Page 71 - 1963-06

Nr. 2688 i l m ir a « ' l’AO. S

Maistrul şef

|T> e c\te ori nu s-a scris despre îl constituie ;i aici, ca în oricare altă diat uşor, dar fapta, pentru un co­ ' $V \*' x , ; l i p de la cazane
realizările, frumoase, ale lumină­ parte, activitatea organizaţiei de lectiv obişnuit cu disciplina, nu a
partid, S-a introdus în practica bi­ fost trecută cu vederea, Ea a fost ş Îwi > jg Gind au intrat m. funcţiune su-<
torilor de la C.S, Hunedoara! Pe roului organizaţiei de bază metoda ca adusă la cunoştinţa tuturor muncito­ ** Ai • '***' mM flautele noi, tip „23 August“, la
graficele lor de întrecere se înregistrea­ ori de cîte ori • se lansează cîte o rilor. In scurte şedinţe operative, ţi­ Uzina „Victoria“ Călan, Ioan Ma­
ză în fiecare zi zeci fi sute de to­ comandă, Ia stabilirea termenului de nute cu fiecare schimb, s-a arătat Ajustorul Eugen Della Mea din secţia mecanic şef a Atelierelor R.M.R. Simeria este un vechi Ino­ tei a fost numit acolo mecanic.
ne laminate peste plan, reducerea re­ execuţie, fi a tuturor indicatorilor ce ce urmări putea să aibă dacă n-ar vator. Cele şapte inovaţii ale sale aplicate în acest an, au adus atelierelor însemnate economii Ia pre­ Dovedise că avea cunoştinţe sufi­
butului, economii de metal. Iar toa­ trebuie realizaţi să participe un fi fost descoperită şi remediată la ţul de cost. Aparatul fotografic l-a surprins pe Eugen Della Mea discutînd cu Viorel CImpoier şi Ioan ciente pentru slăpinirea acestor in­
te acestea, se obţin atît datorită membru al său, Astfel, in funcţie de timp, pentru ei, pentru luminători şi Suciu despre ultima sa realizare: matriţa pentru confecţionat pene cu urechi. stalaţii atît de importante. Deseori
muncii lor, 'entuziaste, cit fi faptului greutatea fi importanţa lucrării, se întreaga economie: s-ar fi pierdut a fost solicitat să intervină în de­
că acele, canale-calibre — săpate in stabileşte un aşa-zis plan de acţiu­ Foto : I. TEREK pistarea şi înlăturarea unor defec­
cilindrii printre tare trece metalul ne, Cineva este însărcinat să urmă­ sute de tone de metal, s-ar fi peri­ ţiuni şi la turbina hidro, situată la
inrofit pentru a lua forma unui pro­ rească pas cu pas fiecare operaţiune clitat planul Uzinelor constructoare... 3 km. de uzină. Totdeauna inter­
fil lăniinat, sînt executate eis ma­ fi să informeze periodic stadiul în venţiile lui au avut rezultate bu­
ximum de precizie. Este lesne de care se află lucrarea, aşa încît, de Cuvintele celor tare au Vorbit cu na, iar tovarăşii de JtihtiCă ău avut
înţeles, dăcă un asemenea calibru cîte ori se iveşte vreo neregulă, sau această oCaiie ău rămds viu înti­ multe de. învăţat de la el.
ar avea o abatere de la proiect cit greutate, se intervine la timp cu părite în mintea strungarilor. Iar
de inică, s-ar rebuta mii de tone de masuri. Şi cîte nu se ivesc la o lu­ Mai multe, luni în şir, fotografia
metal, ar fi compromis un sortiment, crare complicată ? Spre exemplu, nu faptele de pînă acum dau toată certi­ mecanicului loări Matei d fdil ne­
lată deci, că cei ce le execută — de mult, trebuiau executate calibrele tudinea că nu se va mai repeta.., lipsită de la panoul 'de onoare, ln-
strungarii de cilindri — au o ma­ tr-utia din zile lui i S-a cerut să
re răspundere, aportul lor la rea­ pentru laminarea şenilei unui nou irv esigur, pentru a executa corect meargă la şcoala 'de maiştri.
lizările 1-aminatorilor este substan­ tip de tractor. Din partea serviciu­ ” şi la termen lucrări complicate,
ţial.., lui de calibrate s-a primit la timp Intre timp, la Călan a fost con­
documentaţia fi s-a trecut la treabă. se tir elan in muncă şi multe cu­ struită o termocentrală nouă. Sa
S ecţia strungăria de cilindri este La proba practică însă, profilul lami­ noştinţe. Biroul organizaţiei 'de bază cereau aici cadre bine pregătite,
relativ tinără. Oamenii de aici nat nu ieşea conform cerinţei benefi­ a desfăşurat o muncă politică susţi­ capabile să stăpinească agregatele
nu acumulat insă o experienţă boga­ ciarului'; la aripă rămînea o mică nută pentru a-i îndemna pe strun­ puternice intrate in funcţiune.
tă. De la un ăh la altul, pe măsu­ adihcitulă. Cauza putea fi o gre­ gari să studieze şi să înveţe cît mai Proaspătului absolvent al şcolii de
ră ce sectorul de laminoare s-a dez­ şeală de strunjire, sau de proiectare maiştri i s-ă încredinţat postul de
voltat fi a asimilat noi produse, fi- a calibrului. Pentru remedierea ei mult. Rezultatul este că marea lor maistru şef la caiane, Un post do
ăU perfecţionat fi ei metodele de majoritate citesc cu sîrguinţă cărţi şi maro răspundere
mutică, şi-du îmbogăţit cunoştinţele. a fost convocat un adevărat con­ reviste pentru a-şi ridica nivelul pro­
Anul acesta, de pildă, 'au avut multe siliu compus din reprezentanţi ai fesional. Măi mult dăcît atît, un Nu de mult, la termocentrală
lucrări importante. Numai în ultime­ sttilrigăriei şi serviciului de calibrate. schimb întreg urmează cursurile şco­ s-au deschis două cursuri de cali­
le luni, au executat pentru laminorul S-a găsit că desenul de execuţie a- lii medii serate. ficare pentru mecanici de pompe şi
de 6S0 mm. o garnitură la caja de veă o abatere. Deci, greşeala venea cazangii. Cursanţii, care-l cunosc
80d mm., profil 1 18 fi armătură de Măi departe. Desenele au fost GH. COMŞUŢA bine pe Ioan Matei, sini totdeau­
de mină. pentru laminorul bluming grabnic refăcute şl slrunjirea corecta­ na mulţumiţi de fetid cum acesta
două garnituri noi, cîte o garnitură tă, astfel incit luminătorii au pri­ încă de la Începutul anului, colec­ In perioada amintită indicele de ca­ Pesiftrai Wşwii'simfâL m t m c î i m iite rlfio s ' îi introduce în tainele meseriilor
în plus pentru profilele 010 fi mit cilindrii la timp. Un merit re­ tivul de muncitori, tehnicieni şi in­ litate planificat a fost depăşit cu 6 respective.
0 12 mm. la laminorul de sîrmă, iar vine aici şi strungarilor Iulian Ba­ procente, preţul ,de cost a fost re­ ¦La exploatările Frustului minier Deva s-du întreprins altul acesta nu­
pentru linia fină, la cornierul de de şi Marin Rusu... gineri de la fabrica Vidra din Orăş- dus, fabrica Vidra realizînd 213.000 meroase măsuri pentru uşurarea muncii în subteran. Astfel, la Teline şi Secţie noua. Oameni fioi. Nit de
tie, a depus eforturi susţinute pen­ lei economii peste sarcina planificată. Gheţar s-au efectuat o serie de lucrări pentru extinderea perforatului umed; mult timp aici a fost constituită şi
80x30X4 mm fi altele. De remarcat Se înthnplă însă ca greşeala să fie tru îndeplinirea ritmică şi la toţi Lucrătorii fabricii sînt hotărîţi să dez­ la locurile de muncă unde temperatura este mai ridicată s-a introdus apă o organizaţie de partid. Cind a
indicii a planului de producţie. Bi­ volte şi mai mult succesele obţinute, carbogazoasă; s-au instalat noi ventilatoare şi s-Uu executat lucrări pentru fost vorba de alegerea unui secre­
că ţoale au fost date în folosinţa la- şi proprie. Dar asemenea cazuri sînt lanţul primelor cinci linii arata că prin folosirea raţională a timpului huna întreţinere a galeriilor de acces. tar al organizaţiei de bază, comu­
stfădaniile întregului colectiv au fost afectat pentru lucru şi a maşinilor niştii şi-au îndreptat privirile asu­
minatorilor la termen, multe chiar cu foarte rare. Unul, şi ultimul de alt­ încununate de succes. Planul produc­ din dotare, prin continua îmbunătă­ Pentru primul semestru al acestui art s-au albiat îri scopul îmbunătă­ pra maistrului şef de la caiane. El
ţiei globale a fost îndeplinit în pro­ ţire a calităţii produselor. ţirii condiţiilor de muncă 1.68S.S00 lei. Piuă îti prezent s-ci cheltuit aproa­ a fost alei în untuihhilăte.,,
cfteva zile mai devreme. Cit despre fel, a avut loc la începutul lunii porţie de 110 la sută, ţâr productivi­ pe întreaga sumă.
tatea muncii a crescut cu 10 pro­ IULIU DICU A- TUZA
calitate, ca de altfel despre toate m l. Strungarul Silviu lonaf a aţipit cente. corespondent corespondent

celelalte aspecte ale muncii lor, nu în timpul lucriilui fi cuţitul a intrat

se pot auzi decît lucruri bune... în piesă mai mult decît trebuia. De­

Factorul motor al acestor realizări fecţiunea n-a fost mare şi s-a reme-

La una din Moletele din tumul d&, extracţie al Şi nu e tocmai uşor să asiguri riilor principale au fost montate sem­
puţului central de la Petrila — pu­ buna desfăşurate a transportului în- nalizatoare electrice. Ele evită acci­
în depline condiţii de siguranţă ţul cu cea mai mare capacítale tr-o mină ca Petrila ; să te ocupi de dentele din transport, deraierile.

Chiăr fiefliriâ deVean, fi tot nu sini în toi vă apare 6 nouă magis- de transport dm ţară, se în- fuheţiondrect perfectă, fură avarii a La oriztihlul XII, în tocul de te­

poţi trec» prin oraş fără să hu-ţi trală.,. Nu poţi tipări Chiat în fie- Pentru ca trenurile de marfă, ce ţit lipsa unui măsurător pentru a se vîrtea cu repeziciune, ritmic. Cablul celor 4 puţuri la zi, a altar 4 puţuri rnii!caţie a galeriilor, funcţionează
pleaGă din staţia Simeria triaj, să cir­ putea verifica cu exactitate distanţa
tmalte inimă de bucurie la schim- care zi o ilustrată titniă, cule în depline condiţii de siguranţă dintre feţele interioare ale bandaje­ gros de oţel de caro Sînt suspendate „oarbe“ de întreţinerea, repararea şi centrala telefonică a sectorului de
a Circulaţiei, colectivul, feviziei de lor la rotile vagoanelor. Această pro­
bările innoildâre care se petrec aici Chit că eşti deiieari, om în trecere vagoane depune eforturi susţinute, blemă a fost rezolvată de lăcătuşul cele două coli'ii cu cile 4 abataje exploatarea in cele mai bune condi­ transport. Un dispecer dirijează de
înainte de a pleca la drum, fiecare de revizie Pavel Cioancă şi strungarul
la fiece paf. Constaţi Că înşişi eleve- prin capitală regiunii-, sau turist, te vagon este bine revizuit-, Iar acolo Andrei Rotea, care au construit mă­ fiecare, Urcă şi coboară în puţul ţii a lot, aici transportul materialelor, a vdgo-
unde se constată defecţiuni, se execu­ surătorul cu care se constată cu pre­
nit, obişnuiţi dé ani fi Orii să se gîndeşti şi îţi pui pe bună dreptate tă reparaţiile necesare fără ca vago­ cizie starea osiilor. adine de peste 800 de metri cu o Pe cei 4 km de galerii princi­ netelot goale, a convoaielor lungi de
nul să fie scos din tren.
plimbe în Orele lor libere pe vechea asemencd întrebări. Ddt nu întot- EMIL CREŢU viteză de 12 m^lri pe secundă. pale, aleargă fără zăbavă peste 40 vagonele cu cărbune. Tot aici se
In rnuiiCa lor îrisă lăcătuşii au Sim­ corespondent
arteră principală a oraşului, înclină deautia te opreşti numai la vtrsta E Ora cînd transportul decurge din de locomotive cu acumulatori sau găseşte o carte de instrucţiuni. Pen­
plin. Vagonele umplute cu cărbune electrice cu Iroley, circulă aproape tru fiecare muncitor în parte sînt sta­
să schimbe Vechiul „Corso" cu unul ilustratelor.* sau cu steril, sint scoase I(i „ii“ Una 2.800 de vagoneţi, 470 cărucioare bilite pentru cele S ore de muncă

nou ce parcă Miroase încă a var şi Ochiul îţi esté obişnuit să remarce după alta, iăr (lupă ci-'Şi fac naveta pentru lemn ş.a. — sarcini precise. Cuplălorii de la

mortar iteufcat. Blocurile Semeţe cu atît peisajul nou al oraşului Cît şi în circuitul puţului fiind dcşărlale în Cercelînd mai în amănunt rezul­ puţuri, mecanicii de locomotive, mun­

o linie arhitectonică plăcută, am- mina gospodarilor lui. La drept vOr- silozuri sau la haldă se reîntorc la tatele muncii colectivului sectorului citorii de la întreţinerea liniilor de

biafttă, au o Vîrstă mai tinără de- bind sînt suficiente temeiuri să spui aceeaşi rampă, coborind pe gura pu­ de transport. îţi dai seama de per­ cale ferată iau cunoştinţă de sarci­

cit înşişi arbuştii ................. că gospodarii şi-au ţului, Un du-te-vino necontenit, neo­ severenţa cu care aici indicii buni nile zilnice şi le îndeplinesc exem­

SCoşi din pepinie- ÎWCCMMADI Semnat actul de bosit. r.ămîn lună de lună, în urma altora plar.
ră şi plantaţi in InlSEmlMf-lKI prezenţă aproape. şi mai buni. Să dăm cUvinlul unui
indice sintetic cu care se măsoară
părctdeţul destinat "...... În fiecare parte a Locomotive şi vagonele circulă fără vrednicia muncii întregului colectiv: Una din măsurile chibzuite luate
preget în păienjenişul galeriilor sub­ productivitatea muncii. In primul tri­ de conducerea ieclorulul a fost şi
să ornam enteze conturul de flori din oraşului. Sînt certe realizările obţi- terane'. E aidoma pulsului pe care-l mestru ea a fost de S.431 tone trans­ aceea potrivit căreia traseele de
dă inima smgelui, trbtti'lâltdu-l pe portate pe post. Coeficientul de ru­ transport au fost selecţionate în tra­
cărdmidăf beton, mortar, tu maga- nule în această privinţă. Dar vorba toate căile în toate arterele corpului. laj al vagoanelor n-a bătut nici el see grele şi mai puţin grele, hi locu­
pasul pe loc. A crescut progresiv. In rile hdtărîtdâre de mutică au fost
rine modeme la parter, CU balco- înţeleaptă după care -, ,,gospodarul De. felul cum se desfăşoară trans­ loc de 1.2 1,3, 1,4, cît se realiza în trecuţi muncitori Cu o bogată expe­
portul depinde în marc măsură buna anul trecut, în prezent coeficientul de rienţă, membrii de partid loaii Sta­
naşe ce au apărut pe Cerul Oraşului, bun se cunoaşte de la poartă“, îţi organizare a producţiei sectoarelor, rulaj este (le 1,6, ceea ce denotă că nică, losif Teuşati, Pavel Pcti.
munca minerilorAn abataje. Cînd mi­ vagonetele staţionează\ un timp redus Gheorghe Benea ş.ă.
ţhtînd Umbră trotuarelor. aminteşte că şi la Deva mai famine Aurel Hozu —¦ Vulcan. Scri­ Ioan Chiraş — Petroşani, infor­ nerii spun: „Nu am avut vagonele şi ele sînt mereu cuprinse în circui­
soarea intitulată „O nouă unita­ maţiile „Cu planul depăşit" şi goale“ sau „Nu am avut material“ tul producţiei, salisfăcîndu-i nevoile. Sînt doar unele măsuri gîndite.
De ani şi ani în ilustratele din li- cîte ceva de făcut. Şi nu trebuie ne- te" nu este suficient de clară. „Magazin apreciat" nu pot apare, — înseamnă că undeva transportul aplicate si urmărite permanent, pas
Din cele relatate nu reiese despre deoarece nu conţin lucruri sem­ s-a împotmolit, că pe galeriile mitici Dar rezultatele nit vin niciodată la cu pas. Şi cînd moletele din turnul
btăriv şi chioşcuri, cetatea Devei este apărat să fie ziuă ca să observi — ce anume e vorba, de un chioşc nificative. In viitor vă recoman­ freamătul circulaţiei „şcltioapală“. masa galo. pusă. Drumul pînă la ele de extracţie al puţului centrai, ca­
de răcoritoare sau de o cofetă­ dăm să alegeţi eu mai multă nu este neted ca în palmă. Rezulta­ blul gros ele oţel, coliviile sirii în
un fel de carte de vizită a oraşului, la una din porţile oraşului — acest rie. Lămuriţi aceste lucruri pen­ grijă faptele pe care ni le rela­ La mina Petrila transportai a fost tele sînt urmarea efectuării unor mă­ mişcarea neostenită, cînd semnalele
tru ca informaţia să poată fi pu­ taţi. Este bine că ele să iasă din pus pe;.. roate, In caietul de raport suri bine gîndite, judicioase, care aditstice (le lâ puţ se repetă ritmic
o peria a lui. Şi e pe deplin justă- lucru. Seara, din peisajul obişnuit blicată. rîr.dul întîmpiărilor mărunte pe al maiştrilor citeşti după ce este s-au concretizat în indici superiori. şi vagottetelor pline eu cărbuni scoa-1
care le întîineşti la tot pasul. trecut zilnic transportul efectuat pen­ se pe puţ le iaU Iodul în colivie al­
fkat ăctSt lutru. Ilustratele se pare dispare ca prin farmec, învăluită în Nicu Sbuchea Haţeg. Faptul tru fiecare schimb .,Sectoarele an Transportul se desfăşoară conform tele goale. înseamnă că transportul
că scrieţi mult ziarului este un A. Andrica Gurasada. Scri­ unor diagrame de funcţionare a pu­ decurge normal, brigăzile au „goale"
insă că au Cam îmbătrînit, cei care negura de smoală a nopţii, tocmai lucru bun. Vă rugăm ca şi pe primit goale suficiente. Nu am avut ţurilor. locomotivelor; se reglemen­ suficiente, munca în abataje a mine­
viitor să trimiteţi ziarului cît soarea în care ne vorbiţi despre reclamaţii". Sînt rapoarte laconice, tează prin ele orele de funcţionare rilor este sprijinită cu eforturi ’dem ne
se îngrijesc de tipărirea lot Htlreu- perla oraşului, Cartea lui de vizită, mai multe asemenea veşti de pe semnate (le maiştrii Ludovic Siler, de toată aprecierea 'de cei c& asi­
meleagurile haţegane. Vă reco­ faptele tov. Cornelia Sorinca, o Vaier Radu fi alţii. La fel se aude a puţurilor, felul transportului de gură pulsul transportului în subteran.
şCsc Să ţină Cadenţa Cu prefacerile nelipsită Cetate din ilustrate. Nici mandăm însă să alegeţi în aşa spmiîntlh-se dósfíré transport si la materiale, cărbuni, de jiersonal. Nu
fel faptele încît ele să fie con­ să apară intr-unui din numerele rapoartele ce an loc hi conducerea
din oraş. In ziare şi reviste ăpat tot măcar o stea, un punct luminos, nu vingătoare, reprezentative. Iri
scrisoarea intitulată „Muncă pa­ viitoare ale ziarului. Vă rugăm
mai des imagini cate ii intitulează străluceşte pe creştetul ei. triotică" cele relatate sînt lucruri
arhicunoscute şi iru aduc nimic însă să rie informaţi şi cu alte
lăConie.: 'din noul peisaj dl oraţii- Şi ar fi o imagine pitorească, nou.
aspecte din comună privind
lui Deva. ilustratele bat însă pasul 'demnă 'de o remarcabilă ilustrată
desfăşurarea campaniei agricole,
pe loc. Nu vă mai curge multă apă nocturnă, 'demnă de oraşul tot mai
realizarea diferitelor lucrări
pe Mureş pîhă Cînd ele vor deveni înfloritor şi înnoitor. Şi de ce n-am
obşteşti, activităţi culturale etc.
adevărate ’documente... 'de muiCu. La spune, af fi un peisaj incîntălor fi

această critică ar putea rezista cu de neuitat atît pentru cei care văd

oarecare circumstanţe un argument: pentru prima oară Deva cît şi pen-

pcisajul nu este complet. Bă că aici ¦tru cei ce zi de zi, de multe ori se

se va mai ridică un bloc, bă că ['dih- îndreaptă seara cu faţa spre fran­

cele Va fi blocul turn, în partea tea încă înegurată a Cetăţii, minei de trei ori pe sâplămîtiii. <le mult timp, la încrucişările gale­ M>. COSTEA

cealaltă a oraşului unde 'demolările C. M.

nwasissB Fm-mra ü !nttüa Btsiásaasr aaetasasxl a w a sS ii a-sanas

türmare 'din ţag. 1-aj lucrurile nu stau destul de bine în trecerea socialistă. In această pri­ va face însă de la sine. întrecerea ducător! care nti consideră necesar partea, organizaţiilor de partid. A- toată răspunderea de valorificarea
unele întreprinderi. La I.C.S.H., vinţă s-a insistat în mod deosebit asu­ trebuie îndrumată zi de zi. Este ne­ Să éë sfătuiască cu muncitorii, orga­ cestea au datoria să îndrume zi de rezervelor interne. Nesatisfăcător se
socialiste, mi scot In relief ceea ce I.R.T.A., Trustul minier Deva etc., pra măsurilor ce trebuie luate. cesar deci ca fiecare organizaţie sin­ nizaţiile Sindicale să nu tămină in- zi activitatea organizaţiilor Sindica­ ocupă de organizarea şi desfăşurarea
la un moment dat este principal, ca sînt încă multe absenţe nemotivate, dicală să sprijine muncitorii de a cu­ difecefite şi să-i ajute pe‘ aceştia să le, să le Sprîjirie Iniţiativa $i să lu­ întrecerii socialiste,. Din lipsă de În­
apoi să-şi poată concentra, in această întârzieri. Adeseori lâ porţile Combi­ S-a subliniat că dacă s-ar spori noaşte sarcinile planului de produc­ înţeleagă Că aceasfa esté' ó átitúdírie creze mai mult cu activril sindical, drumare' 9-a constatat că unit munci­
díréctlé, íoáfé éforfurílé. Din rîndul natului siderurgie Hunedoara, Uzinei productivitatea muncii, dacă s-ar lucra ţie, indiferent de locul unde lucrea­ greşită. In aceste consfătuiri de pro­ să îndrepte atenţia acestor organiza­ tori din secţiile de întreţineri şt repa­
siderurcjiştilor dé la Călan şi Hune­ „Victoria“ Călan se mâi găsesc în fiecare întreprindere in mod rit­ ză, fie că este miner sau oţelar, zi­ ducţie se fac propuneri pentru îmbu­ ţii asupra rezolvării principalelor sar­ raţii de la C.S;.H. nu sînt cuprinşi
doara, al minerilor dé la Teliuc şi oameni care părăsesc locul de muncă mic, s-ar organiza o întrecere vie, dar sau tencuitor, lăcătuş sau elec­ nătăţirea activităţii economico, pen­ cini, să le controleze asupra felului în întrecere. Nu- peste tot se cunosc
Anînoasa au pornit iniţiative valoroa­ cu 10—15 minute înainte de termina­ mobilizatoare, în regiunea noastră trician şi apoi, pe bâza posibilităţi­ tru mai buna organizare şi desfăşu­ cum îşi îndeplinesc obligaţiile ce le concret sarcinile de plan de fiecare
se. fele insă n-ău fost suficient de rea schimbului. Ceea ce este răii e s-ar putea realiza o sporire simţitoare lor existente, fiecare să-şi ia angaja­ rare a întrecerii! socialiste. Propune­ revin. muncitor. In cadrul* consfătuirilor de
sprijinite. Metodele şl îndemlnarea faptul eă împotriva unor asemenea a cantităţii- de produse date peste mente concrete: ce va face într-o zi, rile făcute trebuie studiate cu toată producţie se mal manifestă in unele
Célor măi butii muncitori mu a deve­ obiceiuri nu se iau măsuri, nu se stă plan, s-ar putea realiza economii mult intr-o lună,- in întregul an. aterilfa şi Celé buné aplicate1. La plenara Consiliului regional al sectoare de activitate formalism, ma­
nit încă bun al fufuror. In ünelé în­ de vorbă cu oamenii care procedează mai mari. In acest scop nu este însă sindicatelor a luat cuvîntul tov. An­ terialele prezentate fiind sumar în­
treprinderi ale regiunii se organizea­ astfel pentru a-i face să înţeleagă cît suficient doar să se ia angajamente, Ţinînd seama de prevederile Hofă- Organizaţiile Sindicale1sînt cheftiate drei CervencoVici, secretar al Comi­ tocmite. De asemenea rin* peste lot
ză doar cînd şi dnd schimburi de ex­ de dăunător este pentru producţie, ci trebuie să se îmbunătăţească ne­ rî-rii Prezidiului Consiliului Central al în acelaşi titiip să contribuie in fnod tetului regional Hunedoara al P.M.R. propunerile făcute de muncitori în
perienţă, pentru munca Întregului colectiv o încetat procesul de producţie, să se Sindicatelor privind stabilirea şi sti­ permanent la educatéá friuiicitorîlor aceste consfătuiri se urmăresc şi
asemenea- încălcare a disciplinei. organizeze mai bine activitatea oa­ mularea evidenţiaţilor, fruntaşilor şi în spiritul unui îna-lt simţ de răspun­ Subliniind succesele obţinute în se realizează. © slabă preocupare au
Lucrul cel mal principal de care menilor, să se desfăşoare o largă mun­ colectivelor evidenţiate şi fruntaşe în dere fată de îndeplinirea sarcinilor îndeplinirea şi* depăşirea prevederilor manifestat unele organe şi Organiza­
trebuie să se ocupe organizaţiile sin­ In discuţiile purtate, participanţii că politică şi organizatorică. Trebuie întrecerea socialistă, fiecare organi­ şi a angajamentelor de producţie, faţă planului de producţie, vorbitorul a ţii sindicale pentru aplicarea* planuri­
dicale esle întrecerea socialistă. Aşa s-au referit şi la consfătuirile de pro­ urmărită cu perseverenţă funcţiona­ zaţie sindicală are datoria să analizeze de păstrarea şi apărarea avutului ob­ arătat că ele se datoresc activităţii lor de măsuri tehilico-organizatorice,
cum dovedeşte experienţa, atunci ducţie. El au arătat că nu peste tot rea in cele mai bune condiţiuni a eu toată răspunderea îndeplinirea an­ ştesc, faţă de marca fabricii. Acest pline de abnegaţie a oamenilor mun­ planurilor întocmite' pentru creşterea
acestea se bucură de atenţia cadre­ agregatelor, â fiecărei maşini, per­ gajamentelor ce se iau, să acorde lucru se cere să* se facă cu grijă şi cii, liotărîrii lor de a-şi consacra unor noi cadre1de muncitori calificaţi.
cînd e bine organizată, întrecerea lor de conducere din economie. Ade­ fecţionarea utilajului, introducerea celor ce au fost declaraţi evidenţiaţi răbdare, să cunoaştem oamenii şi în toate forţele pentru înfăptuirea sarci­
devine o foită mobilizatoare. Acolo seori în unele secţii- ale Combinatu­ tehnicii noi, folosirea cu chibzuială şi fruntaşi titlurile şi stimulentele co­ educarea lor să folosim cele mai nilor ce . izvorăsc din documentele Vorbitorul1a arătat* de asemenea că
unde nu există întrecere, dar sînt lui siderurgic Hunedoara, întreprin­ a materiilor primé, îmbunătăţirea ca­ respunzătoare. Comitetele sindicate­ bune metode, să găsim întotdeauna celui de-al III-lea Congres al P.M*R-
posibilităţi, orice s-ax spune despre lităţii fiecăriii produs, ridicarea cali­ lor, consiliile locale trebuie să aibă calea care dü-ce spre gîndu-rile şi ini­ în unele întreprinderi nu există gri­
organizaţia sindicală, concluzia e derea minieră Teliuc asemenea con­ in orice moment o strictă evideptă a ma lor. Qei care greşesb odată în- In regiunea Hunedoara există multe
limpede: ea lucrează nesatisfăcător. ficării tuturor muncitorilor, tehnicie­ evidenţiaţilor, fruntaşilor, să asigure tîmplător să li se explice eu răbdare, colective care pot constitui exemple jă pentru respectarea întocmai, a* le­
sfătuiri s-âu ţinut fără a participa la nilor şi inginerilor, întărirea disci­ prin toate mijloacele de care dispun de activitate iriterisă, oare luptă* pen­
Ştiut este că rodul întrecerii este plinei In producţie. Acolo unde mai o largă popularizare a Gelor ce ob­ în mod tovărăşesc, în ce constă aba­ gislaţiei muncii, a normelor de teh­
ele Conducătorii întreprinderilor, ca­ există rămlneri în urmă a îndeplinirii ţin rezu-ltate în producţie peste me­ terea. Oamenii cînd vor simţi că li tru creşterea productivităţii muncii,
bogat numai atunci cînd fiecare mun­ planului la toţi indicii să se ia mă­ se va da toată atenţia, vor lucra mai pentru îmbunătăţirea calităţii produc­ nica securităţii muncii. !
citor, flecare echipă san brigadă, fie­ drele de Ingineri şi tehnicieni, maiş­ suri de a se recupera în minimum de dia realizărilor obţinute de Cei ou bine, vor participa mai activ la în­ ţiei, pentru folosirea tuturor rezerve­
care serior sau întreprindere s ie un timp. De asemenea, acolo unde există făptuirea sarcinilor trasate de partid. lef. Minerii diri Valea Jiului au reu­ Refetindu-se la sarcinile de viilor,
angajament concret şi ştie cine este trii etc. De asemenea nu peste tot Care se află în îfiirecere. Munca or­ Dacă însă unii oameni încalcă dis­ tovarăşul Andrei CerVencovici a su­
în frunte sau cine xămîne în urină. propunerile făcute de muncitori se posibilităţi să se reînnoiască, să se ganizaţiilor sindicale trebuie mai mult ciplina în producţie, disciplina în şit să sporească productivitatea mun­ bliniat că este necesar Ca toate or­
Dar acest iucru nu se1face peste tot. sporească angajamentele, să se facă îndreptată spre susţiiierea a t6f ce muncă în mod répétât să li se dea cii de la 1,187 tone/post cît este ganizaţiile sindicale, îndrumate şi
înfăptuiesc; acest- lucru. In această privinţă un rol este nou, înaintat şi progresist, â tot riposta cuvenită. Să fim necruţători planificat, la 1,102 tone/post, dînd in sprijinite de către organizaţiile de
Organizaţiile sindicale de pe de seamă îl au organizaţiile sindicale. faţă de chiulangii şi leneşi, faţă de acest fel zeci de friii de torte partid, să-şi îndrepte atenţia spre
Muncă vîe, concretă ceea ce ia naştere în activitatea crea­ elementele care încurcă buna desfă­ cărbune peSie plan. In majoritatea în­ realizarea îri mod ritmic a tuturor
şantierele Trustului regional de Sprijinite îndeaproape de organiza­ toare a muncitorilor. şurare a procesului de producţie. sar?inilor de plan. Acolo unde1 mai
cu masele — chezăşia treprinderilor, organizaţiile sindicale există rămînere în urmă este nece­
construcţii, Întreprinderea minieră ţiile dé paftid, organizaţiile sin­ 0 mare grijă este necesar să se Cluburile sindicatelor, sălile de conduc mai concret întrecerea socia­ sar să se organizeze în Cele mai bune
obţinerii unor noi succese dicale trebuie să ptftiă iii cen­ acorde organizării şi desfăşurării con­ cultură sînt puncte de sprijin ale listă, sprijină muncitorii in vederea condiţiuni activitatea economică, în­
Teliuc, Combinatul siderurgic Hu­ sfătuirilor de producţie. Acolo unde organizaţiilor sindicale iii edueafia trecerea socialistă astfel încît, in cel
Pe baza analizei făcute, plenara Con­ trul atenţiei Iot organizarea şi des­ se constată că mal există cadre de oamenilor muncii. De aceea, ele tre­ .îndeplinirii angajamentelor, se ocu­ mai scurt timp, să se obţină reali­
nedoara nu dau încă atenţia cu­ siliului regional al sindicatelor a scos făşurarea întrecerii socialiste în lu­ conducere, maiştri, tehnicieni şl In­ buie să organizeze mai des coriférin- pă cu mai multă grijă de organizarea zarea la zi a sarcinilor de plan, a
în relief existenţa unor mari posibili­ ţe pe teme de educaţie, seri de între­ consfătuirilor de producţie, de întă­ angajamentelor.
venită activitălii ce , o desfăşoară tăţi de îmbunătăţire a activităţii or­ mina Directivelor C.C. al P.M.R. şi a gineri care ta mod nejustificat nn bări şi răspunsuri, recenzii asupra rirea disciplinei în muncă etc.
ganelor şi organizaţiilor sindicale în Hotărîrii Prezidiului Consiliului Cen­ participă la aceste consfătuiri, eon- unor cărţi etc. Tineretul mai ales Imbunătătindu-şi în mod continuu
fiecare om, nn mobilizează pe fie­ vederea îndeplinirii sarcinilor de pro­ trebuie să găsească aici ceva nuu, să Iri regiunea Hunedoara a spus în activitatea, organizaţiile sindicale,
care muncitor în întrecerea socia­ ducţie, a angajamentelor luate în te- tral aii Sindicatelor. Acest lucru nu se poată vedea în fiecare zi%ceva inte­ conduse şi îndrumate în mod perma­
resant, să se poată distra, să-şi poată Continuare vorbitorul sînt însă şi nent de către organizaţiile de partid,
listă. Fléiiárá a scos lâ iveală şi fap­ petrece în mod plăcut, educativ tim­ unele întreprinderi care nu şi-au rea­ vor putea aduce o mai mare contri­
pul său liber. lizat te întregime sarcinile de plan. buţie la îndeplinirea sarcinilor de
tul că în privinţă disciplinei în muncă producţie, la înfăptuirea angajamen­
In munca desfăşurată, organizaţiile O serioasă rămînere în urmă există
sindieale an nevoie de ajutor din mai. ales la C.S.H., Uzina „Victoria“ telor luate în întrecerea socialistă, la
Călan, D.R.E.F., I.C.S.H. şi T.R.C.H.
Această situaţie se datoreşte şi fap­ obţinerea unor noi succese în con­

tului că unele comitete ale sindica­ strucţia economică, in acţiunile de
tului nu pătrund temeinic în proble­
mele de producţie, nu se ocupă .eu educaţie a oamenilor muncii.