Page 74 - 1963-06
P. 74
fAG. 2 BRUM m i l î M SOTBBMnarasgs Nr. 2639
Ga&ntttftiCSflftSfeiCaPSJBSWEé A VAL p
PORUM BUL — O CU
Unele p r o b l e m e p r i v i n d e f i c i e n t a însemnate venituri mmmwmkm ÂLL
băneşti
economică a culturii p o r u m b u l u i din contractări #I
Locul însemnat pe care porum Alături de industria morăritului de uruieli şi făină. Nu este indi Í Gospodăria noastră colectivă, CRESTERIA
bul îl ocupă în agricultura ţării şi â panificării, multe alte indu cat a se întrebuinţa sub formă de PRODUCT!t i I
noastre se explică prin valoarea strii folosesc porumbul ca ma boabe pentru faptul că în acest din Teitiş, a cultivat în anul
ridicată pe care o au boabele terie primă, transformîndu-1 în fel nu se digeră în întregime. trecui porumb pe 309 ha. în m m ,lapte, um
acestei plante. Porumbul este fo diferite produse destinate fie sămânţat la timpul optim, in I (B w M -a m
hranei omului, fie hranei anima Porumbul boabe sub formă de tr-un teren bine pregătit si a-
losit ca materie alimentară pen lelor, fie unor scopuri tehnice. uruială se foloseşte foarte mult plicindu-i-se lucrări de între Dn hectar de porumb dă în medie 2.400 kg de boabe la ha şi 4.000 kg de coceni sau 25.000 kg de
tru om şi animale şi ca materie Locul principal revine şi aici în amestec cu nutreţuri mine ţinere de calitate ori de cile porumb destinat însilozării.
primă pentru diferite ramuri ale boabelor de porumb ajunse la rale, nutreţuri concentrate vita- ori. a fost nevoie, porumbul a
industriei. coacerea deplină. minizate şi alte furaje, alcătuind dot în medie 2.423 kg boabe la Cu unităţile nutritive ale acestora se întreţine timp de un an o vacă de 600 kg care dă 3.257 litri
sub această formă nutreţuri com ha. pe întreaga suprafaţă. Am lapte şi un viţei crescut pînă la 220 kg,- sau se îngraşă 4 porci car e cresc de la 20 kg pînă la 150 kg
Analiza unei probe medii de Din nutreţurile vegetale folosite avut însă şi unele loturi in su greutate vie fiecare, plus un spor de circa 140 kg carne grasă, obţinut la îngrăşarea bovinelor adulte*
boabe de porumb din diferite va în hrana tuturor speciilor de ani binate. prafaţă de 47 ha de pe care s-nu sau se întreţine un an o scroafă de 180 kg ce dă ia două fătărl 2 0 purcei crescuţi pînă ia 20 kg fie
rietăţi are următoarea compoziţie male, porumbul ocupă primul loc obţinui în medic 4.9S3—5.550 care, precum şi un spor de circa 370 kg greutate vie la tineretul bo vin,- sau se întreţin un an 8 oi ţigăl,
chimică medie procentuală; umi datorită Valorii nutritive mari şi a Ca plantă producătoare de nu kg boabe la ha. ce dau 12 miei crescuţi pînă la 10 kg, 20 kg lină şi 120 kg de brî nză, precum şi un porc de 140 kg.
ditate 13,32 la sulă, proteină producţiilor ridicate care se ob treţ, porumbul de regulă întrece
brută 10,05 Ia sută, grăsime bru ţin la hectar. El este un compo toate celelalte plante furajere în Producţiile mari reidizalc AHe înlrebnîntări ale porumbul ui: produse folosite în hrana omului (porumb fiert sau copt, floricele, ami
tă 4,76 la sută, zaharuri 2,23 la nent principal al balanţei furajere ceea ce priveşte eficienţa eco ne-au permis să imfiărţim co don etc) precum şi produse obţinute în industrie (ulei, medicamente, materiale plastice, oţet, fibre textile,
sută, dexlrine, 2,47 la sută, ami datorită formelor variate sub nomică. Spre exemplu, la G.A.C. lectiviştilor la ziua-inuncă cîtr dulciuri, hârtie, bere, glueoză, alcool ele).
