Page 67 - 1963-06
P. 67
Nr. 2637 DRUMUL SOCIALISMULUI rA4& 3
BDamssAtoar».'.
Li.«L>>*C««^LCiL^'Si^WI^U^^asraEKKXl- Ş5™
Propaganda tehnică— Lucrări de îrrfrefinere
şi modernizare a drumurilor
un nivel ridicat In întreaga tară sfaturile populare locuri în ţara noastră. Prin aştarne-
vor executa anul acesta numeroase rea a două covoare de balast bitu-
lucrări de întreţinere a drumurilor minizat se măreşte rezistenta drumu
rilor de 10 ori. Această metodă a
îndeplinirea sarcinilor ce stan în staţiile de radioficare etc. La E.M. ounosoute, prin toate mijloacele, cele locale şi de modernizare a celor care
fata colectivelor întreprinderilor pri Lupeni/ au fost organizate în tri mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh leagă centrele regionale de cele ra 11 I ifost aplicată g u succes şi pe şoselele
vind creşterea producţiei şi produc mestrul I din acest an 5 sesiuni teh nicii, să contribuie activ la aplicarea ionale. Volumul acestor lucrări va fi
tivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii nico-ştiintifice pe teme privind ex in producţie a metodelor şi tehnolo cu peste 10 la sută mai mare faţă Lupea-Sighişoara, Craiova-Filiaşi-Tr.
produselor, reducerea preţului de ploatarea unor noi stiate de cărbu giei avansate, a experienţei fruntaşi de anul trecut. In regiunea Banat, Severin, Vaslui-Iaşl şi altele.
cost necesită folosirea mai deplină a ne, la I.C.S.H. se organizează perio lor, să contribuie la îmbogăţirea cu de pildă, vor fi îmbunătăţite dru
utilajelor, introducerea proceselor dic simpozioane pe teme tehnice ca : noştinţelor profesionale ale muncito muri comunale şi raionale pe o lun Şi Sfatul popular al regiunii Bu
„Ce e nou în tehnica de construcţii“, rilor, inginerilor şi tehnicienilor. gime de mai bine de 1.600 km, iar cureşti a aplicat o metodă intere
tehnologice noi, extinderea inovaţii iar lunar se organizează „ore de in Pentru aceasta se cere însă ca acţiu volumul lucrărilor de modernizare a santă. Aceasta constă în folosirea
lor şl raţionalizărilor şi experienţei formare tehnică“, pe baza buletinelor nile întreprinse pe linia propagandei unor principale trasee va fi de trei la fundaţiile drumurilor a pămîntulul
înaintate în producţie. In aceste con documentare. tehnice să aibă o strînsă legătură cu amestecat cu ciment în locul pie
diţii este firesc ca propaganda tehni producţia, să corespundă prevederi ori mai mare fată de cel din anul trei sparte. Această metodă aduee
că, preocuparea muncitorilor, ingine La răspîndirea cunoştinţelor tehni lor actuale ale colectivelor de muncă 1962. Sfaturile populare din regiu economii în valoare de aproape
rilor şi tehnicienilor pentru îmbogă ce in mase îşi aduc aportul şi cele 13 din fiecare întreprindere, să ţină pas nea Hunedoara au alocat din buge 100.000 lei pe km de drum moder
ţirea cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifi universităţi muncitoreşti şi lectorate tul lor pe 1963 pentru construcţia nizat, realizează o viteză de lucru
ce să stea într-o măsură tot mai mare le tehnice organizate în întreprinderi. cu viaţa. de drumuri şi poduri aproape 10 mi sporită fată de aceea cu piatră, fo-
în atentia organizaţiilor de partid, Pe baza programei, universităţile Conducerea şi exploatarea agrega lioane lei. losindu-se în acelaşi timp resursele
sindicat şi U.T.M. muncitoreşti au pus accent pe dezba locale. Prin acest procedeu s-a rea
terea unor probleme strîns legate de telor noi de înaltă tehnicitate, pro Printre principalele trasee din tară, lizat modernizarea traseelor Bucu
Industria noastră se dezvolta şi se procesul de producţie în organizarea pe care se desfăşoară intens lucrări reşti-Călăraşi, Slobozia-Amara-Grivi-
modernizează rapid. In siderurgie, gresul tehnic continuu, cer din par de modernizare se numără Curtea [a, Drăgăneşti-Videle-Roata, totall-
minerit, conslrucţii de maşini şi alte lectoratelor tehnice. S-a acumulat de tea muncitorilor şi inginerilor un ni de Argeş — Căpătîneni, asigurîn- zînd peste 60 km, iar in prezent
ramuri industriale din regiune au fost asemenea o experienţă pozitivă la vel de pregătire tehnico-profesională du-se astfel o bună legătură cu hi sînt în curs de modernizare încă a-
introduse agregate şi utilaje din cele Uzina „Victoria“ Călan, unde temati- tot mai ridicată. Iată de ce munci drocentrala ,,16 Februarie“ ; Bacău- proape 900 km.
