelierele R.M.R. Simeria, anul acesta n-a fost semnalată nici o încălzire de osii.
In fotografie : Tînărul Vasile Popescu măsoară fusul de Ia roata de locomotivă.
Navele cosmice „Vosiok—510
nificate la furnale, precum şl efec­
tuarea unor reparaţii, de calitate in­
ferioară. Au fost citate ca exemple,
conducta de aer cald şi şuberui de
aer cald de la oauperul nr. 3, la
care s-a făcut o reparaţie de caii
tate necorespunzăloare. Cu acest pri
!ej, comuniştii au luat atitudine fer
mă şi au criticat lipsa de răspun
dere a unor şefi de echipă, maiştri
şt ingineri, care s-au făcut vinovaţi
de deficientele amintite, printre care
Si tov. Gheorghe Bardar mecanicul
şef al secţiei. A fost' aspru criticat
şi tovarăşul Constantin Burciu candi­
dat de partid şi secretar al organi­
zaţiei U.T.M. pe schimbul permanent
de zi, care nu şi-a făcut datoria. Ba
mai mult, în loc să fie exemplu de
comportare personală, a săvîrşit acte
de indisciplină, întirziind nejustificat avut ca efect îmbunătăţirea activită­
tn repetate rînduri de la serviciu, şi
lncurajînd unele stări de fapte ne­
principiale. Comuniştii i-au arătat
deschis greşeala si l-au ajutat să în­
ţeleagă gravitatea faptelor sale.
subliniază de fiecare dată impor­
tanţa fiecărui post de lucru, con­
tribuţia fiecărui muncitor la rea­
lizarea planului de producţie.
Multă vreme se credea că în­
cărcătorul Peti ¦Dărăbăneanu ar
fi incorigibil in abaterile lui.
Atunci cînd îşi ridica salariul
uita de serviciu şi absenta cîte
2-3 zile, îngreunînd în felul a-
cesta munca tovarăşilor săi. Pe­
tru Dărăbăneanu era totuşi un
om care putea şi trebuia să fie
readus pe drumul cel bun. Zia­
rul a precizat acest lucru în ar­
ticolul cu titlul „Trebuie să în­
vingă forţa colectivului".
O dată cu apariţia articolului,
colectivul de muncă şi-a propus
să nu renunţe la ajutorul pe care
trebuia de mai multă vreme să-l
respectarea indicaţiilor tehnologice,
preocupări străine serviciului în tim­
pul programului de lucru, risipa de
materiale etc.
Pentru faptul că în zilele de 29 şi
30 mai, tov. Vasile Dobre de la pră-
jitoarele noi, nu a asigurat o dozare
corespunzătoare a gazului metan în
cuptoare, procesul de prăjire a slde-
ritei nu a fost complet, determinînd
Un alt caz de indisciplină şi super­
ficialitate in muncă, asupra căruia
comuniştii au discutat cu toată se­
riozitatea şi răspunderea, a fost ce]
al şefului de echipă Gheorghe Nico-
lae, care făcînd în ziua de 10 mal
a.c. o revizie superficială schipurilor contabil şef al Uniunii regionale a
de la furnalul nr. 5, nu a sesizat o
defecţiune care la puţin timp a adus
după sine un mers redus la furnal
fimp de 30 de minute.
S-a luat atitudine şi împotriva unor
muncitori care absentează nemotivat
sau nu execută dispoziţiile primite de
la maiştri, aşa cum sînt Ion Kereji,
Grigore Costăchescu şi Niculae Sa-
viana.
Grearea unei opinii de masă îm­
potriva celor certaţi cu disciplina a
ţii la secţia a 11-a furnale şi redu­
cerea absenţelor nemotivate la zero
în luna mai. Aceasta a contribuit la
realizarea şi depăşirea planului de
producţie pe luna mai.
dea lui Dărăbăneanu. Discuţiile
purtate cu el scoteau în relief
faptul că el nu era un om „pier­
dut", că societatea de astăzi,
copiii lui aşteptau mai mult de la
el. Fiecare membra al echipei
din care făcea parte a purtat a-
semenea discuţii la locul de
muncă, cit şi în afara orelor de
program, în timpul lib er; ei
l-au vizitat şi acasă, au stat de
vorbă cu membrii familiei lui.
