Page 75 - 1963-06
P. 75
Nr. 2639 BRIM SOCIALISM PAG. 3
rarmoBBa. LB9j9B 8ţaS9II5l
l a cluburi şi sălile de cuhnră - m 1 S I A fo st sa lv a tă o ş a
activitate mai vle9 mai Intensa d e o te l
im sprafinul producţiei ]
Se gîndea parcă la ceva. La ce veni, fu să toarne ofeltil în lingo-}
In Întreprinderile şl pe şantierele odihnă închinate muncitorilor din cultură nu sînt văzute şl aprobate de anume ? Nu-şi mai aduce aminte. liere. Dar aceasta însemna să piar- 1
de construcţii din regiune se desfăşoa sectoarele fruntaşe. De asemenea, clu către comitetele de partid şi sindicat.
ră sub conducerea organizaţiilor de bul I.C.S.H. organizează concursuri In condiţiile acestea s-a putut ajunge Ba, da. Se gîndea că in după-amia- dă o mare cantitate de otel, să dc- ;
partid, o intensă activitate politică „Drumeţii veseli“, „Cine ştie meserie, ca, în unele cazuri, conţinutul unor
şi cultural-educativă de masă. eîştigă“, vizionări colective de filme programe să fie rupt de viaţă, de za aceea are bilet la teatru. Oare gradeze utilajul de turnare. Şi-apoi. ^
şi seri de filme documentare legate problemele importante ale secţiilor.
Printre mijloacele de educare a oa de producţie etc., iar clubul „Siderur- Aşa de pildă, cu toate că la furna va fi bine jucată piesa ? Trebuie. dacă va întîlni in cale apă ? In f
menilor muncii, de propagare a cunoş gistul“ organizează „seri ale tehnicii“ lele 1-4 şi 5-6 au existat multe defi
tinţelor tehnice, de răspîndire a ex şi spectacole în cinstea muncitorilor ciente, aceste probleme nu şi-au găsit Colectivul teatrului a fost totdeauna acest caz va produce sigur o cx- -j
perienţei înaintate şi de mobilizare a din sectoarele fruntaşe. Sălile de cul oglindire în activităţile desfăşurate
colectivelor întreprinderilor la înde tură de la laminorul Bluming şi uzi la sălile de cultură şi Ia club. Nici în la înălţime... Ei, dar acum e altce plozie... Nu, soluţia nu-i acceptabilă, j
plinirea sarcinilor de producţie şi a na cocso-chimisă de la C.S.H., secto activitatea clubului muncitoresc de la
angajamentelor luate în întrecerea rul de furnale — Călan organizează Gurabarza pe trimestrul I al anului va de lucru. Ia să vedem cum stăm Atunci ?... Da, asla-i. ~j
socialistă, un rol important îl au clu şi ele multe acţiuni interesante cai 1963, problemele de producţie ale în
burile muncitoreşti şi sălile de cul expuneri ale fruntaşilor despre meto treprinderilor pe care le deserveşte, cu oala. Şi privind jos, acolo unde Mîinile începură să-i umble cu o j
tură. dele lor de muncă, conferinţe tehnice, nu şi-au găsit reflectarea.