cile sînt bine orientate. In cadrul torii, inginerii şi tehnicienii din în Maineşli-Comăneşti, Cluj-Zalău, Iaşi-
mal moderne. Se pune problema : ciclului de teme expuse la sectorul treprinderile regiunii aşteaptă ca Răducani-Albiţa, Luduş-Sărmaş, Peş- La lucrările de Întreţinere şi mo
oum să asigurăm o folosire raţională propaganda tehnică să fie cît mai teana-Ţicleni, Nazarcea-Dorobantu şi dernizare a drumurilor un aport În
a acestor utilaje pentru a obţine o furnale s-a pus un mare accent pe bogată în conţinut, să fie concretă, să altele. semnat l-au adus zeci de mii de oa
productivitate cît mai ridicată ? Aces probleme privind îmbunătăţirea con aibă în vedere nevoile producţiei, meni ai muncii care au efectuat nu
te probleme trebuie să-şi găsească tinuă a calităţii fontei, ridicarea tem să-i ajute să lucreze mereu mai bine. In urma studiilor făcute de spe meroase ore de muncă patriotică
răspuns în preocuparea permanentă peraturii aerului Insuflat în furnale, Şi această cerinţă pune în faţa orga cialişti, multe, sfaturi populare aplică realizînd în cursul anului trecut eco
pentru îmbogăţirea propagandei teh reducerea consumului de cocs ş.a., metode noi de întreţinere a drumu nomii de peste 225 milioane lei
nice. iar la lectoratul de la turnătoria de nizaţiilor de partid şi de sindicat rilor. Astfel sfatul popular al regiu
lingotiere pe probleme privind proce nii Argeş a experimentat la între (Agerpres)
Organizaţiile noastre de partid au sele tehnologice de formare. sarcina de a acorda propagandei ţinerea drumurilor, cu bune rezultate,
câştigat experienţă în această direc metoda înlocuirii pietruirii simple cu Cu 14 zile
ţie. In regiune se foloseşte o mare Rezultatele obţinute în organizarea tehnice mai multă atenţie, de a de material pietros combinat cu lianţi mai devreme
varietate de forme şi mijloace ale şi desfăşurarea propagandei tehnice (bitum). Această metodă măreşte de
propagandei tehnice: universităţi dovedesc că atunci cînd există preocu pune eforturi pentru a face ca activi Pentru realizarea sarcinilor ce Vedere de pe Valea Cugirului.
muncitoreşti, lectorate tehnice, se pare din partea sindicatelor şi cînd 4-5 ori durata de exploatare a dru revin colectivului de mecanizatori
siuni tehnico-ştiintifice, conferinţe, organizaţiile de partid controlează şi tatea de răspîndire a cunoştinţelor de la S.M.T. Miercurea în campa
dezbateri, schimburi de experienţă, îndrumă îndeaproape această activi murilor, contribuind astfel la reali nia agricolă de vară, la această
acţiuni cu sartea tehnică etc. Cum sînt tate, creşte şi nivelul muncii de pro tehnico-ştiintifice să se ridice la un unitate s-a acordat o atenţie spo
însă folosite aceste forme şi mijloace zarea unor economii de circa 130.000- rită efectuării la timp şi de cali
de ridicare a nivelului calificării pro pagare a cunoştinţelor tehnice în nivel mai înalt, corespunzător condi
fesionale, de îmbogăţire a cunoştin rîndul oamenilor muncii. 230.000 de lei pe km. Această meto tate a reparaţiilor la întregul uti
ţelor tehnice ale muncitorilor, ingine ţiilor materiale create şi cerinţelor laj agricol.