Comportarea din ultima vre­
me a lui Petru Dărăbăneanu este
bună. Lasă să se întrevadă că
altfel priveşte prezenţa lui la
locul de muncă şi în cadrul fa­
miliei. Critica ce i s-a adus a
fost întemeiată şi tovarăşii săi
de muncă l-au ajutat tot timpul
6ă nu mai cadă în greşeală.
calitatea slabă a fontei din zilele
respective. Nici încărcătorul Celeki
Stanislav nu a respectat reteta de în­
cărcare în ziua de 31 mai, introducînd
în şarja nr. 11 de la furnalul nr. 3 o
cantitate de minereu mai mare decît
cea prescrisă. Abateri de la disciplină
au mai avut Iosif Toth, Iordan Cor-
senschi, Ion Bogdan, Virgil Bălărescu
(Continuare în pag. 3-a)
Inmînarea de ordine
şi medalii unor lucrători
din cooperaţia
de consum
Ieri, 19 iunie, a avut loc la Sfatul mînării Ordinului „Steaua Republicii
popular regional, solemnitatea inmî-
nării de ordine şi medalii unor lu­
crători ai cooperaţiei de consum din
regiunea noastră pentru merite deo­
sebite în muncă şi activitate înde­
lungată în cooperaţia de consum.
Decretul Consiliului de Stat al
R.P.R. privind conferirea ordinelor şi
medaliilor a fost citit de tov. loan
Roş, secretarul Comitetului executiv
ol Sfatului popular regional.
Tov. Gaşpar Francisc, membru al
Comitetului executiv al Sfatului
popular regional a înminat distinc­
ţiile :
ORDINUL MUN¦kCII CL. III-A
Tovarăşilor : Tudorel loan, vicepre­
şedinte al Uniunii regionale a coo­
perativelor de consum, Haţegan loan,
cooperativelor de consum, Berghian
Teodor, director al O.L.F. Hunedoara.
MEDALIA MUNCII
Tovarăşilor : Oniţa loan, şeful ser­
viciului organizare al Uniunii regio­
nale a cooperativelor de consum,
Oargă Ilarie, şef al serviciului plan,
al Uniunii regionale a cooperativelor
de consum, Maier Anton, director
al ICARCOOP Deva, Gelmăreanu
Gheorghe, director al întreprinderii
de plante medicinale Orăşiie, Cianu
Gheorghe, director al I.C.I. Alba Iu-
lia, Calancea Ilarion, preşedinte al
cooperativei din Girbova, Voina
loan, şef contabil al U.R.C.C. Alba,
Chiş Liviu, vicepreşedinte al U.R.C.C.
Haţeg, Moldoveanu loan, şef al ser­
viciului desfacere legume-fructe,
Uniunea regională a cooperativelor
de consum, Miţică Petru, director al
I.C.I. Deva, Iancu Emilian, preşedinte
al cooperativei din Certej, Ştefan
Petru, preşedinte al cooperativei din
Şugag, Stîrc Gheorghe, vicepreşedin­
te al U.R.C.C. Orăştie, Oprean
Gheorghe, şef al serviciului comer­
cial I.C.I. Alba, Marica loan, ges­
tionar la magazinul din Ţeina,
Muntean Dumitru, preşedinte al coo­
perativei din Vetel, Braica Viorel,
preşedinte al cooperativei din Vata,
Costea Ştefan, preşedinte al coope­
rativei din Alba Iulia, Micu Solomon,
gestionar la magazinul din Blăjeni
Criş, Haţegan Traian, gestionar Ia
magazinul din Căpîlna, Giiţă Valen­
tin, şeful serviciului comercial al
Uniunii regionale a cooperative­
lor de consum Deva, Frincu Viorica,
contabilă la cooperativa din Benic şi
Doda Lazăr, gestionar la cooperati­
va din Brănişca.
In numele celor decoraţi a luat
cuvîntul tov. Tudorel loan, vicepre­
şedinte al U.R.C.C. care a mulţumit
pentru distincţiile acordate.
Oţel special peste plan
La olelăria electrică a C.S. Hune­
doara activitatea este rodnică şi în
această lună. Buna organizare a
muncii şi întreţinerea corectă a agre­
gatelor, împreună cu respectarea
procesului tehnologic, au dus la con­
tinua sporire a producţiei de oţel.
După ce în primele 5 luni aie anu­
lui în curs oţelarii au produs peste
plan mai mult de 1.000 lone oţel
special, în prima jumătate a lunii
iunie ei au adăugat acestei cantităţi
încă 100 tone oţel, elaborai în afara
prevederilor de plan. De remarcat
faptul că oţelul este aşa cum cer
beneiiciarii, adică de bună calitate.
