Page 7 - 1963-06

Nr. 2622
E. M. TELIUC. SE ÎNCARCA MINEREUL...
De la începutul anului şi pînă
acum. colectivul nostru de mun­
că a reuşit să lamineze peste
plan mai mult de 15.000 tone
o ţe l; de asemenea, a realizat în
primele 4 luni economii supli­
mentare de peste 3.100.000 lei.
Aceste importante succese sînt
rezultatul creşterii continue a
productivităţii muncii. O contri­
buţie de seamă la obţinerea lor
şi-au adus-o maiştrii.
Ritmul muncii la linia de la­
minare depinde în primul rînd
de aprovizionarea cu blumuri de
la cuptoare. Ţinînd seama de
această cerinţă, maiştrii Traian
Vasiu, Iosif loja şi Ion Crişan,
preiau conducerea schimburilor
în urma exercitării unui control
atent asupra funcţionării cuptoa­
relor, aparatelor termotehnice,
mecanice şi electrice, cît şi a
zgurii existente în cuptoare. In
urma acestui control, ei se inte­
resează îndeaproape de alimen­
tarea ritmică cu blumuri de di­
ferite dimensiuni de la lamino­
rul de 1000 mm., de dezbaterea
Cu şi fă r ă maşină de... cusut
Dacă ici lucrurile după evidenţe­ tionarul. Mai aşteptaţi cîlcva zile
le existente la contabilitatea E.M. şi o să primim alt lot de maşini
l Ghelar, vezi că familia tov. Ale­ şi o să vă alegeţi una pe plac.
L xandru Săvulcscu este posesoarea Maşini n-au mai sosit, în schimb
L nuci maşini de cusut „Ileana“ încă
f din anul trecut, din luna august.
t Atunci a încheiat contract de cum­
L părare a unei maşini de cusut cu
L magazinul „Metalo-chimic“ din
L Ghelar şi lot de atunci i-au fost
L reţinute lunar rate care totalizează
L înapoi. E drept că după luni de
C 1.250 lei. Dar maşină tot nu arc
Í omul (l). Cum ?! Cînd a încheiat
l contractul în august anul trecui,
C unica maşină care era în magazin
L era defectă. De avertizat insă nu
L l-a avertizat nimeni. La proba în
t magazin firesc, omul a refuzat să
l o ridice.
L — Nu fiii supăraţi, i-a spus ges- datoria !
L 17 la sediul şantierului din corn una Buruene, raionul Ilia, re­
l Nedumeriri de poştaş
f.
L O scrisoare obişnuită adresată
I Efectele mobilizatoare produse de an­
l unui locatar al noului oraş din
C Călan. Expeditorul însă nccunos-
L cînd bine oraşul a scris pe adresă
( numele destinatarului şi iniţiala
t blocului — să zicem A de exem­
t plu. Nimic mai simplu s-ar părea.
L Numai ca în oraşul nou Călan
C sînt nu mai puţin de patru blocuri
L „botezate“ cr prima literă din al­
ft, fabet : A (punct), A 1, A 2 şi A 3.
Í Din nefericire toate sînt plasate în
diferite puncte ale oraşului. E oare
rL un singur caz ?! Nicidecum. Aşa
c stau lucrurile şi cu blocurile cu
c litera B şi C, ca şi cu blocurile
nr. 1. Din fiecare sînt cîle două şi
c tot în puncte diferite ale oraşului.
L zultat, organizaţiile cooperatiste
L Şi pentru ca scrisoarea să ajun­
L gă la destinaţie, poştaşul va trebui
L să ia la rînd toate blocurile „bo­
C tezate“ cu aceeaşi literă. De ce ¦ţ proape 17 milioane lei. Prin spori-
(. aşa ? ! Pentru că sfatul popular ) exigenţei unităţilor la recepţia
t orăşenesc Călan nu a găsit cu calc ) mărfurilor şi prin dezvoltarea sim-
să dea o altă numerotare blocu­ ) tului gospodăresc, în anul 1962 picr-
L rilor, mai firească decît cea făcută
C ) derile la mărfuri au fost reduse cu
C. de constructori, şi să aplice tăbliţe -) Peste 800.000 lei fată de anul 1958.
L indicatoare de străzi şi la blocuri.