otelul şerpuia ameninţător pe rină, repeziciune uimitoare: Manetele ai-]
Prin întreaga lor activitate, clubu prezentări de cărţi şi alte activităţi, Deşi în cluburile muncitoreşti şl
rile şi sălile de cultură sînt chemate urmate de programe ale brigăzilor sălile de cultură din unele centre se observă că oala e aproape plină. cullati supuse manevrele. Oala fu~\
5â contribuie la formarea şi dezvol artistice de agitaţie. organizează multe manifesiărl, numă
tarea conştiinţei socialiste, a unei rul participanţilor este încă mic, or Bună şarjă!Peste 400 tone. Şi la lăsată şi macaraua se desprinse, a- ]
atitudini înaintate fată de muncă, a Trebuie avut însă în vedere că ganizaţiile de sindicat şi U.T.M. se
grijii faţă de avutul obştesc, la com deşi în ultimul timp cluburile şi să ocupă slab de cuprinderea organizată glndul că peste cîleva secunde aven lergînd către o oală goală care se ]
baterea atitudinilor înapoiate, care frâ lile de cultură au înregistrat unele
nează mersul nostru înainte. Intr-un succese, ele reuşind să desfăşoare o a tuturor categoriilor de oameni ai să poarte prin aer oala cu 200 tone afla în apropiere. Mai repede, cil 1
cuvînt, activitatea cultural-educativă activitate mai bogată şi mat variată muncii şi a familiilor acestora în ac
desfăşurată la cluburi şi săli de cul în conţinut, să antreneze un număr tivităţile cultural-artislice, de otel incandescent, mai examina o mai repede — îşi spunea macara- 1
tură, ca şi întreaga muncă politică de mai mare de oameni ai muncit şt
masă trebuie să contribuie la educa să răspundă in măsură mai mare la Este negativ faptul că în unele VEDERE DIN ORAŞUL BRAD. dată situaţia. Da, totul e în regulă. gini. Şi multă atenţie. Fiecare cil- )
rea şi mobilizarea oamenilor muncii cerinlele şi nevoile culturale ale locuri cadrele de conducere din în
pentru înfăptuirea sarcinilor trasate treprinderi, tovarăşii din conducerea Deodată auzi un şuierat, apoi al pă pierdută înseamnă ofel risipit. Cu I
de partid. Viata demonstrează că în acestora, în activitatea lor mai exis organelor de partid, sindicat şi tul. şi altul. Privi jos. Cî(iva to multă dibăcie prinse oala, pe care 1
acele întreprinderi în care conducerea tă încă deficiente. U.T.M. nu participă la activităţile varăşi fugeau să se adăpostească. o duse lingă cea plină cu oţel. 'Al>oi. 1
organizate la cluburi. S c h im b d e e x p e rie n ţă Unul îi făcea semne insistente cu după ce desprinse din nou macaraua. 1
activităţii culturale este înfăptuită cu Faţă de posibilităţile materiale
consecventă de către organizaţiile do existente, şi fată de cerinţele pe Este necesar ca organizaţiile de Timp de 5 zile, 10 lucrători de la de lucru în prepararea cît mal co mîinile şi striga cît putea; ..'A per ridică oala plină peste cea goală. ^
partid, această activitate are un ca care le ridică viata, aportul pe care-1 partid şi de sindicat să se ocupe mai Uzina de preparare a minereurilor forat !... A p e r f o r a t I n s t i n c t i v Otelul prinse astfel să curgă în oală. ^
racter intens, multilateral, exercită o aduc duhurile şi sălile de cultură la îndeaproape de activitatea cultural- Gurabarza au fost oaspeţii unor u- rectă a minereurilor. Dar flăcările ajunseseră la macara. Ii
influenţă pozitivă asupra comportă educativă, să controleze şi să îndru nităti similare din cadrul Trustului privi oala; un şuvoi de otel se ardeau obrajii, braţele, spatele... .