Trei fraţi, trei mecanici de locomotiva
De obicei, după ce incep să pri-
ceapă cîte ceva. copiii. îndeosebi bă­
ieţii, îndrăgesc maşinile. Atunci,
dacă sînt întrebaţi: ce vreţi să de­
veniţi în via(ă ? vor spune: şofer,
mecanic de locomotivă. tractorist,
macaragiu ele Aşa-şi formează şi
dezvoltă gustul şi pasiunea pentru
maşini, pentru tot felul de meca­
nisme.
Acasă, in parcuri, pol fi
văzuli antrenaţi într-o intensă
muncă „mecanică“. Işi fac garaje,
garnituri de trenuri, convoaie da
maşini sau formalii de tractoare cu
remorci şi multe altele. Intre ei îşi
împart funcţiile, fiecare preferind să
ocupe pe cea de mai mare răspun­
dere
Depinde însă de împrejurări dacă
pînă la urmă, copiii, trecuţi in ma­
jorat, devin ceea ce şi-an propus în
anii adolscentei. Sînt cazuri şi ca­
zuri. Cel despre care vorbim în ar­
ticolul de fată are o semnificaţie.
...Cu circa 14 ani în urmă, fraţii
Marcu dădeau tîrcoale in jurul de­
poului din Teiuş. Zbenguiau ca toii
copiii, fără oboseală peste tot; se
mai urcau pe cîte o locomotivă şi-i
cercetau toate mecanismele din mar­
chiză. Apoi, unul în dreapta, altul
în stingă locomotivei făceau pe me-
şi „Vosfek-6" au aterizat cu succes
Cosmonauţii Valentina Tereşkova şi Valeri Bîkovski se simî bine
MOSCOVA 19 (AGERPRES). — TASS TRANS­
MITE :
NAVA „VOSTOK-6" A ATERIZAT ÎN CURSUL
CELEI DE-A 49-A REVOLUŢII, AŞA CUM ERA
STABILIT, LA ORA 11,20 (ORA MOSCOVEI), LA
620 KM. NORD-EST DE KARAGANDA.
ÎN CURSUL CELEI DE-A 82-A REVOLUŢII,
AŞA CUM ERA STABILIT, LA ORA 14,06, NAVA
§o§emafiâiatea B s i o i i n ă r a l O rd in u lu i
„ S i c i i aia R ep u b lic ii P a p u la r e R om în e“ c la s a I9
tovarăşului Leontin S ălăjau
Miercuri Ia amiază, la Palatul R.P.
Romine, a avut loc solemnitaitea în-
Populare Romine“, clasa I, tovarăşu­
lui Leontin Sălăjan, membru supleant
al Biroului Politic aii GC. al P.M.R.,
ministrul Forţelor Armate ale R.P.
Romine, pentru activitate Îndelun­
gată în mişcarea muncitorească şi
merite deosebite în construirea socia­
lismului, cu prilejul împlinirii a 50
de ani de Ia naştere.
O m i d e ip.aU'id
•"•N'N'Hv.T'X-HvXvX-Xv.-.'
-W «
CLUJ: ÎNTRUNA DIN SERELE GRĂDINII BOTANICE.
in raionul Haţeg lucrările de întreţinere
a culturilor să fie urgentate
In multe gospodării agricole co­
lective din raionul Haţeg, lucră­
rile de întreţinere a culturilor
se desfăşoară în bune condiţiuni.
Sub îndrumarea permanentă a
organizaţiilor de partid consiliile
de conducere mobilizează pe co­
lectivişti la executarea lucrări­
lor.
Bune rezultate s-au obţinut în
această privinţă la gospodăriile
colective din Peşteana, Sălaşul
Inferior, Rîu Bărbat, etc., unde
pînă la această dată a fost exe­
cutată cea de a doua praşilâ la
cartofi pe întreaga suprafaţă, iar
la porumb a fost terminată pra-
şila I-a şi se lucrează de zor la
praşila a II-a.
R ezu ifafe bu n e la G . A . C .
G a la ţi
Colectiviştii din Galaţi partici­
pă cu însufleţire la efectuarea
lucrărilor de întreţinere.