don 59,09 la sută, pentozani 4,38 care se poate administra în hra Ceacu-Călăraşi, producţia la ha 3.5 kg porumb (ştiulefi} şi să
la sută, celuloză brută 2,25 la na animalelor. şi la o zi muncă a unităţilor nu contribuim intr-o măsură tot
sută şi cenuşă 1,45 la sută. Com tritive din diferite culturi fura mai mare la alcătuirea fondului
Valoarea nutritivă globală a po jere a fost următoarea: centralizat de produse agricole
ponentele chimice nu sînt uni rumbului este destul de ridicată. al stalului. Fotă de 04 tone
form repartizate în tot cuprinsul Studiile făcu Ic asupra digestibili- CULTURA U.N. la ha. U.N. Ia I z.m.
bobului. Astfel, clin materiile pro tăţii lui pe diferite specii de ani porumb cil prevedea contractul,
teice, endospermul conţine 80,0 male, au scos în evidenţă varia- porumb 4.633 170,3 gosbndăria noastră a livrat sta
la sută, embrionul 16,9 la sută şi bilitatca valorii nutritive în func ovăz 1.654 93,0 tului 105.700 kg. Plătit la pre
coaja 3,1 la sută. ţie de specia de animale care l-a lucernă 1.260 131,1 turi ferme şi avantajoase, po
utilizat şi de felul porumbului | dughie 1.041 67,4 rumbul conttacial ne-a adus ve
Comparat cu celelalte cereale, folosit. Astfel, datele medii arată nituri băneşti în valoare de
porumbul se diferenţiază din că 100 kg porumb Portocaliu con Preţul de cost al unei unităţi 215 410 lei
punctul de Vedere al compoziţiei ţine 88,50 la sută substanţă usca nutritive la porumb este de obi
tă şi 9,28 proteină digestibilă, Din stanele realizate prin vîn-
chimice de cerealele panificabile, 8,58 la sută albumină digestib lă cei mai mic faţă de celelalte cul r'tr'tn ' induselor agricole către
îndeosebi prin conţinutul său şi 120 unităţi nutritive. turi furajere. Astfel, s-a consta
sensibil mai ridicat de materii tat că la porumb preţul de cost stal (inclusiv a porumbului)
grase. Din acest punct de vedere Dată fiind valoarea lui nutri
el se aseamănă cu ovăzul şi mai tivă mare, porumbul este utilizat al unei U.N. a fost de 0,29 Ici în noi am reuşii să repartizăm la
ales cu meiul. în hrana animalelor, sub formă timp ce la lucerna a fost 0,53
ziiin-muncă colectiviştilor. în a-
Porumbul are întrebuinţări va lei, la orz 0,56 lei, la ovăz 0,91
riate în toate fazele de vegetaţie. lei şi la dughie 0,53 lei.
Forţa de muncă folosită la cul fata produselor agricole, cile 9 SâA. e x / i n d e m î n
9 n regi///tea aaaAfra : tura porumbului, faţă de canti lei şi să ne rezolvăm multe Porumbul este una din principa p r a c tic ă re z u lta te le c e r c e tă r ilo r
tatea totală de forţă de muncă all’t treburi gospodăreşti. lic lele plante care se cultivă în re
m t i SPORIREA BE întrebuinţată la cultura cîmpu- eeni. bunăoară, s-a dat în fo giunea noastră, ponderea lui în pro lor de producţie obiinule de unită Pină în prezent s-au încercat peste
lui, variază după zone. Astfel, în losinţă un grajd pentru 100 vi ducţia agricolă globală ridieîndu-se ţile agricole socialiste se face ra-' 110 soiuri şi hibrizi dubli de po
cu mms.porumb zona cerealieră se foloseşte 32,9 te mari (la altul pentru 100 vile la peste 50 la sută. Fiind un ali ionarea hibrizilor dublii de porumb rumb, care în momentul de faţă sînt
la sută, iar în zona viticolă 46,1 mari s-a ajuns cu lucrările la ment valoros alît pentru om cît şi pentru fiecare zonă pedoclimatică în raionaţi şi se cultivă în unităţile
la sută. Necesarul de zile-om va acoperiş), o bală pentru 2.000 pentru animale, sporirea producţiei parte. agricole din regiunea noastră. Et s-au
riază în funcţie de agrotehnica de păsări, la atelierul pentru la ha trebuie să stea ca o sarcină
aplicată. In condiţiile gospodă fierărie şi rntărie s-a făcut ten- Centru] experimenta! din Gaida dovedit a fi net superiori soiuri
riilor colective din regiunea noa cirilul ele. de bază în faţa tuturor lucrătorilor de Jos a executat culturi compara lor şl populaţiilor locale.