rii oamenilor în producţie şi in viata rezolvarea problemelor ridicate do me sistematic cluburile şi sălile de minier Baia Mare. In acest timp, La reîntoarcere, membrii delegaţiei
de toate zilele şi aduce un aport în producţie este însă nesalisfăcător. cultură, să sprijine consiliile de s-a făcut un fructuos schimb de
semnat la rezolvarea problemelor De asemenea, se mai întâlnesc cazuri conducere ale acestora în atra experienţă între preparatorii noş preparatorilor din Gurabarza au în scurgea jos. pe sol; aburi groşi in „Coboară /“ — auzi el un strigăt. 1
economice. cind se organizează activităţi cultu gerea unei mase largi de oa
rale la un nivel scăzut, rupte de meni ai muncii la activitatea tri şi cei băimăreni privind metodele tocmit un minuţios plan de acţiune validau totul... „Coboară“! — repetă din nou vo- 1
îndrumate îndeaproape de către or preocupările oamenilor muncii. culturală. Organizaţiile de partid sînt
ganizaţiile de partid şl de sindicat în vederea aplicării unor metode noi Ce-i de făcut ? Primul gîml ce-i cea. Dar tînărul nici nu se gîndea .J
unele cluburi, cum sînt cele din Lu- Existenţa unor astfel de sîări de datoare să ia măsuri eficiente ca la aşa ceva. Cine va supraveghea ma- /
peni, Cugir, Hunedoara, Călan ş.a. lucruri îşi găseşte explicaţia în lip aceste unităţi să devină adevărate de muncă. M. SUSAN
şi-au îmbunătăţit mult activitatea pe surile care mai dăinuie în conducerea focare de cultură, să aducă un aport
linia sprijinirii producţiei. Clubul de către organizaţiile de partid şi do mai maro la educarea oamenilor mun corespondent caraua dacă el va coborî ? Să se *
muncitoresa din Lupeni organizează sindicat a activităţii cluburilor şi să cii şi mobilizarea lor la îndeplinirea piardă oţel ? Nu. Iutii să termine J
activităţi interesante, cu continui bo lilor de cultură. Comitetul de partid sarcinilor trasate de partid, să răs j
gat ca: expuneri şi simpozioane pe precum şi comitetul sindicatului şi pundă la problemele pe care le ridică
teme tehnice, schimburi de experien comisia culturală de la C.S.H. exer viata în întreprinderi, să contribuie •-AL VIPLE A C O N C U R S A R T I S T I C descărcarea...
ţă pe teme de producţie, întâlniri ale cită un control insuficient, mal mult în mai mare măsură la generaliza
tineretului cu mineri fruntaşi, 6eri de sporadic asupra unităţilor de cultură ] II ardea din ce în ce mai tare. ]
clin combinat. Planurile de activitate rea experienţei înaintate în producţie.
ale clubului şi programele sălilor do ] O mînecă i s-a aprins, dar a stin- ]
] s-o repede. Alături de el mai venise ;
1 un tovarăş. „Coboară!“ — i-a spus ]
ca cea mai reuşită din cîte au avut ale cooperaţiei — au adus în scenă-j acesta. ]
loc pînă acum pe raza oraşului, atît
O fază reuşita prin buna organizare a întrecerii, suite de dansuri din părţile locului, ] Bine, acum cobori...
cit şi prin calitatea formaţiilor an valorificînd bogăţia folclorului local.] 'Ameţise. Un tovarăş îl luă 'de /
Cu cîteva zile în urmă a avut loo gajate în concurs. braţ şi-l conduse în cabina maiştri- i
la clubul sindicalelor din Deva faza Dacă tematica dansurilor a fost bine -j lor. Ii dete un pahar cu sifon, l l '
orăşenească a celui de-al Vll-lea ANA STRATAN bău pe nerăsuflate. Se aşeză pe un ]
concurs al formaţiilor artistice de a- corespondentă aleasă, reflectînd viaţa nouă, inter-^
matori. In fata a peste 200 de spec