L Nu este marc lucru atunci cînd
l stimularea iniţiativelor acestora au
l există o cît. de mică preocupare.
t '-luj Uml<_It
Sporesc efec tiv e le de aproape 750.000 lei.
de ?araîmstle
Fiecare gospodărie agricolă colec­
tivă din raionul Haţeg şi-a prevăzut
în planul de producţie, sporirea efec­
tivelor de animale atît prin cumpărări
din credite acordate de stat cît şi din
fonduri proprii. Multe dintre ele au
şi cumpărat un mare număr de ani­
male. Numai din creditele acordate,
gospodăriile colective din Bretea
Strei, Bretea Romînă şi Ciula Mare
au cumpărat oîte 18—26 şi respectiv
19 vaci. De asemenea, tot cu ajutorul
creditelor, G.A.C. din Pui a cumpărat
59 de vitele, G.A.C. Glopotiva 61,
Boşorod 36, Vilcele Rele 35 şi Rîul
de Mori 39.de viţele.
In total, G.A.C. din raionul Haţeg,
folosind creditele acordate de stat şi
fondurile proprii, au cumpărat pînă
în prezent 182 vaci, 670 viţele, 1.521
oi şi 200 scrofile.
zgurii şi urmărirea atentă a în­
călzirii oţelului după normele
tehnologice pentru evitarea arsu­
rilor şi fisurărilor.
Avînd asigurată o bună apro­
vizionare cu materiale de la cup­
toare, maiştrii Emil Petrică, Au-
gustin Birău şi Fiilop Adrian, de
la linia de laminare, organizează
munca echipelor în aşa fel îneît
să înregistreze un timp minim
de oprire şi de remediere a de­
fecţiunilor. A intrat în practica
lor ca de fiecare dată, cu ocazia
schimbării cajelor, să reducă
timpul de lucru afectat acestei
operaţiuni. Revizia frînei la ma­
caraua de 100 tone, demontarea
şi dezbaterea rapidă a buloane-
lor pentru fixarea cajelor, cît şi
decuplarea mai rapidă a mufe­
lor de pe cilindri, au permis
brigăzilor conduse de maiştrii
respectivi să reducă timpul de
schimbare a cajelor cu o jumă­
tate de oră.
Datorită unei bune organizări
a lucrului, potrivit căreia fiecare
om are sarcini bine stabilite, în
cazul opririlor accidentale pro-
jş f b LJŞ ¦Tz/'k' Y-a jâJ3
">i—*/—*/—*i—*r
a venit... un alt gestionar la ma­
gazin care nu a mai recunoscut
făgăduielile primului. Şi de atunci
tov. Alex. Săvulescu a bălul zeci de
drumuri pe Ia O.C.L. industrial
Hunedoara să-şi primească banii
zile de intervenţii, a primit 150 lei
înapoi, dar restul de 500 lei nu
mai reuşeşte să-i primească. Se
pare că unii funcţionari de la
O.C.L. produse industriale Hune­
doara n-au găsit, forma de resti­
tuire a banilor.
Le dăm noi o sugestie: să-şi facă
j a fost cu mult depăşit, înregistrîn-
1du-se pînă în anul 1962 un ritm de
i reducere de 25,3 la sută. Drept re-
realizat o economie absolută la chel-
-j tuielile de circulaţie în sumă de a-
) De asemenea, prin accelerarea vite-
j zei de circulaţie a mărfurilor de la
¦3113 zile în 1958, la 96 zile în 1962,
”) precum şi prin creşterea fondurilor
J) proprii de la 14 milioane lei la a-
proape 43 milioane lei, numai în
anul 1962 a fost economisită suma
Ca urmare a acestor rezultate, be­
neficiile finale realizate de unităţile
cooperaţiei de consum din regiune,
au crescut de la 4 milioane lei în
1958, la peste 25 milioane lei în
1962, asigurîndu-se astfel autofinan­
ţarea unui număr de 33 cooperative
săteşti faţă de 14 cooperative auto-
finanţate cîte existau la finele anu­
lui 1958.