stră practica a arătat că se rea din agricultură. tive de concurs cu soiuri şi hibrizi
lizează doar 24,2 zile-om la ha, Rezultatele bune obţinute de ţj do porumb incepînd din anul 1958. Cifrele din tabelul de mai Jos
faţă de 37,5 zile-om în gospodă fte urma vînzării întregului sur Principala cale de sporire a pro sint edificatoare în această privinţă:
plus de produse agricole către ducţiei la porumb o constituie fo
BOABE LA HECTAR ria individuală. stal. nc-a<! determinat ca şi losirea unei agrotehnici superioare Soiul sau PRODUCŢIA BOABE LA HA. PROD. MEDIE
în acest an să contractăm cu şi în acelaşi timp cultivarea hibri hibridul 1959 1960 1961 1962 abs. kg|ha| 0/°
OBTITiE Ol PLUS 3 3 . 9 4 0 t. La cultura porumbului se cons statul cantităţi tot atît de mari i Nf‘ Spor în
tată o creştere apreciabilă a su de porumb. zilor dubli de porumb. Pentru a se j crt. kg|ha.
PORUMB. CEEA CE prafeţei cultivate. Această creşte putea obţine rezultate cit mai bune, Arieşan 5547 5644 6001 4865 5514 100
re se datoreşte pe de o parte ex GLIGOR TIMIŞ î. —
tinderii suprafeţei arabile, iar pe preşedinte hibrizii dubli de porumb cultivaţi 6 2. H.D. 103 7527 6877 8646 6618 7417 134,5
trebuie să corespundă cit mai bine 1903
LEAZÂCU : de altă parte, sporirii greutăţii VICTORIA HRUŞCA 1 3- H.D. 203 7757 6387 7950 6071 7041. 127,7 1527
specifice a porumbului în planul inginer agronom condiţiilor de climă şi sol din zona H.D. 101 6759 6023 — — 639! 144,1 795
G.A.C. Teiuş respectivă. 4. H.D.F.208 — — 8151 6418 7284 135,0 1851
de cultură, ţinînd seama de im 5. H.D. 103 — — • 6809 6476 6642 122,2 1209
portanţa mare pe care o prezintă In acest scop, pe baza rezultate
în special în creşterea animale ! 6<
lor ,obţinute de reţeaua experimen
lor. Pentru stabilirea celui mai adec rii a cite 5.000 kg porumb boabe !a
tală, precum şi pe baza rezullate- vat complex de măsuri agrotehnice, ha, loturi care au constituit o ade
tehn. agronom SEVER MISCH1E hibrizii cei mai valoroşi au fost cul vărată şcoală a recoltelor bogate.
Consiliul agricol regional
Pentru recolte sporite de pe întreaga suprafaţă tivaţi în solele de uniformizare ale Astfel, la G.A.C. din Gaida de Jos,
centrului nostru experimental, pe de pe lotul de 5.000 kg boaba la
Cunoscînd importanţa economica a zate incepînd din anul 1901, cu spri măvară 130 ha cu porumb, admi- suprafeţe de 5-10 ha, obtinîndu-se ha, îndrumat de centrul experimen
culturii porumbului, la G.A.C. din jinul Staţiunii experimentale agricole nistrînd în sol cu ajutorul maşinilor producţii de 5.800—6.200 kg bo-abe tal, s-a realizat o produGtie de 5.393
Pianul de Jos a fost extinsă an de an din Turda şi a centrului experimental 2.S.P.C.—2, concomitent cu semănatul, la ha în condiţii de neirigare. kg, ia G.A.C. Bucerdea 6.820 kg,
supraîaţa cultivată cu această plantă din Gaida de Jos. Cercetările între şi cantităţile respective de azotat de iar la G.A.C. din Cistei 6.583 xg
şi prin aplicarea agrotehnicii înain amoniu. Pe solurile îngrăşate cu cîte Pentru introducerea şi generaliza boabe la ha. Săminta folosită pe lo
tate, s-au realizat producţii tot mai prinse ne-au permis să tragem con 30 tone gunoi de grajd la ha s-a păs rea în gospodăriile agricole colective
ridicate la hectar. In anul trecui, do trat o densitate de 33.000—36.000 a celui mai potrivit complex de mă turile acestor unităţi a fost HD 101-
pildă, de pc cele 180 ha cultivate cu cluzii juste cu privire la introduce plante la ha, iar pe terenul neîngră suri agrotehnice, în cele mai repre 103 şi 203, recomandată de centrul
porumb s-au recoltat în medie pesle rea în cultură a hibrizilor dubli care şat s-au lăsat cîte 30.000 lire de po zentative G.A.C. din regiune s-au nostru experimental.