pretarea a lăsat de dorit. -j scaun. Erau mal mulţi acolo. Dar ]
Apreciate pentru conţinutul lor ac-] nimeni nu scotea o vorbă. Emoţia a J
tatori, pe lingă alte formalii din Cinci ore pe scenă tual şi bogat, brigăzile artistice de] fost prea mare. In cele din urmă 3
oraş, s-au întrecut şi artiştii ama
tori ai cooperativelor „Solidaritatea“ Timp de peste 5 ore, spectatorii agitaţie ale clubului şl cooperaţiei: 1 tînărul macaragiu rupse tăcerea : T
din Deva şi „Munca colectivă" din prezenţi în sala Teatrului de stat ]
Simeria. Bine pregătiţi, artiştii coo „Valea Jiului“ au asistat şi au a- ,] — S-a terminat ? 3
peratori au dat dovadă de multă plaudat cu căldură formaţiile do a- specială , au
măiestrie artistică, demonstrînri că nratori participante la faza orăşe noastră“ şi „Ediţie — Acum se toarnă în lingotierc¦j
atunci cînd se munceşte cu interes nească a celui de-al Vll-lea concurs
şi pasiune, rezultatele sînt bune. artistic. Formaţiile do cor, de dansuri, popularizat realizările muncitorilor ^ — îi răspunse cineva. Nu s-a pier-']
instrumentale, brigăzi artistice de a-
Dintre formaţiile participante la gitaţie, solişti, s-au întrecut pe sce pe care îi reprezentau, criticînd în] dul decît foarte puţin o!el. O nimi-'i
concurs, de apreciere deosebită s-au
acelaşi timp neajunsuri şi deficien-] ca toată..: J
te din activitatea acestora. ] Ar fi vrut să-i mai spună că <z--j
Dintre soliştii prezenţi în concurs, 1 ceasta datorită eroismului de care a}
o impresie bună au lăsat Constantin i dat el dovadă. Dar nu i-a spus-o. ]
Tura de noapte bucurat cele două brigăzi artistice nă în cîntee, joc şi voie bună. Co BoRan, Bulbucau Ştefan, Smaranda-^ Ce rost mai avea? Doar toată
ieA D|u|mm!i1trrnu, Marca Î 7E~c.al t» e_ r! in_a _Şîl 1'
de agitaţie ale cooperativelor res rul clubului muncitoresc al sindi multi aţii. i. mea ştia acest lucru... Şi-apoi, fie-'j
pective : „Solidaritatea“, cu textul catelor din Petroşani, care a deschis care dintre cei 'de fală ar fi pro-j
intitulat „Cu brigada la concurs“ şi concursul, a avut un repertoriu bo întrecerea de ia Petroşani la care L
Oamenii nici n-au băgat de sea mă cu calm şi precizie fiecare ope valc, în scîrfîitul frînci manevrată de au participat cei mai buni artişti a- / cedat la fel. Aşa au fost ei crfu-l
mă cind, dinspre dealuri, s-a furi raţiune. „Munca colectivă“ cu textul intitu gat. Cei peste 70 de corişti, cit nu
Diac... lat „Aveţi cuvîntul“. Atît prin con mără corul, au tost răsplăti li cu vii maiori din oraş, a oferit un specta- l^ caii, aşa ii îndeamnă conştiinţa dc
şat inserarea. Siluetele vagoanelor „Cocoaşa“ este inima triajului. Aşa trec, noapte de noapte, orele ţinutul lor, legat de munca coope aplauze pentru interpretarea cînle- col frumos, antrenant. CRIŞAN L
proiectate pe cerul înstelat se miş 'Aici, trenurile abia sosite de la pînă ce, spre răsărit, cerul se lumi ratorilor, 6ît şi prin buna interpre celor „Părinle drag, partid iubit“, L oameni ai societăţii socialiste, ]
tare, cele două formaţii au plăcut, „La [întina cu găleată", „Corul parti I.
că încet, abia perceptibil, pînă ce, drum, sînt descompuse vagon cu va nează, iar cind soarele a urcat de culegind aplauzele meritate. Stră zanilor" din opereta „Vînt de liber N. ANDRONACHE •)
daniile artiştilor amatori Cristina tate“ şi altele. Şi fanfara clubului
împinse de locomotiva de manevră gon. De pe culmea „cocoaşei“ se în două stilili pe boltă, Pănescu îşi Petrescu, Drăghici Elisabeta, Mun- s-a comportat bine în concurs. corespondent i_:._:,_t,_i