Alături de circulaţia mărfurilor
alimentare şi nealimentare, sarcina
de aprovizionare a populaţiei din
regiunea noastră ai legume şi fruc­
te a constituit una din principalele
laturi ale activităţii noastre econo
mice. Privind cu toată răspunderea
sarcinile mari ce au fost încredin­
ţate cooperaţiei, conducerea Uniunii
regionale a urmărit permanent asi­
gurarea unei aprovizionări corespun­
zătoare, cu un sortiment de produse
de calitate. Volumul desfacerilor de
---------r o g i M g g M M M g a g j ---- --
vocate de blocarea unor bare în­
tre cilindrii laminorului sau de­
fecţiuni de altă natură, se inter­
vine cu multă rapiditate şi ma­
ximum de eficienţă. Pentru fie­
care profil ce se laminează,
maiştrii de la linia de laminare
se preocupă în permanenţă de
dotarea muncitorilor în subordi­
ne cu toate sculele necesare, pu­
ţind astfel să intervină cu de­
plină siguranţă şi operativitate
în remedierea avariilor tehnolo
gice. S-a ajuns în felul acesta ca
defecţiuni cum sînt torsiona­
rea laminatului, bavurarca sau
lipsa de metal la bare sau pro-
file, să fie remediate din mers.
Preocupare pentru organizarea
de către maiştri a procesului de
producţie există pe tot fluxul
tehnologic. Maiştrii Gheorghe
Corega, Ioan Herişan şi Ioan
Henţiu îşi desfăşoară activitatea
la sectorul ajustaj• Aici, fiecare
muncitor, fie el macaragiu, pis­
tolar sau încărcător de vagoane,
munceşte organizat, cu mult
simţ de răspundere pentru în­
lăturarea eventualelor defecte de
-turnare sau laminare, sortarea
şi stivuirea pe dimensiuni şi ca­
lităţi a diferitelor tipuri dc oţe­
luri.
Buna organizare a muncii de
către maiştri, cît şi munca po­
Indicaţiile mais­
trului sînt bine ve­
nite întotdeauna. mm
In fotografic : U iip iiri-
Pavei Cosmescu,
maistru principal mm
la scmicocscria din |L|
Călan, discutînd cu
încălzitorii Con­
stantin Stăncscu şi
Ioan Stoicoi des­
pre felul cum se
lucrează Ia vane
cit gazul de fur­
nal.
legume-fructe în continuă creştere a
ajuns de la numai 44 milioane lei
în 1959, la 66 milioane lei în 1962.
Demn de subliniat că în această pe­
rioadă activitatea comerţului cu le-
gume-fructe nu s-a limitat numai la
centrele muncitoreşti ci s-a extins
pînă în cele mai îndepărtate guri de
exploatare forestiere şi sate de mun­
te, asigurîndu-se aprovizionarea con­
sumatorilor cu cartofi, fasole, ceapă, unui număr de 280 de unităţi, pre­
roşii, varză ele. în cantităţi îndes­
tulătoare.
Buna organizare a muncii la apro­
vizionarea şi desfacerea legumelor
şi fructelor a dus la satisfacerea
nevoilor populaţiei în condiţii tot
mai bune, reuşindu-se să se asigure
reducerea nivelului cheltuielilor de
circulaţie de la 22,98 la sută în
1958, la 20,47 la sută în 1962, ceea
ce reprezintă în suma absolută o
economie la cheltuielile de circula­
ţie de 2,3 milioane lei.
Ca rezultat al însemnatelor trans­
formări social-economice intervenite
în viata salului, unităţile coopera­
ţiei de consum din regiune, răspun­
zând sarcinilor stabilite de partid în cooperatiste din regiune au acordai
această etapă cu privire la întărirea
legăturilor economice dintre oraş şi
sat, bazate pe schimb, au sporit an
de an volumul produselor achiziţio­
nate, Aceasta a asigurat statului can­ şi mai mult la realizarea sarcinilor
tităţi sporite de produse agricole,
iar gospodăriilor agricole colective
— prin folosirea principiului cointe­
resării materiale — li s-au creat
condiţii, atît pentru creşterea pro­
ducţiei agricole, cît şi pentru va­
lorificarea întregii producţii marfă
la preţuri ferme.