2.300 kg boabe la hectar. Am avui rumb la ha. înfiinţat puncte de sprijin unde cu
însă loturi de pe care am recoltat in condiţiile pedoclimatice ale gos aportul cadrelor tehnice de aiat s-au Realizarea producţiilor amintite
cîte 5.200 kg boabe Ia ha. Producţia cea mai ridicată de po aplicat măsurile recomandate şi s-au s-a datorat aplicării întregului com
podăriei noastre asigură obţinerea rumb (peste 5.000 kg. boabe la ha) stabilit cel mai adecvaţi hibrizi du plex de măsuri agrotehnice la un
Un rol de mare însemnătate în celor mai ridicate producţii. De ase s-a înregistrat însă pc parcelele fer bli de porumb pentru fiecare gospo nivel calitativ superior, folosind pe
realizarea de producţii sporite l-a menea, pe baza cercetărilor iăcute am tilizate cu cîte 30.000 kg gunoi de dărie in parte. scară largă îngrăşămintele organice
avut aplicarea în practică a rezulta grajd şi 20 kg azotat de amoniu la
telor cercetărilor efectuate pe iotu reuşit să stabilim agrotehnica şi do ha, păstrînd o densitate de 40.000 Un rol Important pentru genera şi chimice, precum şl mecanizarea
rile experimentale. La gospodăria zele de îngrăşăminte ce trebuie apli- plante la ha. După felul cum Se pre lizarea unei agrotehnici avansate in complexă a culturii.
noastră aceste loturi au fost organi cate pc fiecare tarla cultivată cu zintă cultura porumbului, sperăm ca cultura porumbului l-a constituit mă
porumb. în acest an să obţinem o asemenea sura luată de partid privind orga ing. SUCHOV ALEXANDRU
nizarea loturilor destinate produce Centrul Experimental Galdi
Astiel, în acest an am cui
tivat pentru boabe 6 soiuri de de Jos
porumb dublu hibrid; HD 203,
HD 208, HD 100, HD 102, HD
La baza producţiilor mari—agrotehnica înaintată 101 şi IID 103. Ţinînd seama de ca producţie de pe 5*>roape 100 ha. De suri pof fî tracă îolăfurate
pe întreaga suprafaţă cultivată cu
De pe 125 ha — împărtăşim racteristicile ce le au, soiurile HD 103 porumb (240 ha) ne-am planiiicat să Despre importanţa pe care o Pentru acest an, colectiviştii
şi HD 203 au fost semănate mai de realizăm cel puţin 2.500 kg boabe la reprezintă porumbul siloz în hra din Gaida de Jos şi-au propus
398.00© kg. boabe din experienţa noastră vreme decît celelalte soiuri, pe lere- ha. Pentru obţinerea acestei producţii na animalelor s-au convins şi co să cultive porumb pentru siloz
colectiviştii au iost instruiţi temeinic lectiviştii din Gaida de Jos, raio pe mari suprafeţe. Se pare însă
nurile ce nu le vom cultiva in la cercul dc învăţămînt agrotehnic. nul Alba. De aceea, în anul tre că membrii consiliului de con
toamnă cu grîu. Pe tarlalele care ur Drept rezultat al aplicării în practică ducere, inginerul gospodăriei, nu
mează a îi cultivate cu grîu s-a în- a cunoştinţelor acumulate la acest cut, ei au cultivat această plantă
sămînţat porumb din soiurile HD 101, cerc, lucrările de însămînţare s-au pe o suprafaţă de 50 hectare. Da au tras învăţămintele cuvenite
HD 109 şi HD 102, care au o pe
rioadă de vegetaţie mai scurtă, pu
ţind îi recoltat în jurul datei de 15— făcut la un nivel agrotehnic cores torită însă faptului că acestei cul din neajunsurile manifestate anul
Suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe în anul Colectiviştii din Apoldtil de Sus, raionul Sebeş, au punzător, iar lucrările de îngrijire a turi nu i s-a acordat toată aten trecut. Numai aşa se explică de
trecut de către gospodăria noastră colectivă a fost de acumulat o bogată experienţă în cultivarea porumbu 20 septembrie.