rilor şi tehnicienilor ? Aceste rezultate nu sînt însă pe dă a fost extinsă şi în alte regiuni.
măsura cerinţelor. Cu toate realiză mereu orescînde, să acorde mai multă Datorită bunei organizări a
rile obţinute, propaganda tehnică n-a In regiunea Cluj se utilizează în ba
atenţie propagandei tehnice, parte in muncii în cadrul echipelor, s-a
last nisipul bituminös, care se gă
tegrantă a muncii politice de masă, reuşit să se termine cu 14 zile mai
seşte în stare nativă în mai multe
să depună toate eforturile pentru devreme reparaţia şi rodajul ce
ridicarea acestor activităţi la nivelul lor 77 combine pentru păioase,
cerinţelor actuale.
26 batoze, 9 prese de paie şi 9
Se poate spune că fată de anii luat încă amploarea necesară. In une
tocători mecanice.
trecuţi, propaganda tehnisă a crescut le întreprinderi, numărul inginerilor La obţinerea acestui succes La ponoul de onoare
în amploare, cuprinde mase mai largi antrenaţi în munca de răspîndire a G rija deosebita pentru închiderea, şi-au adus o contribuţie de sea La I.M, Ţebea, din raionul Brad, gonele de cărbune. Cea mai mare
de muncitori, este mai bine orga cunoştinţelor tehnice în rîndul mun se desfăşoară o întrecere susţinută contribuţie la această realizare şl-a
nizată şi mai bogată în conţi citorilor este încă mic. De asemenea, a n u lu i ele învăţăm ânt mă mecanicii: Vaier Francisc, pentru a se trimite la „ziuă" cit mai adus-o brigada condusă de Teodor
nut, îmbracă forme mai variate şi efi unele organizaţii de partid şi de sin mult cărbune peste sarcinile de plan. Gherman, fapt pentru care a fost
ciente. Numai în cele 5 întreprinderi dicat cum sînt cele de la E.M. Vulcan Recent au început convorbirile re pa desăvârşirii construcţiei socialiste“, Patriche Olteanu, Nicolae Răulea, In frunte se află schimbul condus pusă la panoul de onoare al Între
mari din raza oraşului Hunedoara, din şi Barza, Uzina „30 Decembrie" Cugir capitulative de închidere a anului şco „Statul nostru democrat-popular în de comunistul Andrei Abrudan, mais prinderii,
totalul de 1.870 conferinţe care s-au ş.a. nu se ocupă în suficientă măsură etapa actuală“, „Patriotismul socialist Mihai Mihăiescu şi alţii. tru miner, din stratul II oare a ex
tinut în anul 1962, peste 700 au fost de atragerea unui număr cît mai ma lar al sistemului învăţământului de şi internaţionalismul proletar“. tras peste plan, pînă acum, 120 va- MIRCEA TISU
conferinţe tehnice, majoritatea dintre re de muncitori în sfera propagandei partid de la oraşe. corespondent
ele fiind orientate spre problemele S-au făcut, de asemenea, expuneri
majore ale producţiei, spre introduce tehnice. Slab se ocupă şi organizaţiile Pentru buna desfăşurare a convor Meteorul de ia cola 1 5 8 5 m
rea de noi procedee tehnologice. U.T.M. din unele întreprinderi de birilor recapitulative, pentru spriji cu privire la sarcinile economice ce
Printre temele conferinţelor expuse mobilizarea tineretului la însuşirea nirea propagandiştilor şi cursanţilor stau in faţa întreprinderilor din Va Pe un pisc pleşuv din munţii Pa- laboratorul de prevedere a timpului — 320 — 72702 _ 98031 9690
la C.S.H. se numără: „Elemente noi în cunoaşterea cît mai temeinică a lea Jiului în privinţa creşterii pro rîngului se află — binecunoscută de la Institutul Meteorologic din şi aşa mai departe.