leanu Victoriţa, Poenaru Octavian,
ajung sus, pe „cocoaşa“ triajului. şiră apoi tăcute, formînd alte tre slrînge foile de descompunere după Malea Dorel şi alţii de la coopera Orchestra semisimfonică, deşi a
Aici se opresc o clipă, de parcă ar nuri pe direcţii de mers. luat fiinţă de puţin timp, a prezentat
care a muncit toată noaptea. Le ne tiva „Solidaritatea“ din Deva, pre un spectacol reuşit, dovedind matu
sta in cumpănă, apoi o pornesc Ia Dinspre Simeria se aude un fluie tezeşte şi le numără. In noaptea asta cum şi Brudan Emilia, Trnţă Ioana, ritate şi seriozitate în pregătirea
vale către lira strălucitoare a linii rat prelung, urmat de zgomotul ro au fost douăzeci şi una. Asta în Vereş Victoria etc., de la coopera pentru concurs. Bine s-au prezentai /% S It N D /%
lor. Din difuzoarele suspendate un ţilor ce trec cu viteză peste macaze. seamnă 21 de trenuri descompuse, a- tiva „Munca colectivă“, au fost viu la întrecere şi orchestrele de chitare
deva in noapte, le însoţeşte o voce Pănescu îşi aruncă privirea pe ca proape 1.000 'de vagoane manevrate. răsplătite de publicul spectator. şi muzica uşoară ale U.R.U.M.P., ca şi @ ? tie rn a uşoară a' compozitorilor noştri;
cu un ecou prelung. „Două vagoane dranul ceasului : orchestra de muzică uşoară a clu 11,00 Muzică populară interpretată
Intr-o singură noapte nu-i uşor. Dar Ultima fază orăşenească a con bului. Echipele do dansuri — ale 23 IUNIE 1963 de Emil Gavriş şi Marin Chisăr;
pleacă la linia şapte“. In întu — Trece 206; e aproape ora unu cind pui dragoste şi pasiune în mun cursului al Vll-lea al artiştilor ama clubului sindicalelor, U.R.U.M.P. şi DEVA : Maiukovski începe uşa 11,30 Vorbeşte Moscova; 12,00 Cu
neric se aude ţăcănitul roţilor şi tori din Deva se poate considera — (inemalograful „Patria“; Cîi- microfonul în mijlocul formaţiilor
vagoanele apar în dantelăria de — i se adresează lui Diac. un ma că, nu simţi greul, aricit de întune nele sălbatic Dingo — cinemato arlistice de amatori; 12,20 Inter
lumini dintre linii. De sus, de pe nevraţii ce abia a împlinit 19 ani. graful „F. Sirbu“; Pînze purpurii preţi de muzică uşoară; 13,10 Do
„cocoaşă“, se desprinde altă siluetă, coasă ar fi noaptea. 1cinematograful „Grădina de va toate pentru to{i; 14,00 Muzică
împinsă parcă în noapte 'de licuri — M-a răzbit o foame... răspunde ră“; HUNEDOARA : Povestea a- populară; 14,30 Transmisiune spor
ca pentru sine tînărul, privind con S. POP nilor înflăcăraţi — cinematograful tivă; 16,15 Muzică uşoară; 16,30
voiul de lumini, pînă ce dispar în — .1 „Victoria“; SIMERIA ; Ham- Din viata satelor patriei; 17,10 Pro
lel — cinematograful „1. Pin gram muzical dedicat fruntaşilor
cii lămpilor ce se mişcă regulat. ghiţite de întunericul nopţii. ii!ie” ; PETROŞANI: Strada me de pe ogoare; 18,00 Muzică din
— Atenţie la linia 10! 'Pleacă un — Să terminăm numai cu opera zinului — cinematograful „Al. Sa operele; 18,30 Piese de estradă;
vagon „fragil" cu patru osii cu în torul nr. 26 şi-om mitica. Zău că şi bia“; Cerul n-are gratii — cine 19,35 Muzică de dans,- 20,00 Tea
cărcătură mare — se aude din nou mie mi-e foame. matograful „7 Noiembrie“; ALBA tru la microfon premieră „In
vocea. a c u îf IUI.IA : Festival Cliaplln — cine pană“; 21,15 Muzică populară;
Cu vocea calmă, Pănescu îşi chea matograful ..Victoria“; Anii fecio 22,25 Muzică de dans.