125 hectare. In vederea realizării unor recolte sporite, lui care an dc an a dat producţii din ce în ce mai In legătură cu densitatea, s-a sta culturii sînt executate la zi. Pînă ţia (lucrările de întreţinere au ce pînă la 20 iunie a.c., din cele
rroi ăm acordat o alentie deosebită executării la timp mari. Im baza obţinerii de recolte sporite a stat apli bilit că pentru obţinerea unei produc acum pe întreaga suprafaţă destinată fost neglijate, recoltarea s-a fă 17 ha de pe care s-a recoltat se
şi de calitate a arăturilor de vară şi de toamnă pe în carea cu striclefe a întregului complex de măsuri a- ţii de 4.000—4.500 kg porumb boabe cut tîrziu etc), producţia de cara furajeră nu s-au însămînţat
treaga suprafaţă de teren destinată porumbului. Tere grotehnice, incepînd de la alegerea terenului şi pînă la ha este necesar să se asigure culturii porumbului au fost aplicate masă verde a fost diminuată, cu porumb pentru siloz decît 4 ha.
nurile stabilite pentru această cultură au fost aluvio la recoltare, 30.000—35.000 plante la ha. Pentru ceea ce a făcut ca să se însilo-
nare, cu apă freatică la suprafaţă şi îngrăşate cu cile realizarea unei asemenea producţii cîte două praşile mecanice şi două zeze cantităţi mult prea mici de O altă problemă faţă de care
o2 tone gunoi de grajd la ha. Iată cum am procedat noi în anul trecut cînd am trebuie să se aplice însă şi cile 70— manuale. conducerea gospodăriei colective
realizat de pe întreaga suprafaţă (157 ha) o producţie 80 kg azotat de amoniu la ha. După porumb, insuficiente pentru asi din Gaida de Jos manifestă o
In ceea ce priveşte seminţele folosite acestea au fost, medie de 3.360 kg porumb boabe la ha. In primul acest procedeu am semănat în pri ing. agronom IOAN LASCU gurarea hranei animalelor în pe slabă preocupare, este aceea a
în totalitatea lor, din soiul HD JOS. rind, la indicaţia inginerului agronom al gospodăriei, G.A.C. din Pianul de Jos rioada de stabulaţie. executării lucrărilor de întreţine
noi am stabilit pentru cultura porumbului un teren fer raionul Sebeş re la porumbul pentru siloz. Pre-
In primăvară, împreună cu brigadierii de cimp am til care fusese cultivat cu păioase. Imediat după re văzînd să realizeze o producţie
urmărit in permanentă evoluţia temperaturii din sol, coltarea păioaselor, pe întreaga suprafaţă s-a executat
iar cind aceasta a ajuns Ia 9 grade C am trecut la o arătură la adâncimea dc 30 cm. In timpul iernii, medie de 25.000 kg masă verde
însămin/at, lucrare executată cu maşinile 2 S.P.C.-2, la pe unele parcele, unde se simţea nevoia, am aplicat la hectar, colectiviştii din Gaida
adâncimea de 7-S cm, cile 30 tone gunoi de grajd Ia ha şi cile 400 kg în trebuie să execute la timpul op
grăşăminte chimice (superfosfat şi azotat). De îndată tim toate lucrările de întreţine
Cind porumbul a început să răsară, pc terenurile ce s-a desprimăvărat, pe supiafnţa destinată culturii de re cerute de ştiinţa agrotehnică.
