Page 70 - 1963-06
P. 70
HU*. 2 Bir. 2638
pe scena OOOOOCOO 0 0 0 0 0 0 0 0 OPERATIVITATE oooooooooooooooo
In ziua de 19 iu aulogară şi a propus rul auto Szabo Carol | tUie"; PETROŞANI: Strada me
nie a.c. autobuzul cu ca pasagerii pentru zinului —- cinematograful „Al. Sa
P ilS i nr. de circulaţie Sibiu să fie transbor (nr. de circulaţie 3 bia“; Gerul n-are gratii — cine
52.096 H.D. a plecat daţi in autobuzul de matograful „7 Noiembrie“; ALBA
Deva—Geoagiu care 51.338 H.D.) au ac- g 22 IUNIE 1963 IULIA ; Festival Ghuplin — cine
pe ruta Deva—Sibiu. trebuia sa sosească m matograful Victoria“; Anii fecio
In Orăştie, înainte de Orăştie la cîleva mi ceptat propunerea ta- § Programul 1: 5,07 Jocuri popu riei — cinematograful „28 Au
parcarea în autogara nute după incidentul lare; 5,20 Emisiunea pentru sa gust“; Guyibaldi -- cinematograful
Problematica piesei lui Anatol terogatoriul“ pe care i-l ia Olga lui să asigure o mai bună sincronizare întîmplat. xatoarei. g te; 5,30 Muzică distractivă inter
a sunetelor din culise cu cele de pe s-a ivit o pană de pretată la diferite instrumente; Grădina dé vară" ; SEBEŞ : Fain
Şofronov, intitulata „Un milion pen Vitali, din care aflăm că „...Destinul scenă. E cam greu să crezi că Bab cauciuc la două din Tinînd seama 'de Fără a încălca re- 8 6,07 Gîntece; 7,10 Melodii popu cu cate eram prieten — cinemato
kin poate cînla şi, în acelaşi timp, roţile din spate. faptul că traseul De gidile circulaţiei în a- 8 lare; 7,30 Sfatul medicului; 7,45 graful „Progresul“ ; Omul amfibie
tru un suris", are deosebită valoa omenesc nu este o farsă şi dragostea vorbi. va—Sibiu are un ca propierea oraşului g Muzică de estradă; 8,00 Sumarul — eincmulogralul ,.M. -Sadovcanu ;
Conducătorul auto, racter interregional, Sebeş, noul autobuz 8 presei centrale; 8,06 Din cînte- Fala cu care eram prieten — ci
re prin actualitatea şi puterea de nu c o comedie...", este convingător Strădania artiştilor amatori din lat plecarea spre lo cele constructorilor comunismu nematograful „Grădina dc vara' ;
Cugir este un fapt meritoriu. Sulele Bulz loan a trecut calitatea Geoagiu (pe lui; 8,30 Valsuri simfonice; 9,00 ORĂŞTIE: Telefonista — cinema
convingere pe care o degajă, aducînd în acest sens. de spectatori au aplaudat cu since imediat la remedierea un traseu regional) s-a încadrat în Hm- o Roza vînturilor; 9,25 Muzică tograful ,.V. Roailă“; Cerul n-are
ritate şi căldură pe tovarăşii lor de defecţiunii. Timpul de pul normal de mers. g populară; 10,30 Muzică uşoară; gratii — Cinematograful „Flacăra":
in scenă aspecte din viaţa oameni In rolul lui Vitali, Iov. Gheorghe muncă, care, în orele libere, au pre staţionare se prelun Pasagerii prezenţi în g 11,30 Melodii populare: 12,00 IIATF.G: Omul merge după soare
gătit cu perseverenţă un spectacol gea însă prea mult. autobuz au adus mul- 8 Muzică din operete; 12,20 In săli — cinematografui „Popular" :
lor sovietici. Piesa prezintă specta Chim nu s-a situat la valoarea rea în general bun, cu numeroase cali ţurniri personalului de 8 şl pe stadioane; 12,30 Muzică u- BRAD: Regăsirea —' cinema
tăţi. şoară romînească: 14,00 Concert tograful „St. roşie" t l.ONEA :
torilor o familie sovietică, pe soţii lă pe care o deţine. Deşi bine,; distri de prînz; 15,00 Din muzica po Revista de la miezul nnpţii — ci
ERNEST USKAR poarelor; 15,30 Muzică interpre nematograful ..Minerul“; TEIUŞ :