in producţia de fontă“, „Utilizarea cunoştinţelor tehnice, întreprind puţi unor probleme deosebit de importante ductivităţii muncii, reducerea preţu
izotopilor radioactivi în industria ne acţiuni pentru mobilizarea tineri ale politici; partidului nostru, Comi lui de cost, îmbunătăţirea calităţii turiştilor — cabana cu acelaşi nume. Bucureşti. Şi astfel acolo, se „fabrică“ Corespondentul confirmă:
cocso-chimieă“ ş.a., susţinute de cadre lor la cursurile de calificare şi ridica tetul orăşenesc de partid Petroşani produselor.
cu înaltă calificare ştiinţifică de la re a calificării precum şi la lectora a organizat în această perioadă mai
tele tehnice şi universităţile munci multe acţiuni. O mobilizare bună a propagandişti
institutele de cercetări. toreşti, la simpozioane, prezentări de lor şl cursanţilor la eonsultaţiile or-
cărţi tehnice eto. CONSULTAŢII COLECTIVE ' ganizate s-a asigurat la minele Anl-
A crescut preocuparea organizaţii PENTRU PROPAGANDIŞTI noasa, Petrila, Vulcan.
lor de partid şi a sindicatelor în în O cerinţă de cea mai mare Impor
tantă care se pune faţă de propagan ŞI CURSANŢI AJUTOR ŞI CONTROL Viscolul iernilor, ploile, căldurile timpul probabil de mîine pe care-l — S-a înţeles corect. Terminat,
drumarea comisiilor de ingineri şi da tehnică este aceea de a avea un
caracter concret, strîns legat de pro Un ajutor preţios în clarificarea CERCURILOR ŞI CURSURILOR verii, nu o ocolesc, ba dimpotrivă o citim in ziare sau ti ascultam la Meteorul Okoş respiră satisfăcut,
tehnicieni pentru organizarea de acti
blemele locului de muncă. Propagan împresoară din toate părţile. Ţugu radio. Pregătindu-ne să plecăm, înainte
vităţi variate şi atractive ca: sesiuni
da tehnică nu trebuie considerată ca anumitor probleme de bază ale teo Pentru a îndruma activitatea propa iată pe creasta cabanei e apimeta, iar Tocmai discutam cu meteorul Okoş de-ai stringe mina, l-am întrebai
tehnico-ştiintifice, simpozioane pe teme un scop în sine. Ea trebuie să facă riei marxist-leniniste, ale politicii gandiştilor, a ajuta buna desfăşurare
partidului nostru îl constituie consul a convorbirilor în cercuri şl cursuri, împrejurul ei se găsesc mai multe despre munca ce-o desfăşoară, depar- într-o doară.
tehnice, prezentări de cărţi tehnice, edi taţiile colective. In fata propagan s-a elaborat un plan potrivit căruia
diştilor şi cursanţilor din toate loca peste 60 tovarăşi cu cea mai bună aparate şi instrumente meteorologice. te de locurile fermecătoare ale ora- — Ce părere aveţi, ne-ajunge din
tarea de buletine informative cuprin lităţile Văii Jiului s-au tinut consul pregătire au fost repartizaţi pentru In cabană, la una din uşi, se poate şelor cînd, privindu-şi pentru a cita tlrmă ploaia 7
taţii de către membrii biroului comi a răspunde de cîteva cercuri ale în vedea scris pe o tăblifă cuvîntul: oară ceasul de la mină, se scuză. — Mai mult ca sigur — ne răs-
ziod noutăţi în tehnică, expuneri la tetului orăşenesc de partid, de alţi văţământului de partid.
membri al comitetului orăşenesc, de „locuinţă". Aici, la cabana „Parîng“ — E ora cînd trebuie să fac ob- punde după ce privise pe geam.
activişti de partid şi de către colec Din acest colectiv, care sprijină des a fost ales locul stafiei meteorolo servatiile. Dacă doriţi, vă poftesc... — Dar cum se face de sîntefi chiar
tivul cabinetului orăşenesc de partid. făşurarea convorbirilor, fac parte Era ora 11 şi 45 de minute. In atlt de sigur de sosirea ploii ?