Demn de subliniat faptul că în
ultimii patru ani şi baza telinico-ma- cu mai multă eficientă, multiplele
DRUMUL SOCIALISMULUI
Colectivul reviziei de vagoane
Coşlariu acordă o deosebită aten­
ţie colectării fierului vechi. In
urma acţiunilor întreprinse, cefe­
riştii de aici au colectat şi expe­
diat siderurgiştilor în primele 5
luni ale anului 35 tone fier vechi
şi 15 tone fontă veche. 0 contribu­
ţie deosebită au adus tinerii Izi-
dor Borza, Nicolae Sîrbu, Vasile
Moga şi alţii.
A. PĂDURARU
corespondent
IN L I B R A R I I
K ~H ©
de ION MARIN SADOVEANU
„Akho şi Tao" este prima carte
pentru copii a scriitorului I. M.
Sadoveanu, autorul romanelor de
evocare istorică „Sfîrşit de veac
în Bucureşti", ,,Ion Sîntu" şi
„Taurul mării".
In „Akho şi Tao" autorul evocă
vremuri mult mai îndepărtate,
litică desfăşurată de organiza­
ţiile de bază pe schimburi, au
condus la folosirea raţională a
timpului de lucru, la mobiliza­
rea tuturor forţelor în procesul
de producţie şi drept urmare, la
creşterea productivităţii muncii.
In primul trimestru din acest
an, productivitatea muncii a
crescut cu 18,60 la sută faţă de
aceeaşi nerioadă a anului trecut
şi cu 5,80 la sută faţă de sarci­
na planificată pe anul în curs.
Indicele de utilizare realizat în
primele două decade ale lunii
mai a depăşit pe cel planificat
cu aproape 6 tone pe oră.
Mu se poate spune însă că s-a
făcut totul pentru creşterea pro­
ductivităţii muncii.- Există încă
posibilitatea reducerii în conti­
nuare a timpului de schimbare
a cajelor şi în special cînd aces­
tea sînt montate pentru lamina­
rea profilului patrat. Cele 480 de
minute de lucru pot fi mai fruc­
tuoase dacă şi sectorul de în­
treţinere pe schimburi le-ar fo­
losi din plin. ’
Folosind aceste rezerve vom
putea dezvolta şi mai mult suc­
cesele dobîndite pînă acum.
IOAN DĂRAMUŞ
maistru la laminorul de 650 mm.
al C.S. Hunedoara
•'% ! j|
v#^
lerială a comerţului cooperatist din
regiune a fost substantial îmbunătă­
ţită prin construirea şi darea în fo­
losinţă a unui număr de 46 maga­
zine noi, a complexelor de maga­
zine din Brad şi Gurabarza, prin
amenajarea unui număr de 220 de
unită ti. dotarea cu mobilier nou a
cum şi prin construirea depozitelor
de mărfuri din Alba lulia, Haţeg
Deva, Brad şi a rlepozitului-siloz de
legume-fructe din Hunedoara. In pe­
rioada dintre cele două congrese,
volumul' investiţiilor realizat s-n ri­
dicat la pesle 24 milioane lei din
care numai valoarea construcţiilor
reprezintă peste 11 milioane lei. An­
trenarea membrilor cooperatori şi
dus la construirea unui număr tie i"
magazine noi prin contribuţie volun­
tară, a căror valoare se ridică la
suma de pesle 2 milioane lei
In cei 4 ani care au trecui de la
Congresul al III-lea a! cooperaţiei de
consum, conducerile organizaţiilor
o atenţie mai mare consolidării legă­
turii cu masa de membri cooperatori,
ceea ce a făcut ca ei să fie antrenaţi
economice. Adunările săteşti şi gene­
rale, conferinţele uniunilor raionale
şi regională, au dovedit interesul
crescînd manifestat de masa de
membri cooperatori pentru bunul
mers al cooperativelor. Studierea pro­
punerilor făcute de membri coopera­
tori în adunări, a fost urmată de
măsuri concrete, rczolvîndu-se astfel,
sarcini economico-orgonizalorice şi
cultural-educative ce revin coopera-
CTj&MuaagMBMincfflMCitatt^
o«
De valorificarea fierului vechi
se preocupă şi muncitorii distric­
tului L 1 Peştiş, aparţinînd sec­
ţiei C.F.U. a C.S. Hunedoara. Co-
lectînd cu grijă metalele vechi
de pe linii, ei au reuşit să tri­
mită oţelarilor din combinat în
iuna mai peste 37 tone fier vechi.