Olga şi Vitali Karlaşov şi pe Ghe buit, atingînd în multe părţi cerin tată de orchestre de mandoline,- Cinci oameni la drum — ci
De mai bine de o săptămîrlă, în 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45 nematograful ..V. Rănită" : 7.LAT-
nadi, [ratele lui Vitali. Ne aflăm în ţele rolului, creînd cu suficientă con fiecare dimiriecţţâ, la aceeaşi oră, bord pentru modul | Program de tnngoUti; 18,05 Pro NA : M-am săturat de căsnicie —
pe poarta Fabricii chimice din Orăş- conştiincios şi opera- g gram muzical pentru fruntaşi în cinematograful „Muncitorul"; ILIA:
faţa unei familii de intelectuali, fie vingere tipul soţului necredincios, tie păşesc, eu cîte uri caiet sub tiv în care ău fost 8 producţie din industrie şi agri
braţ, numeroşi băieţi şi fete. Por Sub Cupola albastru — cinemato
care membru al ei cu preocupări din cauza, nestăpinirii rolului nu s-a tarul nu-i opreşte să-i descoasâ! Taxatoarea autobu- ' permitea acest schimb cultură; 19,00 In pas cu ştiinţa;
cine sînt- şi ce vor, cum s-a întîm- graful „GA. Deja" : ABOLDUL DE
importante. Vitali e arhitect, soţia sa impus ca un personaj realizat. piat în primele zile. Ii cunoaşte deserviţi. g 20,10 Invitaţie lă dans; 21,00 Ro
bine acum. Ba pO cîţiva îi ştie după SUS: Acord final — cinematogra
medic, Ghenadi îşi pregăteşte dizer- Bcniamin Şchiopa, în rolul lui Ev nume. li lesă să treacă şi răspun zului, utelnista Sabi- de maşini, conducerea manţe,- 21,15 Carnet plastic; 21,25
de, zîmbind mulţumit pe sub itius- ful „23 August".
taţia. Dar iată că Vitali se îndră ghenie Babkin, se înscrie printre per tată, fiecărui salut: na Truţa, s-a dus la autogării şi conducăto- ' A. D.ĂNUŢ | Muzică populară cerută de as
gosteşte de Nina Pomina, pe care o sonajele care au fost aplaudate la — 'neatn, 'neala flăcăilor ! Vasă- oooooooooooooooo oooooooo oooooooooooooooo oooooooo oooooooo oooooooo oooooooo oooooooo 006000060000000000 cultători ; 22,25 Muzică de dans.
zică şi astăzi afi venit. Asta-i bine.
lasă în „păstrare“ fratelui său, pînă scenă, deschisă. A ştiut să surprin Numai să faceţi treabă bună !
va reveni dintr-o deplasare de do dă din rol trăsătura omtllui — prie „Flăcăii“, care nu sini alţii decîti
elevii claselor a IX-a şi a X-a do!
cumentare. Olga, care a simţit că ten, care ajută la rezolvarea în bine la Şcoala medie din localitate, se!
răspîndesc de. cum trec pragul fa
Vitali iubeşte pe altcineva, este pre a situaţiei în care a fost adusă fa bricii. Unii o iau spre sculărie, Unii
ocupată intens de situaţia familiei. milia Karlaşov. Babkin, un burlac spre mase plastice, alţii spre alte'
secţii. Acolo, îndrumaţi cu grijă de
Femeie inteligentă, găseşte o solu înveterat, în interpretarea lui B. muncitori şi maiştri, supravegheaţi cele de înaltă precizie cunoscute lian, luerează diferite piese. Ultima
ţie poli ivită. Datorită întîmplării, a- Şchiopa, transmite căldură şi haz, lu de cadrele didactice, pătrund tai sub numele de strunguri SU 32, ca la care au lucrat a fost matriţa fla
junge in posesia unei scrisori de cruri necesare în realizarea come nele unei înlilniri necesare,: aceea şi freza universală T.O.S., lucrează con 10 mm cu 9 cuiburi pentru ma
n teoriei cu parctica. In secţii, in din plin. In întreaga hală domneş- şinile de la mase plastice. Este însă
dragoste adresată de Vitali Ninei. diei farsă. Scene în actul al ll-lca,. cadrul practicii de producţie pe care' le o activitate intensă, trepidantă. interesant să mai arătăm un fapt.
Şi atunci se hotăreşle săi-i joace o în care Babkin este „supus“ de că o efectuează, e'cvii aplică cunoş Aici, sub îndrumarea cadrelor di Tînărul strungar este elev în cla
farsă infidelului soţ. Astfel, Olga tre Olga. în actul al W-lca, î:i care tinţele căpătâie în şcoală, le apro dactice, a maiştrilor şi muncitori sa a VUI-a la secţia serală a şco
devine „soţia" lui Evghenie Babkin, „trăieşte“ comod în casa lui Vitali, fundează, le îmbogăţesc. Se fami lor, îşi efectuează practica de pro lii medii. Un prilej, ea la rîndul
un şofer., prieten d'c-al lui Vitali. alături de Olga. şi mai ales cînd e liarizează cu utilaje şi agregate mo ducţie elevii Claselor a IX-a. In său, Popescu Aurel să-şi ajuţe prie
Farsa se amplifică şi prin căsătoria găsii, de Virali în cameră citind zia dern'', la nivelul tehnicii mondiale,! orele de curs ei au studiat maşinile tenul, să se dovedească, el de
Si, foarte important, învaţă să iu unelte de prelucrare a melalelor data aceasta, un bun şi plin de
cu adevărat a Ninei cu... Ghenadi. rul, stînd în pijama, provoacă rîsul bească munca, activitatea practicii aienjie profesor. C in e m a W ieteovol&qie
Situaţiile de, comedie se succed de sănătos, conving. de producere a bunurilor materiale; Din carnetul
de reporter In atelierul de maşini-unelte se 22 IUNIE 1963 PENTRU 24 ORE
la deschiderea cortinei pînă la final, Un rol de compoziţie, al Feofila- ie lucrează intens. Muncitori şi elevi stau
Secţia st.ulării', atelierul de mn- prin aşchiere. Acum, fiecare elev aplecaţi asupra schiţelor, se consultă DEVA : Maiakovshi începe aşa Vreme umedă cu cerul mal mult
timp în care infidelul soţ se căieşte tci Paduşkin, o bălrînăi de 70 de ani, şirii-unelte. Strungurile „jRanghet“, lucrează la cîte o astfel de ma se sfătuiesc, muncesc iâ o piesă ori — cinematograful „Patria“ ; Cli noros. Vor cădea ploi locale sub
şină. Ei au învăţat să le minu- alta. E plădrit să vezi o asemenea nele sălbatic Dingo — cinemato formă de averse. Vîntul va sufla
de greşeli, revine sufleteşte din nou a avut de îndeplinii iov. Silvia Croi lască, să execute la ele diferite înţelegere, o asemenea îndrumare graful „F. Sirbn"; Pînzc ptitpurii moderat cu intensificări locale din
operaţii simple că strunjirea fron plină de grijă din partea muncito — cinematograful „Grădina de va nord-est şi est.
alături de soţie. In plus, calitatea torii. Interpreta ale un merit in tală şi exterioară, lucrări de gău- rilor, o asemenea alenţie şi preocu ră“; HUNEDOARA t Povestea a-
rire ele. Cînd se poticnesc, mun pare din partea elevilor de a-i as nilor înflăcăraţi — cinematografui Temperatura !rina Vă II cuprinsă
lucrărilor arhitectului Vitali va fi aceea că a dat simplitate rolului, re citorii le vin, cu o atenţie plina „Victoria“; SIMBRIA ; Ham- întte 18 şi 24 grade, lăir noaptea
do dragoste. în ajutor. De altfel, culta pe aceşlia şi de a învăţa. let — cinematograful ,,/. Pin- între 19 şi 16 grade.
acum mult mai hună. marca potrivită majorităţii persona de cînd sînt elevii în secţie, la
practică, s-au închegat noi priete Muncitori ca loan Haneş, Vasile
Spectacolul dat de cercul de tea jelor. Em necesar ca regia să-i so nii. Altele, mai vechi, s-au cimen Gheorghiu, loan Mumâtă, Nicolae
tru al Clubului muncitoresc al 'in licite arii tei o doză vicii însemnată tat. lată, strungarul Sleiian Moga
dicatelor din Cugir are calităţi dem de umor în interpretare. ii cunoştea mai demult pe Aurel Ciurdârescu şi îrtcă mulţi alţii în-
Cuplul. Ghenadi (Gheorghe Pădu Popescu, elev într-a IX-a. De-o vîrs- ronjoară elevii cu o dragoste pă
ne de relevat. tă apropiată "— Stelian n-are decit
reţul) şi Nina (Florica Bordei) s-a 10 ani —, prietenia s-a legat repe rintească, îi ajulă fără a precupeţi
Tehnicianul Ghcorghe Chirii, că străduit să aducă „tinereţea" in sce de. Cind a venit la practică, în sec nici un efort să pună în practică
ruia i s-a încredinţat regia artisti ţie, Aurel a rugat profesorul :
că, ajutat de Francisc Varodi, a avut nă, însă nu a reuşit pe deplin. Ca cele învăţate teoretic. Si elevii cla
distribuţie, interpreţii corespund şi — Tovarăşe profesor, aş vrea să sei a IX-a, fie că e vorba de Aurel
grijă să realizeze o distribuţie co au posibilităţi de netăgăduit. Dar lucrez la strungul lui Stelian. Ştiţi, INSTITUTUL DE ARH!
rectă. un spectacol curat, a cărui sîniem prieteni şi... Popescu, de Ion Dudaş, Mifcea Ciur-
sînt necesare eforturi, pentru a-i di dărescu, Ştefan Coşobea, de Ion Ho- u
mesaj a fost dar. ferenţia de ceilalţi, în întreaga lor Dorinţa i-a foit îndeplinită. Si morodeanu ori de ceilalţi se stră î5
atitudine. Mişcările, dicţia, toată Aurel a început să lucreze cu prie
Paraschiva Siriopol, in rolul 01- comportarea trebuie să fie mai dez tenul său. Priceput în meserie, duiesc ca practică să le fie cit mal organizează!
găi, izbuteşte să creeze tipul femeii involte, mai viguroase, mai pline de strungarul S-a dovedit a fi şi uri
cu preocupări serioase, înţelegătoare elan tineresc. bun „profesor". 1-a explicat lui de folos. Astfel, zi de zi, în caie curs cîe pre^ăffire penfru candidafii la concursul
şi perseverentă în atingerea ţelului Aurel, pe îndelete, din ce părţi sé de admitere în anul I.
propus. Calmul şi siguranţa interpre Colaborarea cu Olga Muţiu, de la compune un strung, café Sirit miş tul de practică al fiecărui elev, la
tei. seninătatea pe care o are, sini Teatrul de Stat. din Sibiu, a contri cările lui, ce se înţelege prin re rubrica întitulata „Fenomene, legi Cursul se va face în două serii succesive:
calităţi care au ajulal-o să interpre buit la realizarea scenografici, la ob gimul de aşeniere a maşinii şi mul 5 iulie 4 âugtist şî
teze cu mult talent un personaj com ţinerea unei atmosfere corespnnză- te altele, Elevii! a învăţat repede şi formule fizice, chimice şi mate
esenţialul. Acum, Împreună cu S'te- matice aplicate la piesa şi opera 5 august — 1 septembrie
plex. A ştiut să redea sentimentul tocire. ţia executată“ apar noi şi noi date,
de Soţie înşelată dar şi să arate, în llegia tehnică (Grigore Gaşpar), în semn că volumul cunoştinţelor teo înscrierile se fac — pentru seriile respective — pînă în
această situaţie, calităţile unei f i '.ei general e bună. Dar pe viilor, îm preziuă începerii cursului.
retice şi practice ale elevilor creşte
educate în spiritul moralei, noi. „In preună cu regia artistică, va trebui Continuu, Că ceea te au învăţat Ia Se primesc candidaţi cu examenul de maturitate sau stu
orele de curs se împleteşte strîns dii echivalente.
n w cu ceea ce învaţă acum, în practi
O că, semn că ei, elevii, fac încă uri se asigură — Ia cerere — contra cost, cazare (50 lei lunar)
$ 1 şi masă (8 lei pe zi).
pas pe drumul pregătirii lor siste
un : , i %I { , h matice, temeinice, pentru producţie, La înscriere se cere actul de studii.
¦ - Şl:' şuşiiltllii pentru viaţă.
¦W W W UK s R|*5
: 'u TU if. ¦yp;-? fiii iiy< f, li '0 :><•' 1% [ V. CH1$
m
Informaţii la secretariat, strada Biserica Enel nr. 1-5 te-<
. : i.- fe** % J S H | s te ' # ^ lefon 13.41.64 ^
....................................... T ...... .......... ___ m A rH 2:
it , • - . .^6* î* „•* V / «**'.*1
M HOR ? i#'*'
W *v ' , * ¦* 5 pere au v» 6 e I. I. S.
P . ' W M de isititieă* părliîpi ? Strada Kossuth L. 114, telefon 2486
l i v r e a z ă ffăVSt r e p a r t i ţ i e :
Ve malul drept al Maicii, cum utci muncă. Iii luna mai, nétitotivatele se — maşină de calculat manuală
pe drumul îngust spre cubana !!Rustí“, (iii lanţ. Kdvacs îşi făcuse din ele tip „ B d ly a i“ |
acolo unde se sfîrşejte şirul caselor, un... abonátnént. Dé tóale, pe luna
din Petroşani, se află în construcţie mai, erau 6. Şase zile itclticrale, 6 — vibrator de cofraj electric
de suprafaţă
O clădire cit trei etaje. Constructorii zile în care munca brigăzii din care
dc la l.C.M.M. au denumit-o scurt: făcea parte a avut de suferii de pe
„l.C.M.l.N.“. urma absenţelor lui. Kovacs cere o — ciocan electric de burat tra verse
Vizitînd şantierul e plăcut să con clasă superioară de calificare. Oame
staţi grija cu care oamenii gospodă nii spun că e priceput, are „deprin — maşină de frecat mozaic-electrică
resc materialele, calitatea lucrărilor deri“ la muncă atunci cîiul vrea,
executate, realizările frumoase ále are, cum se mai spune, „stofă“ pentru
unor brigăzi de cónstruílori. Afli însă a deveni în viitor un zidar bun. Dar
si lucruri care nu pot bucura pe ni asta nu ajunge. Atitudinea înainta
meni, ba dimpotrivă, le mîhnesc. tă a muncitorilor faţă de muncă se
Despre ce ahumé este vorba ? caracterizează şi priiitr-o înaltă şi
In biroul maistrului şantierului se liber consimţită disciplină socialistă
prezentă în mînă cil 0 hîrtie un îi- a muncii. La acest capitol am văziit
năr. Bine legat la corp, arăta mai care e „cartea de vizită“ a tînării-
dezvoltat dccît avea virsla (17 ani), lui Kovacs. Pe şantier se găsesc
vioi. cam mai spun unii despre el... mulţi tineri destoinici ca loan Pă
îiifipl. El prezentă maistrului Con lărie, loan Rădiică — de-o virsla cu
stantin Duniilrescu Itirtia împătutită Kovacs, care au primit de eiirîrtd I angaJeazâ urgent
în patru, cîte o clasă de calificare. Éi au do
— Tovarăşul director mi-a spus să vedit că o mei hă pe deplin această
mă adresez dumneavoastră. U-aş ruga avansare... Kovacs şi îiică cîţiva ca cl în cendi|ii!e H. C. M. nr. 1053/1960
să vă pune/i avizul pe cerere... nu le-an urmat pilda. Exemplu de fe
Maistrul cili atent cererea: Către lul cum aU muncit în lima mai este econom işti cu sta d ii superioare
— ingineri constructori şi mineri
tovarăşul director al l.C.M.M. Pe confruntarea rezultatelor brigăzii din — tehnicieni constructori şi mineri
— şoferi autocamioane
troşani. Subsemnatul Kovacs Alexan care face parte şi Kovacs, brigada — timp lari
— mecanici frigotehnici
dru, ajutor de zidar la întreprinde lui loan Lănctănjan cu brigada evi “ electricieni
rea ce o conduceţi, secţia l.C.M.l.N. denţiată în frunte CU membrul de *>
vin în !aţa dumneavoastră cu cere partid Nicolae iCovacS. In timp ce'
rea de a-mi aproba desfacerea con prifna este formată din 7 zidăti şi
tractului de muncă cu preaviz de 12 a tealizat în luna mai 350 m.p. de
zile... tencuială, brigada lui Kovacs cu nu
Intr-un lîrziu, după ce reflectă mai 4 oameni a realizat în aceleaşi
cîlva timp maistrul îşi mută tăcut condiţii de muncă la aceleaşi came
privirea de la liirlie la faţa lînăru- re — 365 m.p. de tencuială. Este Cei interesaţi se pdf prezenta personal sau
pof trimite prin poştă documentele !a serviciul de
lui. Avea o privire mustrătoare, Apoi evidentă difercnfa rezultatelor. Oare cadre al întreprinderii.
hotărîndu-se, scrise pe colţul sting n-ar avea de spus un cuvînt in
al cererii: „Nu sînt de acord cu ple această privinţă şi tînărul Kovacs,
carea tovarăşului Kovacs de pe şan 11-a contribuit şi el prin lipsa de
tierul nostru, întrucît intenţionăm disciplină la rezultatele nesatisfăcă
să-l înscriem la cursurile şcolii de toare ale brigăzii lui Lăncrănjan? Un J ¦»/— * s— /— ¦» v/ Ş f-1 /
calificare şi mai avem mult de lucru tînăr abia venit în şantier, nefami
cu el, să-l formăm ca un muncilor liarizat cu colectivul de muncă, vrea
de nădejde". să-şi ia zborul. „Pasăre călătoare“ —
— Poftim... avizul. Asta e părerea aşa l-au caracterizat muncitorii mai
mea. vîrstnici Matei Stoha, Marin Anglie- A ngajează
Tot mai multe colective de muncitori de pe cu Tînărul citi în fugă notarea mais luţă, Francisc Tliomazi. Desigur că ' Taxatori (bărbaţi) prin concurs :
prinsul regiunii noastre răspund cu dragoste şi în
sufleţire chemării oţelarilor hunedoreni de a-i sprijini Hunedoara cu luni de zile in urmă au fost întocmite trului şi răbufni îndărătnic: nimeni nu poate fi de acord cu
cu fier vechi. Pentru aceste colective, colectarea şi pre formele de casare pentru unele utilaje, subansamble
darea deşeurilor feroase a devenit o adevărată acţiune şi piese de schimb ce nu mai puteau fi folosite. Dar, —- Şi totuşi voi pleca !. schimbarea locului de muncă, a în
patriotică de masă. Zilnic ele trimit la C.S. Hunedoa »operativitatea“ după cîte se vede s-a oprit aici. Con
ra zeci dc vagoane încărcate, cu fier vechi. ducerea tehnico-administrativă a secţiei şi organizaţia — Unde? treprinderii în fiecare anotimp al
de partid nu se încumetă meu să le predea l.C.M.-uhn
Cu toate acestea în unele întreprinderi şi instituţii din care este numai la tiit pas. — La I.L.L. — răspunse categoric. anului, la un tînăr care de abia în
regiune se mai găsesc încă însemnate rezerve de fier
vechi care nu poala ajunge la oţelării din neglijen FOTOGRAFIA nr. 2 reprezintă un maldăr de roa Discuţiile au continuat. Printre al vaţă o mcsciie.
ta şi lipsa de răspundere a unor oameni. be, vagonete şi alte deşeuri feroase pe şantierul de
construcţii nr. 4 al I.C.S, Hunedoara. Dar conducerea tele tînărul declara că în locul unde In îndreptarea acestui tînăr, în —* 7 (!şa.pte} cl. elem entare ;
Fotoreporterul a prins in obiectivul aparatului 'două şantierului rămîne nepăsatoare şi nu ia nici o măsură intenţionează să plece va putea rea statornicirea' tui la un loc de muncă, Stagiul militar satisfăcut.
„mostre“ caracteristice de genul acesta. pentru prădarea lor către depozitele I.C.M. liza un cîştig. mai frumos.
în a-l face să-şi iubească meseria şi
LO'l OGRAFIA nr. 1. La secţia 1-a f urnale, 'din C.S Fierul vechi trebuie să devină oţel nou. De aceea el De ce nu se întîmplă acelaşi lucru colectivul 'din care face parte, să-l
trebuie să ia nemtirzial drumul oţelăriilor, ¦ şi aici, la l.C.M.l.N. unde s-a an respecte înainte de toate, un cuvînt
gajat de abia la 20 martie 1963 ? hotăritor îl are de spus colectivul Concursul va avea loc la data de 23 iunie 1963.
De răspuns la întrebare, nu răspunde din care face parte, organizaţia Inform aţii suplimentare se primesc la sediul )
Kovacs, ci cartea de pontaj a mais- U.T.M., maiştrii şi părinţii. Autobazei Deva, sir. M. Kogălniceanu, nr. 27,
trubşii In aprilie apare jjf aPsentă ne-
'motivată) -Iar ţ i t) it 2foai $ sare *?e G. MIRCEA
i
J 4L. -J*¦• w<JuJ UJuJ t—/ ui t' ¦1ui t ¦ lüu/iJütJiJbJtJtJu/i ». uJu/u