Măsuri pentru o mai buna deservire membri al comitetului orăşenesc de gice de la cota 1585 m. Meteor este caietul de însemnări, Okoş notă cîte- — Să vedeţi că în 5—10 minute
a călătorilor Printre tovarăşii care au tinut con partid, începînd cu întregul birou, un om tînăr, înalt, pe nume Fran va şiruri de cifre. Deschide apoi un ne bate la uşă. 'Apoi asta-i meseria
sultaţii se numără: Clement Negruţ — activul obştesc al cabinetului orăşe cisc Okoş. aparat, mvirteşte de o manivela şi mea. O să spuneţi despre mine că
Ministerul Transporturilor şi Tele de bucătărie dietetică. De asemenea, secretar al Comitetului orăşenesc de nesc de partid şi alţi tovarăşi cu cu face astfel apelul cu postul de emi- sînt omul care aduce ploaia... zise el.
comunicaţiilor a luat în ultimul timp au fost inlroduse vagoane-restau- partid Petroşani, Ioan Mîrza — re noştinţe corespunzătoare. Se poate spune că ziua de muncă sie-recepfie din Petroşani. II aud: Neîncrezători în pronostic, am por-
unele măsuri menite să contribuie la rant la trenurile speciale pentru dactor şef al ziarului local „Steagul a meteorului nu este liniştită. Ea în
îmbunătăţirea deservirii călătorilor excursii. roşu“, Pompiliu Ungur — directorul Măsurile luate de către Comitetul cepe la ora 1 noaptea, cînd, după o Aten(iune Y.RZU. 7: vă chea- nit la drum. Şi nu ne-am depărtai
cabinetului orăşenesc de partid, Vic orăşenesc de partid au dat rezultate raită în jurul cabanei, culege obser mă Y.RZU. 8. Apelul se repetă de mult de cabană, o zăream chiar prin-
pe «alea ferată în vagoanele-restau- Peste 60 la sută din vagoanele- tor Bădău — directorul Şcolii medii bune. Convorbirile desfăşurate la ex trei ori. De undeva se aude venind tre cetinile brazilor, cînd stropi mari
rant. restaurant au fost reechipate în sco ploatările miniere Anînoasa, Petrila, vaţii vizuale: gradul de acoperire al un răspuns. Corespondentul răspunde, de ploaie au început să cadă din
pul unei mai uşoare accesibilităţi a din Petroşani şi alţii. la Combinatul carbonifer Valea Jiului, cerului, direcţia vîntului, viteza, gra
Astfel, numărul personalului care călătorilor la vagonul-restaurant, a-
cesta este situat la mijlocul gar dul de vizibilitate. Sînt consemnate — Y.RZU. 8, Y.RZU. 7 te aude. belşug.
deserveşte asemenea vagoane a fost niturii trenurilor.
tot atunci fenomenele atmosferice : Transmite meteoru. Cineva din grup făcuse remarca:
mărit la 5-6 lucrători, s-au îmbogă
ploaie, ninsoare, lapovifâ, furtună, Şi astfel începe transmisia telegra- „Meteorul îşi cunoaşte bine meseria",
Consultaţiile s-au referit la teme în majoritatea cercurilor de la exploa grupele de nori ş.a. Cînd încă în mei meteorologice cifrate. M. COSTEÂ
ca: „Dezvoltarea bazei tehnico-mate- tarea mlneră Lupeni, au decurs la un oraşele ce se înlănţuie în vale som
riale a socialismului“, „Creşterea ro nivel corespunzător. nul este adine, adică la ora 2, me- {
ţit meniurile şi *-au introdus retete (Agerpres) lului conducător al partidului în eta- I. PAUL teorid repetă din nou observaţiile. N oi sortim ente de m ateriale didactice
Răsăritul soarelui îl găseşte din
Să întărim necontenit disciplina în muncă nou pe meteor la post. Obişnuitelor Lucrătorii întreprinderii de mate- La Editura didactieă şl pedagogică
observaţii vizuale li se mai adaugă rial didactic din Capitală confecţio- se confecţionează, de asemenea, plan-
cele sinoptice asupra presiunii atmos nează de pe acum noi sortimente de şe destinate studiului ştiinţelor na-
ferice, şi variaţiilor ei, temperaturii, 1 materiale didactice necesare viitorii- turii, planşe ilustrînd mari obiective
umezelii aerului, apoi clin 4 în 4 ore I lui an de Invătămlnt. industriale din tara noastră şl se in-
observaţiile climatologice. tocmesc îndrumârele necesare unor
In momentul de faţă se pun la
Toate aceste observaţii sînt trans-1 punct procedeele tehnologice nece- îndeletniciri practice: lucrul ma
Intransigenţă faţă de lipsuri — Părerea mea este că Nedelcu bare in bine. La avansul primit in mise cu regularitate, din oră în oră { sare introducerii în fabricaţia de se- nual, împletituri din hirtie, sfoară,