Cu multă însufleţire au muncit
în această acţiune muncitorii
Ioan Moţ, Ioan Borza, Adam Lu-
pea, Irimie Trînc şi Nicolae Mol-
nar.
I. OLARU
corespondent
ŞI TA O
de la începuturile constituirii so­
cietăţii omeneşti, atunci cînd
omul nu se desprinsese încă din
negura sălbăticiei, la începutul
marilor glaciaţiuni. Este perioada
cînd mintea viitorului stăpîn al
universului se ridica prea puţin
deasupra inteligenţei şi şireteniei
celorlalte vieţuitoare, dar avea
încă de pe atunci sclipirile care
anunţau viitoarele înălţări. Astfel,
Akho descoperă metode noi de
vînătoare, împreună cu Tao tri­
mite prima săgeată cu ajutorul
unui tendon de animal, şi mai
ales, încearcă un sentiment cu
totul nou, necunoscut înaintaşi­
lor : dragostea.
Gingăşia cu care autorul anali­
zează aceste cîştiguri .umane, în
contrast cu sălbăticia vieţii de
atunci a colectivităţii de oameni,
înscriu lucrarea printre cele mai
izbutite ale genului. Povestirea a
fost scrisă pe baza unei stricte
documentări istorice, pulînd li
folosită şi ca material de istorie.
Dar forma ei de o înaltă valoare
literară transformă episodul isto­
ric în imagine artistică.
Randamente spante
Aplicînd metode de mare pro­
ductivitate (înmagazinare, subc-
taje, combinată), minerii din
Ghelar obţin randamente tot mai
mari. Astfel, la orizontul II, unde
se aplică metoda de exploatare
în subetaje, s-a realizat în aceas­
tă lună un randament de 15 tone/
post, iar la orizontul VI, unde se
folosesc metodele combinată şi
înmagazinare, randamentul a
ajuns la 20 tone/post. Cele mai
mari randamente le-au obţinut
echipele conduse de Nicolae Dris-
faru, Ilie Anihei şi Aurel Zamfir.
P. IACOB
corespondent
%.x•NV«4’<.. >*.*
tiei do consum în această perioadă.
trenarea membrilor cooperatori în ac­
tivitatea concretă a unităţilor coope­
ratiste, au făcut ca multe consilii
săteşti cum sînt cele din Dobra,
Lăpuşnic, Brîznic, Homorod, Pricaz,
Mereteu, Bretea Romînă, Şerel, Sarmi-
segetuza şi altele, să contribuie. în
mod efectiv la realizarea sarcinilor
de plan pentru achiziţionarea unor,
însemnate cantităţi de produse ca
ouă, păsări, deşeuri metalice etc. Ata­
şamentul ţărănimii colectiviste şi a
membrilor cooperatori fată de unită­
ţile cooperatiste, rezultă în mod grăi­
tor şi din creşterea numărului mem­
brilor cooperatori cu 28.000 şi încasa­
rea unui fond social în sumă de
4.650.000 lei.
însemnate succese au înregistrat
unităţile cooperaţiei de consum şi în
ceea ce priveşte desfacerea cărţii. In1
inul 1962 desfacerea cărţii pe cap de
locuitor a ajuns să reprezinte 4,72 lei,
fată de numai 0,19 lei cît s-a realizat
în 1958.
Rezultatele economico-financiare,
organizatorice şi cultural-educative
obţinute de unităţile cooperaţiei de
consum din regiunea noastră au fost
posibile numai datorită îndrumării
permanente a acestora de către orga­
nele şi organizaţiile de partid.