riei — cinematograful „26 Au
'Aplecat asupra microfonului, mă din nou tovarăşii. SFATURILOR POPULARES gust“; Garibaldi — cinematograful Programul II: 7,00 Muzică inter
„Grădina de vară“ ; SEBEŞ : Fala pretată de fanfară; 7,35 Drag ml-e
Gheorghe Pănescu — şeful de ma — Sabotări, fiţi atenti. Toată lu cu care eram prieten — cinemato la gospodărie — program de cîn
nevră — sfredeleşte întunericul cu mea la post. Începe manevra trenu graful „Progresul“; Omul amfibie tece şl jocuri populare; 9,00 Pa
— cinematograful ,.M. Sadoveann“; gini din muzica de estradă; 9,30
privirea-i ageră, urmărind vagonul lui operator nr. 26. Urmărind cifrele fala cu care eram prieten — ci Cîntece şi jocuri populare de pe
nematograful „Grădina de vară“; întinsul patriei; 10,00 Muzică din
ce goneşte spre luminile macazelor.¦ de pe tabelul 'de descompunere a Realizări eu care ne A ORAŞT1E: Telefonista — cinema opere cerută de ascultători; 10,30
— Zece fixează bine sabotul!. — trenului, şeful 'de manevră îi infor tograful „V. Roaită"; Cerul n-are Revista presei străine; 10,38 Pro
r im gratii — cinematograful „Flacăra“; gram de muzică uşoară; 13,00 Cîn-
se aude prin difuzoare glasul lui mează laconic pe sabotării aflaţi în HAŢEG: Omul merge după soare lă Florin Dorian; 13,15 Program
— cinematograful „Popular" ; muzical pentru oamenii muncii
imperativ. lungul liniilor despre ordinea şi nu unde pe lingă deputaţi' au partici să fie făcut dc i etătoni. Astfel s-a BRAD; Regăsirea — cinema aflaţi la odihnă; 14,15 Cine ştie,
pat şi un mare număr de invitaţi: construit o varniţă unde s-a ars can tograful „St. roşie“; LONEA : eîştigă; 15,00 Muzică uşoară ce
Pe linia a zecea se agită o lumi mărul vagoanelor. ^ Cu cîlva timp în urmă, s-a făcut şefii instituţiilor din comună, mem titatea de 5.000 kg var. In prezent Prietenul nostru comun — cinema rută de ascultători; 16,30 Muzică
brii comitetelor de cetăţeni din cir la această şcoală s-a turnat funda tograful ..Minerul“; T E I U Ş : populară interpretată de Maria
niţă, semn că sabotul e pregătit — Atenţie, începem manevra. Se bilanţul întrecerii patriotice dintre Lătăretu şl Iosif Milu; 18,00 Tea
Cinci oameni la drum — ci tru la microfon pentru copil „Noi
pentru oprirea vagonului.• aprinde lumina galbenă a semnalu- oraşele şi comunele din regiune, nematograful „V. Rondă“ 7.LAT- şi comoara“; 19,00 „Melodii... me
NA : Scrisoare de la o necunos lodii“; 19,30 Din cele mai frumoase
Pe Ungă „cocoaşă“ trece pufăind l,d electric. Paleta luminoasă de care a avut ca obiectiv principal cută — cinematograful „Munci melodii ale popoarelor; 20,05 Mu
obosită maşina 'de manevră. Lumini- semnalizare, ce se vede de departe înfrumuseţarea şi buna gospodărire cumscripţii şi ai comitetelor de con ţia şi se continuă lucrările astfel torul“; ILIA : Sub cupola albas zică de dans; 22,00 Seară de ro
strucţii etc. Sesiunea a dezbătut şi ca pînă la 23 August să fie ridi tră — cinematograful „Gh. Doja“; manţe; 23,10 Muzică de dans.