Ca urmare a participării unui
mare număr de colectivişti la
lucru, precum şi a bunei organi­
zări a muncii, praşila a II-a la car­
tofi (14 ba) a fost terminată, iar
pe cele 87 ha cultivate cu po­
rumb pentru boabe a fost exe­
cutată în întregime praşila I-a.
Pe 30 ha a fost aplicată şi cea
de a doua praşila.
Acordînd atenţia cuvenită po­
rumbului pentru siloz, colectivi­
ştii au executat praşila I-a pe
conicul şi. foch. ist.ul . Şi nu era pen­
tru ei fericire mai mare decil aceea
de a se urca pe locomotivă s-o pri­
vească, să privească înainte pe linia
nesfîrşită, pe care numai trenurile
sau drezinele au acces.
Marcu Gheorghe, mecanic la de­
poul C.F.R. Petroşani. îşi aminteşte
de multe ori de momentele acelea.
După inioarcerea dintr-o cursă, în-
Lins pe o dormeză şi-a amintit de
o discuţie avută în familie între el
şi fraţii lui, loan şi Constantin pe
de o parte şi tatăl lor, pe de alta
parte.
încă din copilărie, fraţii Marcu
îşi exprimau dorinţa de a se face
mecanici de locomotivă. Tatăl lor
însă a discutat, mult cu ei, făcîndu-i
să înţeleagă că această meserie e
frumoasă dar şi grea, că ea cere
răspundere, atenţie, multă seriozi­
tate şi pregătire.
— Mecanicul în timpul serviciu­
lui trebuie să fie cu ochii în toate
direcţiile, le spunea tatăl lor într-o
zi. Trenul remorcat de locomotivă
transportă oameni, diferite mărfuri;
aceasta presupune o mare răspun­
dere pentru un mecanic, răspundere
faţă de cele mai mari valori — oa­
menii.
Tatăl lor le spunea toate acestea
„VOSTOK-5" A ATERIZAT LA 540 KM. NORD-
VEST DE KARAGANDA.
ÎN CONFORMITATE CU CALCULELE FĂCU­
TE, CELE DOUA NAVE AU ATERIZAT LA ACE­
EAŞI LATITUDINE — 53 GRADE.
COSMONAUŢII SE SIMT BINE.
(Alte amănunte citiţi in pag. 4-a)
La solemnitate au luat parte tova­
răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion
Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol,
Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae
Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru
Drâghici, Alexandru Moghioroş, Du­
mitru Coliu, Leonte Răutu, Ştefan
Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston
Marin, Avram Bunaciu, membri ai
CC. al P.M.R., ai Consiliului de Stat
şi ai guvernului.
După citirea decretului de decorare
Foto: GR. PETROIANU
întreaga suprafaţă ocupată cu
această plantă, urmînd ca în cel
mai scurt timp să treacă la exe­
cutarea praşilei a II-a.
Experienţa vecinilor
nu este folosită
învecinată cu gospodăria colec­
tivă din Galaţi se găseşte gos­
podăria colectivă din Pui. Avînd
aceleaşi condiţii de climă şi sol,
ar fi normal ca şi lucrările de
întreţinere a culturilor să se des­
făşoare ca la vecini.
In realitate lucrurile nu stau
de loc aşa. Incepînd executarea
prăşitului cu multă întîrziere, co­
lectiviştii de aici nu reuşesc să
recupereze timpul pierdut. Din
cauza slabei preocupări pe care
membrii consiliului de conducere
o manifestă faţă de mobilizarea
colectiviştilor la muncă, aceştia
participă în număr mic, ritmul
lucrărilor desfăşurîndu-se anevo­
ios. Aşa se explică de ce pînă
la 18 iunie au fost prăşite doar
60 ha din cele 121 ha cultivate
cu porumb pentru boabe şi doar
10 ha din cele 23 ha cu cartofi.
Mult rămasă în urmă se prezintă
situaţia şi la grădina de legu­
me unde nici praşila I-a nu este
terminată. Rău se stă şi la între­
ţinerea porumbului pentru siloz
unde tot pînă la data de 18 iu­
nie, nu s-a executat nici praşila
La.
nu pentru a-i descuraja, ci pentru
a-i ajuta să chibzuiască ulterior mai
mult asupra meseriei ce şi-o aleg.
Pentru copii aceste îndemnuri au
fost factori mobilizatori, hotărâtori
chiar pentru munca de viitor.