luna mai el a dus tofi banii pri pe undele radioului centrului din rie a truselor pentru experienţele nuiele, papură. Sînt în «urs de edi-
(Urmare din pag. l-a) Cei sancţionaţi au văzut în această are un fond bun. Noi toţi vom miţi familiei. Petroşani. Şi Ia mai puţin de 15 aero-dinamice şi studiul fenomenelor tare harta fizică şi administrativă a
măsură o cale prin care pot să nu reuşi să-l aducem pe calea cca minute, ele ajung să fie centraliza t moleculare, ecrane pentru' proiec- R.P. Romîne, harta politică a lumii,
şi Gheorghe Leonte. Toţi insă au fost mai comită abateri de la disciplină. bună. Să mai încercăm o dată. Eu -...In una din zile, la poarta com te, comparate, studiate, prelucrate la . tii Ia lumina zilei, ecrane-mobile ru- hărţile continentelor Europa, Africa,
sancţionaţi de către conducerea sec Ei au ţinut cont de acest lucru şi în iau asupra mea această răspundere. binatului, sofia sudorului Ştefan
ţiei, la propunerea maiştrilor, ai atitudinea lor faţă de muncă se ma Nedelcu se plimba de colo pînă labile etc. preaim şl un nou atlas geografic.
mustrare scrisă. nifestă acum mai multă răspundere. Zilele s-au scurs una cile una. colo, vrînd să-şi alunge emofia ce
Timp în care secretând de partid, o siăpînea. Cînd a dat ochii cu
C e r tific a te ... la com andă colectivul întreg, mai cu buna, mai tovarăşii de muncă ai soţului ei, Consfifyire privind extinderea culturii căpşunilor
cu răul, cu răbdare şi perseverentă, le-a vorbit precipitat:
Muncitorul Gheorghe Ciobo- viciu. Fără r se interesa îndea a determinat pe sudorul Nedelcu să Prima consfătuire pe ţară privind tembrie în 'toate regiunile cu preci de calitate superioară, primăvara,
proape de acest caz dr. Rodica se căiască sincer de faptele sale. In — Vă mul(umesc din suflet, to cultura căpşunilor, care a avut loc pitaţii suficiente in această pe după zvîntarea solului, plantaţia de
taru lucrează la prăji toarele noi comportarea, în felul de a fi a lui varăşi. Ce n-am putut face eu, la Casa agronomului Petin — Satu rioadă. Plantarea dev primăvară se căpşuni trebuie curăţată de frunzele
ale secţiei I-a furnale, într-un Popescu i-a eliberat cerLificatul Nedelcu, în atitudinea sa fa(ă de aţi făcut voi. S-a schimbat aşa de Mare, în zilele de 14—15 iunie, a recomandă să se facă numai în regiu uscate şi de resturile de stoloni, apoi
medical cu ar. 7294, cu o scutire muncă, de colectiv şi de familie a mult Ştefan al meu că nici eu analizat situaţia actuală şi de perspec nile cu precipitaţii în perioada iulie- trebuie să se aplice îngrăşăminte mi
post de care depinde buna apro de 3 zile în care a fost inclusă început să se întrezărească o schim nu-l mai recunosc! tivă a acestei culturi în tara noastră. septembrie, precum şi în cele cu nerale în cantitate de 100 kg azotat
vizionare a furnalelor cu mine şi ziua de 23 mai. ierni lipsite de zăpadă. de amoniu, 150—200 kg superfosfat
reu prăjit. In ziua de 23 mai el Nu s-a făcut totul; trebuie intensificată Consfătuirea a subliniat posibilită şi 80—100 kg sare potasică la hectar,
s-a prezentat la serviciu în stare Uşurinţa cu care medicul res ţile existente în majoritatea regiuni La plantare este necesar să se care se încorporează eu cultivatoa
de ebrietate, fapt pentru care, pectiv a eliberat un asemenea munca .de întărire a disciplinei lor de extindere a căpşunilor pe o folosească numai stoloni din soiurile rele. înainte de înflorit este necesar
suprafaţă de 22.000 ha şi de obţinere pure şi valoroase. Stolonii trebuie să se facă 1—2- stropiri cu zeamă bor-
conform prevederilor regulamen certificat medical a avut urmări Aşadar, organizaţiile de partid de la furnalele din Hune a unor producţii mari. Consfăluirea a să aibă rozeta formată din 3—4 frun deleză 1 la sulă pentru prevenirea
negative în activitatea colectivu doara, comitetele sindicale, conducerile administrative, şi-au în adoptat recomandări privind unele ze normal dezvoltate, mugurele cen bolilor provocate de ciuperci.