ţa albastră a felinarului se depăr din’.11— SOilm___e__r__iaî--t1ri'a' j, i*n__d_7i*căV „manevra. .. . ............« « ' a acestora. Bilanţul a fost pentru noi aprobat planul de acţiune. Tot cu cată complet în roşu. APOLDUI, DE SUS: Acord final
tează din ce în ce, chemată de sem deosebit de îmbucurător. Apreciin- acest prilej s-a lormat şi o comi — cinematograful „21 August“. Qj u i e lin
nalele lui Dragomir Igna. De pe li Un fluierat scurt spulberă tirului du-ne rezultatele oblinute în această sie clin deputaţi şi cetăţeni frunlaşi, Dar în cadrul acţiunilor de înfru
nia 10 se aude clinchetul tampoane întrecere, comitelui executiv al Sfa care să coordoneze lucrările cuprin museţare şi gospodărire au fost c- fQadia m eteorologie
lor. Vagoanele sînt legate, formînd greierilor; aruncând pe coş steluţe tului popular regional ne-a acordat xecutale şi alte lucrări. In cursul
un nou tren, care va alerga spre premiul I pe regiune, fiind declaraţi se in planul de acţiune. anului 1962 s-au reparat şi între 23 IUNIE 1963 PENTRU 24 ORE
Hunedoara, Petroşani sau spre "Arad. roşietice, locomotiva urneşte vagoa ca cea mai bună comună în organi In felul acesta s-a reuşit ca la ţinut prin muncă patriotică 5 knr Programul I: 6,00 Cînlcce şi Vreme nestabilă cu cerul mai
zarea şi deslăşurarea întrecerii pa drum comunal şi 1.700 m.l. şanţ, s-au jocuri populare; 6,35 Dansuri de mult noros. Local vor mai cădea
Ploaie sau timp frumos, zi sau nele din loc. A început manevra. Se triotice pentru înfrumuseţare şi gos toate acţiunile întreprinse Stă fie plantat 5.000 bucăţi pomi şi estradă; 7,10 Concert de dimineaţă; averse sub formă do ploaie. Vînt
noapte, aici munca nu încetează o podărire. mobilizată o mare masă dc oameni arbori ornamentali, s-au con 8,00 Sumarul presei centrale; 8,06 potrivit cu intensificări din nord-
clipă. Ochii s-au obişnuit cu întune aud comenzi scurte. , ai muncă. struit 660 m.l. garduri iar la 500 Cîntece; 8,30 Clubul voioşiei; 8,50 vest şi nord. Temperatura va os
ricul. Toată atenţia e concentrată Fără îndoială că rezultatele nti nu Melodii populare cerute de ascul cila ziua între 20 şi 26 grade, iar
— A’ tenţie, linia 7. Pleacă un con- \ venit de la sine. Ele sînt rodul unei In satul Runcşor, bunăoară, cetă m.l. s-au făcut alinieri şi multe alle tători; 10,00 Din creaţia de muzică noaptea intre 8 şi 14 grade.
intr-un singur loc; „cocoaşa“. De munci organizate, îndrumate îndea ţenii şi-au manifestat dorinţa in re lucrări. Tot în cursul anului 1962
acolo pleacă vagoanele, 'de la „co voi de 10 vagoane! 'Asigură saboţii! proape de organizaţiile do partid. pélate rînduri să-şi construiască din s-au curăţat şi întreţinut 70 ha de
coaşă1' difuzoarele transmit 'dispozi Astfel, la sfatul popular din contribuţie voluntară un nou local păşune comunală.
ţiile. De acolo, clin cabină, aplecat Diac însoţeşte convoiul la {rină — Gurasada s-a organizat o sesiune pentru şcoala de 4 ani. O lucrare
asupra microfonului, ca un crainic destul de importantă dacă ţinem sea De un real sprijin în munca sfa
de la radio, şeful de manevră, co se aude vocea lui Pănescu. Dispozi ma de faptul că satul numără doar tului popular au fost comisiile per
munistul Glieorghe Pănescu, indru- 45 de familii. Comitetul de cetăţeni manente. In cadrul şedinţelor lunare
ţiile sînt îndeplinite cu repeziciune. pentru construcţia noii şcoli s-a de colaborare cu comitelui executiv,
străduit să realizeze cit mai multe comisiile permanente au făcut valo
Pe linia 7 sînt aşezaţi sobolii ce economii la preţul de deviz folo roase propuneri. Tolodală ele au de
pus interes în mobilizarea cetăţeni
aveau să oprească convoiul, iar Diac, ţ sind pe scară largă resursele şi for lor. De asemenea experienţa bună a
ţele locale. Discutind cu cetăţenii unor comitete de cetăţeni ca cel
sus la „cocoaşă“, a urcat la {rina s-a ajuns la concluzia că unele ma din satul Runcşor, a fost genera
teriale pot fi procurate din sat. Ast lizată.