Timpul a trecut şi ială-l pe loan,
fratele cel mai mare absolvind şcoa­
la de mecanici de la Cluj. După
ce şi-a făcut stagiul de mecanic la
manevră, la depoul din Teiuş, a fost
repartizat la Petroşani, în calitate
de mecanic de locomotivă. Această
perioadă a corespuns cu plecarea
lui Gheorghe, lot la şcoala de me­
canici. Pc acesta îl îndemna dorin­
ţa ca după terminarea şcolii, să lu­
creze la aceeaşi unitate, dacă e po­
sibil şi pe aceeaşi locomtivă cu fra­
tele lui — loan. Această dorinţă
şi-a exprimal-o încă în prima cursă
pe distanta Teiuş-Blaj cînd avea ca
fochist pe fratele lor mai mic —
Coslică. Acesta din urmă a urmat
pe ceilalţi doi fraţi ai săi şi, ast­
fel toţi trei au devenii mecanici de
locomotivă la depoul C.F.R. Petro­
şani. Aici se află şi în prezent, aici dintre ei a ţinut să mai adauge :
s-au stabilit, de aceste locuri minu­
nate s-au legat nespus de mult. Sînt
trei fraţi 'de aceeaşi branşă, doi lu­
crează pe aceeaşi locomotivă; sînt
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
preşedintele Consiliului de Stat al
R.P. Romine, a înminat tovarăşului
Leontin Sălăjan înalta distincţie,
urindu-i multă sănătate, viaţă În­
delungată şi noi succese în activita­
tea sa.
A răspuns tovarăşul Leontin Sălăjan;
Conducătorii de partid şi de stat,
toţi cei prezenţi, au felicitat călduros
pe tovarăşul Leontin Sălăjan.
(Agerpres)
Printr-o mai bună organizare a
muncii şi mobilizarea tuturor co­
lectiviştilor la lucru, gospodăria
colectivă din Pui are posibilita­
tea ca în cel mai scurt timp să
recupereze rămînerea în urmă.
?
O situaţie similară cu cea din
G.A.C. Pui poate fi întîlnită şi
Ia gospodăriile colective din Sil-
vaşul Inferior, Silvaşul Superior,
Sălaşul de Sus şi Ruşi, unde pînă
la această dată nu sînt prăşite
decît 255 hectare din cele 492 hec­
tare cultivate cu porumb, ceea
ce reprezintă ceva mai mult de
50 la sută.
Cauza rămînerii în urmă se
găseşte în slaba preocupare pe
care consiliile de conducere din
aceste gospodăi'ii colective o
manifestă faţă de mobilizarea co­
lectiviştilor la muncă, faţă de
buna organizare.
Timpul este înaintat. Lucrările
de întreţinere a culturilor tre­
buie efectuate la timpul potri­
vit. Numai în acest fel se vor pu­
tea obţine recolte sporite. Ingi­
nerii agronomi din gospodăriile
agricole colective rămase în ur­
mă, vor trebui să lupte cu mai
multă hotărîre pentru ca prăşitul
culturilor să se facă în confor­
mitate cu regulile agrotehnice.
P. FĂRCAŞIU
corespondent
mereu împreună — cită frumuseţe!
Şi-acum, un mic episod.
Locomotiva 150.1001 s-a întors din
cursă. „Bălrînica“ — cum ii spun
fraţii Maieu — s-a comportat bine.
Remorcase un tren cu tonaj sporit.
Mecanicul Gheorghe a predat loco­
motiva fratelui său — Constantin —
care avea de remorcat tot un ase­
menea tren, pînă la Pcşliş. Din Si­
meria, altul pînă la Petroşani. La
sosire in Petroşani, un grup de oa­
meni îl aşteptau in faţa depoului.
Era printre ci şi fratele lui mai
mare. I-a fost greu să-şi dea scama
de ce stau colegii lui acolo. Unul
din cei prezenţi însă, interveni.
— Tovarăşe Marcu (e vorba de
Marcu Constantin), te felicităm căl­
duros. Pentru prima dală in depoul
nostru s-a realizat ca un tren de
marfă cu un asemenea tonaj să fie
remorcat de o singură locomotivă.
E un succes deosebit care-ţi apar­
ţine.
După această „'oficialitate“, fie­
care şi-a văzut de treburi. Au ră­
mas pe loc cei trei frafi Ion. Gheor­
ghe şi Constantin. Cel mai mare
„ne mândrim cu tine Costică. Ai fă­
cut o faptă marcată — demnă de
un comunist".
’ JI. MOCANU