Rezultaiele obţinute în întîmpina-
rea Congresului al IV-l'ea al coope­
raţiei sînt o nouă dovadă a străduin­
ţei membrilor cooperatori şi lucră­
torilor dir. cooperaţia de consum
pentru ridicarea muncii la nivelul
sarcinilor ce le revin în lupta pentru
înfăptuirea politicii partidului de
desăvîrşire a construcţiei socialiste
în patria noastră. Ei sînt hotârîti
ca şi în viitor să depună toate efor­
turile pentru ca organizaţiile noastre
cooperatiste să-şi îndeplinească în-
tr-o măsură tot mai mare rolul ce
le revine în dezvoltarea legăturilor
economice dintre oraş şi sat, în în­
tărirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti,
IsJi
("Radia bn“; HUNEDOARA: Noapte ne­
cruţătoare .— cinematograful „Vic­
3 IUNIE 1963 toria“; SIMERIA: Mirajul — ci­
Pogramul I: 5,07 Cinlece de nematograful „llie Pinlilie"; PE­
TROŞANI: Rebelul — cinemato­
muncă; 5,20 „Emisiunea pentru graful „Al. Saliia“ Un erou in
sate“ 5,30 Program de cîntece şi papuci — cinematograful „7 No­
jocuri; 6,35 Marşuri; 6,45 Salut iembrie“; ALBA IULIA: Crimă
voios de pionier; 7,30 Sfatul me­ fără pedeapsă — cinematograful
dicului; 7,45 Prelucrări corale; 3,08 „Victoria“; Pretutindeni trăiesc oa­
Melodii populare interpretate la meni — cinematograful „23 Au­
diferite instrumente; 9,00 Tinere­ gust“; Batalionul negru — cine­
ţea ne o dragă; 9,20 Cîntă corul matograful „Grădina dc vară“:
de copii al Casei pionierilor din SEBEŞ: Bălrînul şi marca — ci­
Comăneşli; 10,00 Muzică do es­
tradă; 11,05 Coruri şi dansuri din
opere; 11,30 Solişti şi orchestre
de muzică uşoară; 12,00 Muzică nematograful „AI. Sadoveanu“;
populară interpretată de Stefania Kaşmirul — cinematograful „Pro­
Stere, Nelu Stan şi Damian L11- gresul“; Cielilo Liiulo — cinema­
ca; 12,30 Scene din operele; 14,00 tograful „Grădina de vară"; 0-
Concert de prînz; 15,00 Melodii RAŞTIE: Meşter la toate — ci­
de muzică uşoară; 15,30 ..Cu cîn- nematograful ,,V. Roaită“; Vals
tecul şi jocul pe plaiuri moldo­ pentru un milion — cinematogra­
vene" 16,15 Vorbeşte Moscova; ful „Flacăra“; HAŢEG: Dacă !ii
16,45 Muzică uşoară de Temisto- !a mine — cinematograful „Popu­
cle Popa; 18,00 Concert din mu­ lar“; BRAD: Şapte dădace — ci­
zica popoarelor; 20,15 Muzică nematograful „St. roşie“; LONEA;
vocală; 20,30 Noapte bună, copii: Permisie pe ţărm — cinematogra­
„Judecata“; 20,40 Concert de mu­ ful „Minerul“ TEIUŞ: Omul cu
zică uşoară; 23,00 Muzică de obiectivul — cinematograful „V.
dans.. Roaită“; ZLATNA: S-a intim-
plat în ziua solstiţiului — cinema­
Programul II : 10,30 Muzică tograful „Muncitorul”; ILIA :
populară din ţări socialisto; 12,30 Divorţ italian — cinematograful
Melodii populare; 13,00 Muzică Gh. Doja“; APOLDUL DE SUS.
uşoară interpretată la diferite in­ Cocoşul sperie moartea — cinema­
strumente; 13,37 Muzică distrac­ tograful .,23 August".
tivă interpretată la mandoline;
14.30 Orchestre de muzică uşoa­ m cfeo -co lo q ic
ră; 17.00 Cîntece de dragoste;
18,05 Ansambluri corale bărbă­ PENTRU 24 ORE
teşti; 18,30 Program de cinlece
şi jocuri populare; 19,00 Din me­ Vreme nestabilă cu cerul mai
lodiile de estradă ale compozi­ mult noros în cursul zilei. Vor
torilor noştri- 20.40 Muzică din mai cădea ploi sub formă de a-
operete; 2115 Melodii populare; verse însoţite de descărcări elec­
21.30 Lectură dramatizată ..Ma­ trice. Vîntul va sufla potrivit
ma“; 22,07 Seară de muzică de predominînd din sectorul estic.
cameră; 22,33 Muzică uşoară şi Temperatura va;!abilă: ziua între
19 şi 25 grade, iar noaptea în­
de dans. tre 8 şi 13 grade.
Buletine de ştiri şi radiojur­
nale: 5,00; 6.00; 7,00; 11.00; 13,00;
17.00; 20,00; 22,00; 23,50 (progra­
mul 1) 10.00; 12,00; 14,00; 16.09;
18,00: 21,00; 23,00; 0,50 (progra­
mul II).
$ in puici
3 IUNIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
DEVA : Noapte pe autostradă — TREI ZILE
cinematograful „Patria“: Dragoste
dc septembrie — cinematograful Vremea se menţine nestabilă,
favorabilă ploilor locale şi cu
„Grădina de vară“; Vaporul Iţii temperatura staţionară.
Emil — cinematograful „F. Sîr-
ÎNTREPRINDEREA PODURI
i ŞI PODURI SPECIALE
l TRANSPORTURI — BUCUREŞTI
| Şantierul lucrări speciale Mintia - Crăciuneşti j
Va ţine un CONCURS, în conformitate cu H.C.M. nr. 875'
1960, pentru ocuparea a 22 pos turi de MAIŞTRI PRINCIPALI şi
MAIŞTRI în specialităţile :
c o n s t ru c ţii- m o n ta je (civile in d u s tria le , tţ
hidrotehnice, căi ferate, drum uri şi po- ^
duri)
p re cu m şi M A I Ş T R I P R I N C I P A L I şi
M A IŞTRI m e ca n ici utilaje co n stru cţii şi
utilaje drum uri şi poduri,
Concursul se va ţine în ziua de joi 19 septembrie 1963 orele
giunea Hunedoara.
Condiţii de admitere la co ncurs, conform II.C.M. 1434/1959:
— Să fie absolvenţi ai şcolilor tehnice de maiştri sau a unei
şcoli echivalente, sau să aibă 12 ani împliniţi în funcţia de
maistru la 1 iulie 1956.
înscrierile la concurs se fac prin cerere scrisă adresată şan­
tierului pînă în ziua concursului.
i.C.R.M. P E T R Q Ş A N I
sfr. Republicii nr. 104, felefon 580
NG &
ll=ll=II=ll=II=EI=||=:i!=li=||=||=il=||=||=;
p en tru se rv iciu l d e p a p e tă rie din D e v a :
Un contabil, cu salarizarea 700-925 iei
pe lună. C o n d iţii : studii medii de specialitate
tară condiţie de stagiu, sau studii medii de cuiîuri
generală şi 2 ani stagiu în funcţii administrative,
P o stu l s e va o c u o a prin c o n c u rs.
Informaţii suplimentare la Direcţia întreprinderi;.
TEXP R ES
Un discobol în plin elan av înd în laterale siluetele a doi
baschetbalişti şi a unui alergă tor, iată emblema noului concurs
SPORTEXPRES din 23 iunie 19 63.
Dimensionat 6/12, culori vio let, galben şi vernil, biletul are
întreg centrul acoperit de cifra 4.500.000 lei, valoarea premii-
lor acordate.
Partea dc jos a biletului cu prinde data tragerii: 23 iunie
1963 în stînga, iar în centru nu mărul biletului,
Subsolul centru este rezer vat preţului: 3 lei.
Discul va fi aruncat. La ce numere cîştigătoare se va opri ?
— 23 iunie 1963, ziua trage rii la SPORTEXPRES trim. II
va a ră ta !