tului de ordine interioară, şeful suşit critica adusă prin ziar privind disciplina muncii şi tehno măsuri lehnico-organizatorice pentru tral bine dezvoltat şi sănălos, iar ră
de echipă l-a trimis acasă şi l-a lui de la prăjitoarele noi, care logică şi au luat măsuri pentru îndreptarea situaţiei. Aşa se dăcinile de cel puţin 5—6 cm lungime. In regiunile secetoase sau în verile
pontat absent nemotivat. a fost solicitat la eforturi în plus sporirea producţiei. Participanţii au Se recomandă ca în gospodăriile cul cu puţină umezeală se recomandă iri
face că în ultima vreme se manifestă tot mai rar cazuri de ab- apreciat că la extinderea culturii tre tivatoare să existe parcele alese spe gatul plantaţiilor de căpşuni înainte
Fiind pus într-o asemenea si prin înlocuirea lui Gheorghe Cio sentări nemotivate, încălcări ale disciplinei tehnologice etc. Aceas buie să se dea atenţie în primul rînd cial şi bine îngrijite pentru asigura de intrarea în pîrgă a fructelor.
botaru. ta a dus, cum e şi firesc, la îmbunătăţirea activităţii celor două înfiinţării de căpşunerii în gospodă rea slolonilor.
tuaţie, Gheorghe Ciobotaru a gă colective de muncă. La secţia I-a furnale, planul a fost de riile colective din preajma oraşelor Consfătuirea a subliniat necesitatea
sit o „rezolvare originală". S-a Acest caz, comitetul sindi păşit în ultimele lu n i; în prima jumătate a lunii în curs, furna- Plantarea căpşunilor trebuie făcută îngrijirii plantaţiilor după recoltarea
prezentat a doua zi la policlini cal al secţiei l-a sesizat la timp liştii de aici au produs peste plan mai muit de 309 tone fontă. şi centrelor muncitoreşti, precum şi în rînduiri la distanţa de 80—90 cm fructelor. In acest scop se va aplica
ca combinatului şi a cerut con în cele situate în apropierea fabricii între rânduri, iar între plante, pe irigatul, îngrăşarea eu 80—100 kg
cediu medical, deoarece nu se comitetului sindicatului pe com Nu se poate spune însă că s-a făcut totul. Ici-colo se mai de prelucrare a fructelor. In acest rînd, de 25—30 cm (circa 60.000 sto- azotat de amoniu la heotar, una-două
simţise „bine" în ziua preceden întîlneşte, aşa cum am constatat cu prilejul raidului de faţă, scop se vor alege terenuri cu fertili loni la hectar). Acest sislem asigură praşile şi îndepărtarea stolonilor de
binat, care conform instrucţiu clte o absenţă nemotivată, o încălcare a reţetei de dozare, o tate naturală cît mai ridicată, apărate o creştere bună a plantelor şi tot prisos. In regiunile cu ierni aspre
tă şi nu a putut merge la ser nilor în vigoare nu a aprobat lucrare a cărei calitate nu corespunde. Faţă de aceste abateri de vînturi şi cu precipitaţii suficien odată mecanizarea principalelor lu şi lipsite de zăpadă,, culturile trebuie
plata drepturilor băneşti. te. In zonele secetoase se vor rezer crări. protejate prin acoperire cu paie, frun-
trebuie să se ia poziţie. Organizaţiile de partid au datoria să va terenuri de luncă, umede sau ai ze uscate etc.