arate din toamnă s-a executat o lucrare cu sapa rota porumb s-a executat o lucrare cu cultivatorul.
tivă, iar atunci cind plantele au făcut trei frunze şi Pentru asigurarea hranei nece
rândurile au fost încheiate, s-a executat prima prăşită In jurul datei de 15 aprilie, cind temperatura solu sară pe timpul iernii a celor 572
mecanică şi manuală. Prăşiia mecanică s-a făcut la lui a ajuns la circa 10°C am început semănatul, lucra bovine, din care 104 vaci, pe care
adâncimea de 10—15 cm, iar cea manuală a fost apli re executată cu maşinile 2S.P.C.-2. Cînd plantele au Ie deţine în prezent gospodăria,
cată in aşa fel întil să nu se muşuroiasca plantele, fa- ajuns să aibă 2-3 frunzuliţe şi s-au dezvoltat cores
vorizînd altfel dezvoltarea profundă a rădăcinilor. Cl punzător, am aplicat o lucrare cu sapa rotativă, iar vor trebui însiiozate mari canti
dală cu prima praştia manuală, s-a făcut, şi răriIul. Mc după circa S-9 zile s-a aplicat prima praşila manuală.
din densităţii pe întreaga suprafaţă a fost de 30—35.000 tăţi de furaje. In vederea înfăp
fire la hectar. Pentru obţinerea producţiei planificate, la cea dc a
II-a prăşiiă manuală făcută între 20 mai — 10 iunie tuirii acestui obiectiv, organizaţia
Prăşiia a doua am efectuat-o imediat ce s-a observat am făcut şi rărind asigurând o densitate de 35—40.000
o uşoară îmburuicnare, iar pentru a se evita atingerea plante la ha. de partid şi consiliul de condu
sistemului Yadicular, prăşhul mecanic s-a executat super
ficial, la 10 cm adâncime, lăsindu-sc un spaţiu Pe parcurs am mai aplicat încă o praşila mecanică cere al G.A.C., au datoria să mo
de izolare a plantelor mai mare. Şi la prăşitul ma şi una manuală. S-au aplicat deci în total, 3 praşile
nual s-a ţinut seamă să nu se facă muşuroirea. In ace mecanice şi lot atilea praşile manuale. bilizeze toate forţele de care dis
leaşi condiţii am executat şi praşila a treia.
Im obţinerea producţiei amintite au contribuit însă pun pentru a se recupera rămî-
Efectuând toate lucrările la timpul optim şi urmărind şi al/i factori. Bunăoară, întreaga suprafaţă a fost re
îndeaproape calitatea lor, gospodăria colectivă din Pri- partizată in mod egal celor 4 brigăzi, aplicîndu-se sis nerea în urmă la lucrările de în
enz a obţinui in anul 1962 o producţie medie de 3.192 temul de retribuire suplimentară după producţie fapt
kg porumb boabe la hectar. care a asigurat executarea unor lucrări dc bună calitate. treţinere a porumbului destinat
însilozării.
Rezultatul obţinui in anul trecui a dovedit cu pri In acest an cultivăm porumb pe 160 ba. Pentru a
sosinţă colectiviştilor noştri cit de important este să realiza producţii sporite am procedat la fel ca şi în M. R.
aplice cu strictele tonte regulile agrotehnice. Prin rrs- anul trecut. Acum sîntem pe terminate cu cea de a II-a
pr; ’'¦'ea acestora, ei şi-au dat seama că chiar şi în praşilă. uimind ca peste pufin timp si începem şi cea Semănat in epoca optimă şi
condiţii de climă mai puţin prielnice, se pot obţine de a 111-a praşilă, mecanică şi manuală. Stadiul de întreţinut aşa cum regulile a-
totuşi recolte bogate. vegetaţie al plantelor este bun ceea ce asigură reali grotehnice o cer, porumbul
zarea şi depăşirea producţiei planificate. G.A.C. din Pianul de Jos s-a
ing. MARIA DOGĂRU dezvoltat viguros.
â.A.G. Pricsz KIRR IOAN
IN FOTOGRAFIE : Ing. Ioan
preşedintele G.A.G. Âpoldul de Sus Lascu, împreună cu brigadierii
Ioan Toma şl Aurel Timar con-
trolind stadiul de vegetaţie al