unui vagon. Cind ajunge în dreptul fel cetăţenii, prin muncă patriotică
au eonfccFonat 20.000 bucăţi cără Munca depusă de cetăleni în ca
cabinei, Pănescu iese şi încearcă sis drul acţiunilor de muncă patriotică
temul 'de frînare. încă cîteva clipe
şi cele zece vagoane o pornesc la
In jurul prăjitoarelor noi din Combinatul siderurgic Hunedoara se
S-a g ă s it r e z o lv a r e a află de mai mult timp mari cantităţi de fier vecin care, din lipsă dc
preocupare, n-a fost predat I.C.M.-ului.
mizi. De asemenea lot din resurse întreprinse în anul 1962 s-a soldat
locale s-au extras şi transportat 50 cu o economie de 300.108 lei.
m.c. piatră şi 40 m.c. balast. La lu Rezultatele obţinute au constituit
crările de construcţie a şcolii cetă un îndemn pentru munca de viitor.
ţenii au participat prin rotaţie la Aceasta a făcut ca şi în anul 1963 ÎNTREPRINDEREA... DE INDUSTRIE....LOCALĂ
muncă patriotică. Fiecare cetăţean să se înregistreze unele succese. La
din sat a efectuat astfel 118 ore toate şcolile şi căminele culturale
muncă patriotică, ceea ce a dus la din comună s-au amenajat spaţii „IL IE PIM TILIE " HUNEDOARA
realizarea unei economii de 69.000 verzi, iar la căminul din Gurasada Teleion 2507
lei. Cu ocazia deschiderii anului şco un parc. Au fost plantat! 5.000 bu
lar 1962—1963 a fost dată în folo căţi arbori şi puieţi, s-au curăţat şan
sinţă şi noua şcoală de 4 ani din ţuri şi reparat drumuri şi s-au făcut angajează urgent
Runcşor. lucrări de întreţinerea păşunii co
Ácesla nu este singurul exemplu munale pe 98 ha. O lucrare care în cortdifîsle H„ C . M . nr. 1 053/1960
care să demonstreze entuziasmul cu suscilă insă un interes deosebit în — economişti cn studii superioare
care cetăţenii, au participat la ac acest an este electrificarea satelor
ţiunile de muncă patriotică între Gurasada, Gothatea şl Cîmpuri Sur- — ingineri constructori şi mineri
prinse pentru înfrumuseţarea şi gos duc. Pînă acum s-a încasat peste 50 — tehnicieni constructori şi mineri
podărirea comunei. Şi în satul Vica, la sută din contribuţia voluntară şl
cetăţenii eu hotărit să construiască s-au procurat 175 stîlpi pentru joasa — şoferi autocamioane
din contribuţie voluntară şi prin tensiune.
— timpiari
muncă patriotică o şcoală de 4 ani. La lucrările efectuate de la înce — mecanici frigotehnici
Penlru începerea noii şcoli au fost putul anului prin muncă patriotică
confecţionate pe plan local 20.000 nu fost realizate economii de 97.000
bucăţi cărămidă, s-au transportat lei. Toate acestea ne fac să între — electricieni
la locul respectiv 40 m.c. piatră şi vedem eă în întrecerea dintre sta
s-au procurat 10 m.c. lemn de con lurile populare vom obţine rezultate C ei inieresajî se poî prevenita personal sau
p of frim iie prin p o şta d ocu m en ieie îa serviciul de
strucţie. In sprijinul comitetului de asemănătoare celor din anul trecut.
— Am găsit soluţia I Mutăm Herul vechi In spatele prăjitoarelor şi nu se mai leagă nimeni de noi. cetăţeni din satul Vica au venit şi ADRIAN LIAIDA
Acolo nu se vede. membrii comisiei permanente de gos secretar al Comitetului executiv cad re ai întreprinderii,
— De ce şă nu-1 predăm I.C.M.-ului? podărire comunală. Ei au propus co al Sîatului popular comunal
— Dacă-1 Săm nu mai putem spune că avem fier vechi „Gata pentru predare". Dar aşa,.. mitetului 'executiv «ă vanii necesar Guras.ajîâ jalonul Ilia