Vă mulţumesc, tovarăşi! continue preocuparea pentru îmbunătăţirea disciplinei. De ase posibilităţi de irigare. Ţinînd seama de cerinţele tot mai
menea, un rol deosebit îl au în această direcţie maiştrii. Ei nu mari de fructe de bună calitate, S-a recomandat, de asemenea, pen
Sudorul Ştefan Nedelcu, de la — E pentru ultima dală cînd le După recoltarea culturii premergă consfătuirea recomandă să se acorde tru obţinerea unor producţii timpu
secţia a II-a furnale a C.S. Hu mai credem pe r.uvînt — i-au spu trebuie să tolereze nici cea mai mică încălcare a prescripţiilor toare, terenul trebuie bine pregătit o atenţie deosebită alegerii soiurilor. rii extinderea folosirii adăposturi
nedoara, a făcut multe neplăceri s-o răspicat ortacii. printr-o arătură adîncă de circa 35— Pentru plantările destinate consumului lor din peliculă de material plastic a
colectivului în care lucrează. De tehnologice sau instrucţiunilor de lucru. 40 c-m care se grăpează şi nivelează. în slare proaspătă se va urmări rea tocurilor de răsadniţe , acoperite cu
nenumărate ori grupa sindicală a Angajamentele lui Nedelcu s-au A intrat în practica unor oameni de a găsi în fel şi chip di lizarea unei perioade cît mai lungi geam, cultură în răsadniţă caldă etc.
discutat comportarea nedemnă a dovedit vorbe goale, aruncate în Dacă plantarea se face primăvara, de recoltare şi consum prin folosirea
lui, absenţele nemotivalc de la ser vînl. Din avansul primit în luna ferite „portiţe" care să le permită să absenteze „motivat". Ase arătura adîncă şi încorporarea îngră soiurilor cu epoci diferite de coace Participanţii la consfătuire au apre
viciu, atitudinea sa faţă de co aprilie a dus familiei un singur menea cazuri nu se petrec numai la furnale. Cert este că unii şămintelor organice se vor face cel re. Pentru aprovizionarea fabricilor ciat că prin aplicarea acestor reco
lectiv şi de familie. leu. Fapta aceasta a indignat şi medici de la policlinica C.S.H. nu manifestă suficientă răspun tîrziu în luna octombrie, iar grăpa- de prelucrare a fructelor şi pentru mandări se vor putea realiza pro
nemulţumit şi mai mult colectivul. dere atunci cînd li se cere eliberarea certificatelor medicale, nu rea şi nivelarea primăvara timpuriu. congelare se vor extinde soiurile ducţii sporite, contribuindu-se astfel
— Nedelcule, nu e bine ce faci se interesează dacă cei cărora le-au dat scutire îşi urmează cu la o mai bună aprovizionare a popu
— l-a povăţuit şeful de echipă — Un asemenea element nu mai regularitate tratamentele prescrise. Se înţelege că este de dato Consfătuirea a stabilit ca plantarea care dau cele mai bune producţii.
Remus Lupii şi maistrul Andrei pna'e fi dat pe brazdă. Nu se poa ria organelor în drept să ia măsuri pentru curmarea acestui rău. căpşunilor să se facă începînd din Pentru asigurarea unei producţii laţiei cu fructe.
Maier. Lasă-te de beţie. Familia te face treabă cu el şi pace! au luna august pînă la sfârşitul lunii sep (Agerpres)
la duce lipsă de bani şi tu îi pră spus majoritatea. Secretarul orga Prin formarea opiniei de masă împotriva chiulului, risipei de
pădeşti cu alţii de seama ta. nizaţiei P.M.R., Gheorghe Dumi- materiale, fuga de răspundere, se va ajunge cu siguranţă la în
De fiecare dată Ştefan Nedelcu triu s-a frămîntat tot timpul, a tărirea disciplinei socialiste a muncii, la sporirea producţiei de
promitea solemn că se va îndrepta. ¦cîntărit îndelung situaţia şi a spus
fontă şi îmbunătăţirea calităţii ei.
tovarăşilor săi de muncă: