Page 73 - 1963-06
P. 73
rila b a .-:•i.'-v’weva \
PR0LFTAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UNTH-VA !
• Porumbul — o cultură va
loroasă (Pag- 2-a) ;
• La cluburi şi sălile de cul
tură — activitate mai vie, mai
intensă in sprijinul producţiei;
• A fost salvată o şarjă de
oţel ;
• Tura de noapte ;
• Realizări cu care ne min-
drim (pag. 3-a) ;
Anul XV. Nr. 2639 SÎMBATA 22 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani
1
Creşterea productivităţii muncii —
factor de bază în sporirea producţiei
Mărim productivitatea cuptoarelor Ambelldis Nicos, Toma Gheorghe, Nlcolae Pis, Ma
rin Ioane, Benko Ştefan, Gheorghe Naum şi alţii.
de cocsificare prin fluidizare PAVEL COZMESCU [ Cu planul
maistru principal
Căulind noi căi de creştere a productivităţii cup secţia semicocs La laminorul de profile 650 mm. de la C.S. Hunedoara s-a desfăşu- -j
toarelor de cocsificare prin fluidizare, colectivul nos uzina „Victoria" Călan
tru de muncitori, ingineri şi maiştri a ajuns la con r rat anul acesta o Întrecere socialistă rodnică pentru realizarea unei 1
cluzia că aceasta se poate obţine şi prin efectuarea r producţii cit mai mari de laminate, de calitate mai bună şi cu cheltu-
indici înalţi de utilizareunor modificări în construcţia cuptoarelor respec f ieli mai mici. Ca urmare, laminatorii de Ia acest mare agregat side-
Luna mai a fost pentru colectivul de muncă al
tive. In urma studiului făcut s-a trecut, în cursul [ rurgic, au îndeplinit vineri 21 iunie în primul schimb de lucru, sar-
lunii trecute, la modificarea cuptorului nr. 3 de la secţiei separaţie de la Preparaţia de cărbuni din Pe- [ cinile planului de producţie pe primele 6 luni. .
bateria I a semicocseriei Uzinei siderurgice „Vic trila, o lună bogată în realizări în ce priveşte creş Prin utilizarea mai raţională a cuptoarelor cu propulsie şi sporirea
toria“ din Călan. In acest scop s-a reprofilat zidăria terea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii [vitezei de laminare, colectivul laminorului a dat de Ia începutul anului
cuptorului mărind în acest fel diametrul gîtului de cărbunelui. Colectivul acestei secţii a obţinut în [ cu 9.200 tone de laminate mai mult decît in întregu1 semestru I al anu- ^
luna trecută cei mai înalţi indici de utilizare a agre
la 300 mm, cit era iniţial, Ia 400 mm. Totodată s-a ( lui trecut. ţ
gatelor, din cursul acestui an. Schimbul condus de
mărit şi diametrul arzătoarelor de [ Laminarea la toleranţe negative şi îmbunătăţirile aduse procesului J
Aron Irimie, organizîndu-şi munca
gaz de furnal de Ia 186 mm. la 198 [ de producţie, au permis laminatorilor să economisească de la începu- _
în bune condiţiuni şi respectînd cu [ tul anului peste 850 tone de metal. Ei au îmbunătăţit de asemenea ca- ^
mm. Datorită acestor îmbunătă
stricteţe prescripţiuniie procesului 1 litatea laminatelor reducând rebuturile cu aproape 10 la sută faţa de ^
ţiri aduse în construcţia cuptorului Concursul
tehnologic a reuşit ca, in întrece j- cifra admisă. In primele 5 luni au înregistrat la capitolul economii, prin -j
putem să obţinem acum în focar
o temperatură de 1.000°C faţă de corespondenţilor rea ai celelalte schimburi, să produ y reducerea preţului de cost, 4.058.000 lei. ţ
că cu 1,7 tone pe post mai mult
maximum 800°C cit se realiza mai voluntari ( ->•-
cărbune decît prevedea planul şi - i i ! <— t -— t v.—/ « /. i « r v J i__/ >__/V. t v__7 \— J •_ / /v J >— I \— f '— > '— 1\— l »-
înainte. Avînd calorii mal mari in să-şi depăşească astfel angajamentul Atelierele R.M.R. Slmeria. Tînărul strungar Nicolae Irimie, execu
tă numai lucrări de bună calitate. Iată-t Ia locul său de muncă.
cuptor, putem să-l încărcăm cu mai cu 1,4 tonp pe post. Ca urmare, in sprijinul Peste 3M00 ore de muncă
Foto : I. TEREK
mult cărbune şi ca urmare obţinem şi semicocs mai productivitatea muncii în acest schimb a crescut cu oţeiarilor patriotică
o©
mult şi de mai bună calitate. 53,1 la sută faţă de plan, iar procentul de cenuşă în Strîngerea fieru Cetăţenii din satul Juncal de Jos, raionul Brad, -nu
lui vechi pentru o- holărit să-şi ridice un cămin cultural. La data de 1
Măsurile luate şi modificările aduse cuptorului nr. cărbune a fost redus cu 33,1 la sută sub prevederile telării este o acţiu martie ei au început construcţia căminului. Ca lucră
ne care se bucură rile să se desfăşoare intr-un ritm susţinut, cetăţenii an
3 s-au soldat cu rezultate bune atît în ce priveşte STAS-ului. Realizări frumoase a avut şi schimbul de tontă atenţia fi prestat la lucrările de construcţii peste 3.000 orc de
Ia .secţia Poiana muncă patriotică. Clădirea căminului a fost ridicată in
creşterea productivităţii muncii, cît şi în ceea ce pri condus de tov. Ştefan Doboş. Acest schimb şi-a de Rusca a I.E.M.H.- roşu.
Deva. Aici s-au
veşte îmbunătăţirea calităţii semicocsului. Cîteva date păşit planul cu 1,3 tone pe post şi angajamentul ai depus eforturi sus Cetăţenii au transportat cu atelajele materialele ne-
ţinute pentru des cosaie. iar o parte au efectuat munci calificate şi ne
sînt deosebit de concludente în această privinţă. o tonă, iar productivitatea muncii a sporit-o cu 37,5 coperirea de noi
rezerve de lier calificate, Pină acum la construcţia căminului cultu
Cuptorul nr. 3 a staţionat în cursul lunii inai, pen la sută faţă de sarcinile de plan Aceleaşi rezultate vechi, strîngerea fi ra1 1 doar 10.000 lei, sumă aciuiată din con Au terminat praşiîa a ilí-a
predarea acestuia tribuţie voluntară.
tru efectuarea modiiicărilor. timp de 15 zile fără a le-a obtimit şi schimbul condus de tov. Vasile Suciu. către I.C.M. Drept
urmare, planul se In fruntea acestor acţiuni s-au situai comuniştii
fi scos din planul de producţie al bateriei. Cu Datorită creşterii indicilor de utilizare, secţia se mestrial a fost. dc- Petru Tómese, Gheorghe Clej. Cornel Cleşiu şi depu Corespondentul nostru tov. Emil tuat praştia a IlI-a la sfecla de za
păfit cu 8 la sută. taţii Ion Josiin, Luca şi Nirolae Vlad. Ştef, ne informează că membrii gos hăr (17 ha) şi la tutun (30 ha).
toate acestea planul afectat bateriei I a fost depăşii paraţie a putut primi şi prelucra (peste prevederile podăriei agricole colective din Ohaba,
H. VIOREL V. PAUR raion ' Sebeş, au terminat de efec La obţinerea acestor rezultate au
cu 214 tone semicocs. planului de producţie) de la exploatările miniere Pe- tehnician corespondent contribuit toti cei peste 500 de colec
tivişti care participă zilnic la lucru.
Văzînd aceste rezultate, colectivul de muncitori şi trila, Lonea, Vulcan şi Aninoasa cantitatea de 5.200
maiştri care deserveşte această baterie s-a angajat tone cărbune, adică 520 de vagoane a 10 tone.
în cadrul consfătuirii de producţie de la sfîrşitul La dobîndirea acestor frumoase realizări in creş
lunii trecute să depăşească sarcinile de plan pe luna terea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii Temeinic pregătiţi pentru strînsul recoltei
iunie a i 300 tone semicocs. Angajamentul se înfăp cărbunelui a contribuit în mare măsură buna între Hotăriti să nu piardă nici un bob
din noua recoltă, lucrătorii G.A.B.
tuieşte cu succes. Numai în primele 11 zile ale lunii ţii ire şi funcţionare a utilajului la care şi-au adus din Bircea (oraşul regional Deva) a.c., în atelierul gospodăriei c*u fost
acordă o atenţie deosebită reparării revizuite şi reparate toate cele patru
iunie noi am produs mai bine de 180 tone semicocs aportul mecanicii Iacob Rusan, Ioan Ivancu, Uivaroşi şi pregătirii utilajului cu care se va
ttirra în campania de vară. combine pentru recoltat păioase, două
peste plan. Sigismund, Petru Ionică şi Tokar Oscar, preaim şi
Drept rezultat, pină la 15 iunie prese pentru balotat paie şi combina
In executarea lucrărilor de modificare a cuptoru muncitorii preparatori Toan Tartan, Rozalia Simon,
pentru recoltat porumbul destinat în-
lui nr. 3 s-au evidenţiat prin contribuţia adusă zi Ana Jurca, Ana Lupii şi mulţi alţii. silozării.
darii şamotorl Roman Murg şi lasif Socali, iar de Ia CONSTANTIN BĂDUŢA
exploatare şi întreţinere tov. Ioan Căndroiu, Ioan muncitor Cresc depunerile la C.E.C. In schimb de experienţa
Sbuchea, Ioan Stoicoi, Iosif Peter, Iacob Gheorghe, Preparaţia de cărbuni Petrila
Oamenii muncii din Valea Jiului îfi depun cu încredere surplusurile
Planul trebuie îndeplinit îa toate sortimentele hănefti spre păstrare la C.E.C. Pentru a face fată numărului nrscind de Golectiviştii care lucrează în secto ocazie, ei au făcut un valoros schimb
depunători s-au înfiinţai noi ghişee C.E.C. cu gestiune proprie in între de experienţă cu crescătorii de ani
Experienţa multor colective de bile. In lunile următoare, cu toate P.M.R. n-au făcut acest lucru. Şi prinderi şi instituţii, numărul accslo ra ajungind la 39. Ultimul ghişeu a rul zootehnic al G.A.C. din Pianul de male din aceste gospodării.
muncă a dovedit că în activitatea că au existat condiţii favorabile în loc ca minusul de producţie fost înfiinţat la mina Dilja. Jos, raionul Sebeş, an vizitat zilele
întreprinderilor, îndeplinirea rit muncii în parchete, situaţia în să scadă, el a crescut cu încă trecute gospodăriile agricole colecti NINEL MUNTEANU
mică şi pe sortimente a planului deplinirii planului pe sortimente Valoarea depunerilor cunoaşte o continuă creştere. In primele cinci luni ve din satele Răhău, Reciu, Clinic, corespondent
este calea cea mai rentabilă de a rămas aproape aceeaşi. Condu 562 m.c. Ca urmare, din cauza ale acestui an valoarea depunerilor a fost cu 10 milioane lei mai mare Gîrbova şi Miercurea. Cu această
folosire multilaterală a rezervelor cerea tehnico-administrativă a „golurilor" de producţie create, fofă de aceeaşi perioadă a anului Ire cui. In comparaţie cu luna mai a a-
interne. Cu toate acestea, se mai l.F. Haţeg motivează nerealizarea gaterele de la l.F. Sebeş n-au pu ntilui trecut numărul depunătorilor a fost cu 8.000 mai mare în luna mai Al cincilea avans bănesc
întîmplă ca unele întreprinderi să prin lipsa mijloacelor de tran tut fi folosite la întreaga lor ca
nu acorde atenţia cuvenită reali sport. Faptele arată însă că lu pacitate, funcţionînd cu mari Cele mai active ghişee sînt cele de la E.M. Petrila, E.M. Aninoasa şi Prin livrarea către stat a produse Recent s-a împărţit cel de al V-len
zării tuturor sortimentelor. Or, crurile nu stau tocmai aşa. In întreruperi, deficienţă care s-a E.M. Lupeni. lor contractate, colectiviştii din Pe- avans. Pentru fiecare zi muncă pres
se ştie că nesatisfacerea obligaţiu timp ce la sortimentul buşteni răsfrînt apoi negativ în realiza treşti, raionul Sebeş, au reuşit să ob tată in gospodărie, colectiviştilor le-a
nilor contractuale asumate atra de răşinoase pentru poduri şi B. CONSTANTIN ţină anul acesta venituri băneşti în revenit cîte 5 lei. Cele mai mari sume
ge după sine „goluri" şi pertur piloţi planul celor cinci luni a rea celorlalţi indici de plan ai corespondent valoare de 172.000 lei. Aceasta a le-au primit colectiviştii Ioan Bîja,
baţii în toate' întreprinderile ce fost depăşit cu 916 m.c., la buş întreprinderii. permis gospodăriei ca în fiecare lună Ilie Faur, Traian Stanciu etc. cărora
concură la realizarea produsului teni de răşinoase pentru gater să repartizeze colectiviştilor avansuri li s-au repartizat la acest avans în
finit respectiv. s-a înregistrat o nerealizare în Obligativitatea îndeplinirii inte băneşti. tre 300—2.000 lei.
lunile aprilie şi mai de 718 m.c. grale a planului de producţie tre
Se întîlneşte acest aspect în De subliniat faptul că ambele sor buie să stea în permanenţă în Colectivişti în excursie
întreprinderile forestiere din re timente se exploatau din acelaşi atenţia organizaţiilor de bază şi
giunea noastră. Aşa de pildă I.F. parchet şi dispuneau de aceleaşi a conducerii tehnico-administra- Un grup ele colectivişti clin Te- re a fost pentru colectiviştii din
condiţii de transport. tive de la l.F. Haţeg. In scopul iuş au făcut o excursie cu auto Teiuş vizita făcută la unităţile
Haţeg, la sfîrşitul primelor cinci îmbunătăţirii activităţii de viitor buzele în regiunea noastră şi în agricole amintite. Aici ei au luat
luni de activitate din anul în O mare cantitate de buşteni de se cere a fi stîrpită tendinţa de regiunea Braşov. cunoştinţă despre metodele îna
curs nu avea realizate decît 6 răşinoase pentru gater trebuia li păşirii planului la sortimentele intate de îngrijire şi hrănire a
sortimente din 17 cît are în plan. vrată I.F. Sebeş pentru a fi pre mai uşor de realizat, în detrimen Cu acest prilej ei au vizitat animalelor.
De subliniat că la cele 6 sorti lucrată la gatere. I.F. Haţeg însă tul nerealizării planului la alte sor gospodăria agricolă colectivă din
mente s-au înregistrat depăşiri nu s-a achitat de această sarci timente. Exploatarea preferen- Clinic, gospodăria agricolă de A. OŢOIU
mari. Aşa se explică şi faptul că nă decît parţial, rămînînd cu ţiată a masei lemnoase nu aduce stat din Apoldul de Sus şi ora corespondent
deşi planul producţiei globale pe un minus de livrare la sfîrşitul nimic bun şi ca atare ea trebuie şul Sibiu. Deosebit de folositoa-
5 luni a fost îndeplinit în pro lichidată cu desăvîrşire. înlătu
porţie de 104,20 la sută, planul trimestrului I de 568 m.c. Era rarea disproporţiilor mari de M ontaj literar
producţiei marfă nu s-a realizat stocuri dintre o fază de exploa
decît în proporţie de 82,46 la de aşteptat ca în lunile urmă tare şi alta ar asigura o livrare In ziua de 19 iunie, Biblioteca prilej, în faţa numeroaselor parti
mai ritmică a masei lemnoase raională din Orăştie a organizat, cipante, s-au lecturat versuri şi
sută. toare, respectiv aprilie şi mai, către beneficiar şi în felul acesta Ca şi celelalte oraşe ale patriei noastre, Hunedoara a cu în colaborare cu Comitetul raional fragmente din lucrările scriitorilor
noscut în anii regimului de democraţie populară transformări al femeilor, un montaj literar in Mihai Eminescu, Alexandru Vlahu-
La nerealizarea planului pe sor să se ia măsuri eficiente pentru întreprinderea îşi va putea rea de neasemuit. Locul caselor insalubre l-au luat blocurile noi, titulat „Cărţi şi eroine“. Manifesta tă, Veronica Porumbacu şi Remus
timente au concurat mai mulţi moderne, cu apartamente spaţioase şi confortabile, locuite as rea, special organizată pentru fe Luca.
recuperarea minusului. Din pă liza integral sarcinile de produc tăzi de familiile harnicilor oţelari, constructori, furnalişti. mei, s-a desfăşurat în localul Ca
factori. In lunile de iarnă gerul, sei raionale de cultură. Cu acest DORINA POPA
cate conducerea tehnico-adminis ţie. In fotografie: Vedere parţială a O.M. Hunedoara. corespondentă
zăpada şi drumurile impractica T. SEBASTIAN
trativă şi organizaţiile de bază
Şeful deechipfăactor important fierului de vatră, mai uşor, apoi registrate pînă acum se datoresc şi nsasst 0&Z3U2S
a celui mijlociu şi greu (şutajele montării incorecte a ansamblelor de
de la laminoare). înlăturăm in felul turnare. din lingotiere, trenurile se aduc din
acesta şi pericolul de distrugere a nou în hala noastră unde se exe
Echipa pe care o conduc execută cută demontarea pîlniilor şi lingo-
inşt procesa i de nrodtîc vetrei. După aceea, executăm pra curăţarea şi montarea podurilor in tierelor, precum şi pregătirea lor
gurile ai mare atenţie, lăsîn- schimbul C. La prima vedere, s-ar pentru o nouă turnare. Activitatea
du-le să se întărească circa 40 părea că avem de îndeplinit o sar noastră începe cu curăţarea podului
minute, timp în care materialul cină uşoară şi mai puţin importantă. şi a canalelor la fiecare tren în par
Aşa credeau la început şi membrii te; doi muncitori introduc apoi rrm
{ la 0,37 tone pe m.p. şi zi nominală. elaborare. Totul porneşte de la do introduc s-a încălzit suficient. Tim echipei mele. De aceea, o parte din terialul refractar în canalele podului
Succesele noastre se datoresc, zarea şarjei. Indicaţiile asupra în pul respectiv îşi are şi el impor ei munceau superficial. Lucrurile au iar alţi doi-trel împană acest mn!e
In procesul de producţie, şeful de echipă are un rol deosebit de im cărcării materialelor le primim de tanţa lui, deoarece practic ne-am continuat să aibă o as-tfel de desfă rial cir şpan pentru a nu se de
portant. El organizează şi conduce munca unui număr de oameni, răs înainte de toate, întăririi disciplinei la maiştri. Ţinînd cont de încăr convins că a nu aştepta întărirea şurare pînă cînd otelarii au sesi plasa în timpul turnării, ceea ce ar da
punde de îndeplinirea planului de p roducţie la operaţia care i s-a în în rîndul membrilor echipei. Dacă cătura prescrisă, eu im; organizez pragului înseamnă perforarea. In zat că la turnare aveau multe perfo naştere la perforări. Lucrul nu esir
credinţat. Desfăşurîndu-şi activitatea alături de toti membrii echipei, el are întîrzierile de la serviciu erau primele 11 zile din luna aceasta nu rări şi pierdeau cantităţi însemnate insă terminat. Pentru deplină sig ,
posibilitatea să constate primul dintre conducătorii procesului de producţie frecvente cu ciţiva arii în urmă, a- I am înregistrat nici o perforare la de otel. rantă, mai curăţăm încă o dată cu
lipsurile ce se manifestă la un loc sau altul de muncă, să ia de îndată eum echipa se prezintă Ia lucru prag. aer comprimat atît interiorul can i
măsurile necesare pentru remedierea lor. Şeful de echipă trebuie să fie tot înainte de începerea programului. Am analizat împreună cu toată lelor, cît şi suprafaţa podurilor
deauna exemplu pentru ceilalţi membri ai echipei, atît în ce priveşte pre Noi ne-am obişnuit să procedăm Numai după ce începe topirea echipa cauzele perforărilor repetate. Tocmai acestei operaţii tovarăşii1
gătirea profesională, cît şi conştiinciozitatea în muncă, să fie un permanent astfel: cu o jumătate de oră îna primei încărcături, introducem în Le-am vorbit tovarăşilor mei de Ferencz Mehert nu-i acordase in
educator al celor pe care ii conduce. inte de începerea lucrului, eu sînt cuptor lonta lichidă prescrisă de muncă despre însemnătatea sporirii tr-un timp importanta cuvenită. E'
prezent în fata cuptorului; iau le maistru. Urmează apoi topirea pro- producţiei de otel, fâcîndu-i să tn- a fost aspru criticat de către ceilalţi
Rezultatele muncii unei echipe depind în primul rînd de felul cum es gătura cu şeful echipei care lucrea priu-zisă. In funcţie de ceea ce in tel^gă că si de la noi se aşteaptă membri ai echipei care mi-au cerul
te organizată munca. In legătură cu această problemă, un redactor al nos ză la cuptor şi mă informez amă să ne îmbunătăţim munca. Au fosl
tru a cerut părerea unor şefi de echipe de la secţia O.S.M. nr. 1 a C.S. nunţit asupra stadiului în care se dică aparatele de control, reparti şi mie să-l controlez mai îndea
Hunedoara asupra muncii echipelor pe care le conduc şi aportul pe care află procesul de topire. El îmi adu zez oamenii in efectuarea lucrări scoase la iveală şi unele lipsuri pri proape.
ele îl aduc la înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa întregului colectiv ce la cunoştinţă totodată şi ce ma lor pregătitoare la operaţiile care
¦Ir otelari. lată răspunsurile primite. teriale a introdus în cuptor, cum a urmează pînă !a evacuare. Cînd a- vind executarea fiecă'n: operaţii- Controlul l-am intensificat asupra
făcut dozarea lor, regimul termia al naliza probelor trimise la laborator tuturor membrilor echipei şi m-am
Traían Se obişnuia ar ciu sau lucrau de mîntuială. Am cuptorului, funcţionarea aparatelor confirmă că elementele principale De exemplu, împănarea şi curăţarea convins că atunci cînd omul se sim
Blrlea cîţiva ani în ur stat de vorbă în mai multe rînduri de control, eventualele deranja se încadrează în limitele prescrise, te controlat în muncă, lucrează cu
mă ca linii mera- cu fiecare om In parte, arătîndu-i pregătesc descărcarea, încredintînd cu aer comprimat a canalelor se
locul său în procesul de producţie, mente înregistrate. Intre timp, toţi fiecărui membru al echipei sarcini mai multă răspundere. Ca urmare,
primtopitor Ia bri ai ech,pei sa membrii echipei mele s-au pregă concrete în această privinţă. executau în mod superficial fapi nici tovarăşul Ferencz şl nici alt
, vină la serviciu precum şl necazurile pe care le tit de lucru şi dacă este nevoie, a- Gheor6g5he prCeguătdimt reuaşn™samsă- care provoca perforările Ia turnare membru al echipei nu mai execută
priclnuieşte absentarea sa de la jutăm ech'pa pe care o schimbăm cu superficialitate lucrările încre
Cuptorul Jir. 4 după începerea lucru. Acum pot să spun că toti tn ajustările cuptorului sau la pra V zlO rea biele de turnare si apariţia incluziunilor de material dinţate, iar numărul perforărilor din
membrii echipei mele muncesa cu cauza pregătirii incorecte a poduri
programului de lucru, iar alţii, sub guri. munca în aşa fel Incit să asigur şef de echipa, mai bine, cu atît refractar în lingouri. La toate aces lor, faţă de primele luni ale anului,
diferite pretexte, să absenteze. Cu a fost redus simţitor.
tea, vinovat eram şi eu pentru câ
această veche mentalitate a fost voinţă pentru a produce tot mai Vorbind despre disciplină, trebu introdueerea in cuptor a materia la pregătirean aiutăm pe otf"
necesară o aprigă luptă. In primul mult otel de cea mal bună calitate ie să amintesc că ea se răsfrîn- lelor în ordinea şi la timpul pres nu controlam munca membrilor din
rînd, comuniştii au fost aceia care Aşa se faae că în acest an, indi ge şi în activitatea zilnică prin cris de maistru. ansamblelor reducerea pierde-
echipă. Ţinlnd cont de aceste lip
au luat atitudine critică împotriva cele nominal de utilizare la cupto felul în care noi respeGtăm pres Pentru a evita şarjele moi, asigur d e t u r n a r e rilor de metal, o
celor care absentau de Ia servi rul nr. 4 a înregistrat depăşiri pînă cripţiile proiesului tehnologic de mai Intii introducerea în suptor a mare parte din pierderile de otel în suri, ne-am organizat mai bine mun
ca, fiecare membru al echipei râs-
punzînd de executarea unor opera
ţii pe faze.